|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Speciile din familia Marantaceae sunt distribuite, majoritatea de 80% in regiunile tropicale, 11% in Asia si 9% in Africa (Hammel, 1986). Familia cuprinde cca 530 de specii si 31 de genuri, Calathea fiind cel mai raspandit gen. Maranta este o specie tropicala care se gaseste in Centrul si Sudul Americi, dar cu cele mai multe specii concentrate in Brazilia Atlantica si padurea amazonica. Maranta coriacea – tulpina ramificata de 40-50 cm, rizom. Frunze glabre, 10-12 cm lungime. Flori albe de cca 2 cm lungime; sepale ingust-eliptice pana la lineare, corola cu lobi eliptici, cu apex acut. Distribuita in statul Mato Grosso, Goias si Tocantins, unde a fost descoperita in ambiente umede, pe langa cascade. Maranta longiflora – tulpina de 45-80 cm. Flori galbene de 3-4,5 cm lungime, sepale lanceolate glabre, acuminate la varf. Maranta pulchra – tulpina ramificata de 70-100 cm inaltime. Frunze de 6-8 cm lungime, petiol de 2-3 mm lungime sau lipseste la frunzele bazale. Inflorescente cu flori albe de 1-1,2 cm lungime, sepale obovate, acute la varf. Maranta purpurea – specie de 50-60 cm inaltime. Frunze 11-15 cm lungime, petiol 14-22 cm lungime, eliptic pana la obovate.Flori 3-3,5 cm lungime, corola alba, sepale lanceolate pana la lineare.
Vezi si
Pastinaca yildizii T.Dirmenci (Apiaceae) a fost descrisa de Kazdagi din provincia Balikesir din Turcia. Genul Pastinaca L. Este un gen mic cu doar 14 taxoni, distribuiti in Asia si Europa. Pastinaca yildzii este o specie bienala sau perena. In Hanoi, Vietnam au fost descoperite 5 noi varietati de orhidee. Trei din speciile de orhidee sunt complet lipsite de frunze. Nu contin clorofila si traiesc pe meterie in descompunere precum ciupercile. Arbore; tulpina 25 m inaltime si 60 cm diametru. Scoarta gri inchis sau gri-maronie, fisurata si se exfoliaza longitudinal. Ramuri rosii-maronii sau gri-maroni, dens viloase si glandular rasinoasa. Petiol 1.5-3.0 cm, dens vilos si rasinos punctat. Alstroemeria paraensis – erbacee perena, 1-1,4 m inaltime; tulpina cilindrica, 0,4-0,8 mm diametru, glabra. Frunzele de pe tulpina vegetativa sunt de 12-18 x 2,5-6 cm, eliptice, varf acuminat, baza atenuata, ambele fete glabre, nervuri proeminente Specie erbacee; tulpina aeriana 15-34 cm inaltime neramificata; tulpina subterana ramificata. Tulpina aeriana subtire, 7-12 mm diametru bazei, albicioasa, glabra la inceput, vilos-glandulara cu timpul, peri 0,3 mm lungime. Frunzele bazale 4-10 x 4-8 mm, triangulare pana la lanceolate, imbricate; frunzele tulpinale 8-14 x 2-5 mm lungime Spathiphyllum wallisii este una din cele mai intalnite plante ale genului cultivate ca plante de interior. Aspect erbaceu, 30 cm inaltime, cu tulpina scurta, frunze oval-lanceolate cu petiol lung. Florile, mici, galbene reunite intr-o inflorescenta cilindrica inconjurata de o spata alba. Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica. erbacee perena, 2-9 m inaltime. Radacini fibroase, pot ajunge pana la 1.5 m adancime. Trunchi fals, nelignificat. 6-20 frunze, dispuse spiralat, margine intreaga la inceput, invelesc trunchiul. Flori hermafrodite unisexuate, in buchete, fiecare buchet este invelit de o bractee rosie pana la purpurie. Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei Specie bulboasa perena. Frunze bazale semi-erecte, lineare, cu nervura centrala alb-argintie, 25-30 cm lungime. Inflorescenta tip corimb racemos cu 6-20 flori, 2 cm diametru; tepale albe cu verde pe exterior; 6 stamine, 1 pistil. |
Ultimele articole
Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens. Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine. Polygonum viviparum - specie perena, comuna prin pasunile alpine de la 1500 m pana la 2300 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||