Archive for November, 2008

Dictamnus albus L.

Sunday, November 30th, 2008

Dictamnus albus L. - specie originara din sudul Europei pana in nordul Chinei; perena de 1 m; tulpina noduloasa, erecta; frunze coriacee, compuse, alterne, 9-11 lobi, ovate, serate, 7,5 cm lungime; flori iregulate, albe-roz, 2,5 cm lungime, 5 sepale si 5 petale, 10 stamine; raceme terminale; fruct capsula cu 5 lobi.

Perioada de inflorire – aprilie-iunie;

Temperatura – rezista pana la -4°C.

Apa – se uda bine in perioadele de seceta.

Substratul – pentru a garanta o inflorire bogata trebuie un sol bine drenat, fertil, bogat in humus, in expozitii insorite.

Reproducerea - se inmulteste prin seminte semanate primavara sau toamna, si prin butasi de radacina primavara tarziu. Cea mai buna metoda este inmultirea prin seminte, infloreste bine dupa 3-4 ani. Germinarea este sporadica. Transplantarea plantulelor in solul gradinii se face dupa 1-2 ani, este indicat sa nu se deranjeze prea mult radacinile.

Proprietati medicinale – radacina; in medicina orientala, a fost folosita in tratarea durerilor de dupa nastere. Este tonic, vermifug si sedativ. Infuzie din 15-30 g praf de radacina / l apa sau vin.

Utilizare – borduri florale insorite; in combinatii cu Iris sibirica, Campanula lactiflora, Campanula persicifolia, Monarda didyma.

Note – cultivare: Dictamnus albus L. ‘Albus’-flori albe; Dictamnus albus L. ‘Ruber’-flori rosu-purpuriu; Dictamnus albus L. var. purpureus – flori violet-purpurii cu nervatiuni intunecate.

Bibliografie

Andrew McIndoe, Kevin Hobbs – Prennials – Horticulture Books, 2005

Barbara W. Ellis – Growing North America’a Favorite Plants – Houghton Mifflin, 2001

Carolyn harstad, Jean Vietor – Got Shade? A “Take it Easy” Approach for Today’s Gardener – Indiana Univerity Press, 2003

Denise W. Adams – Restoring American Gardens – Timber Press, 2004

Donald G. Crosby – The Poisoned Weed – OUP USA, 2004

George A. Burdock - Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC Press, 1996

Hanneke Van Dijk – Border Plants Encyclopedia – Routledge, 1 edition, 1999

H.Peter Loewer – Fragrant Gardens: How to Select and Make the Most of Scented Flowers and Leaves – Houghton Miffin, 1999

Jeff Cox – Perennial All Stars: The 150 Best Perennials for Great-Looking, Trouble-Free Gardens – Rodale Press, 2002

John Harper, Arnold Oranje, Neil Prose – Textbook of Pediatric Dermatology – Wileyblackwell, 2 edition, 2005

Leon Snyder – Flowers for Northern Gardens – University of Minnesota Press, 1991

Miranda Smith – Complete Home Gardening – creative Homeowner Press, 2006

Tracy DiSabato-Aust – The Well-tended Perennial Garden: Planting and Pruning Techniques – Timber Press, 2006

Aeonium arboreum

Saturday, November 29th, 2008

Denumire stiintifica – Aeonium arboreum

Sinonime – Sempervivum arboretum L.

Denumiri populare – tree aeonium, tree houseleek, ensaiao, saiao, garchosilla, siemperviva mayor, kalluwa.

Distributie si Habitat – originar din Maroc in nordul Africii si sudul insulelor Mediteraneene.

Descriere – subarbust, tulpina lemnoasa la baza, ramificata. Frunze ingramadite la varful ramurilor in rozete, 10-25 cm diametru; frunza 5-15 x 1-4 cm, lucioasa, verde deschis pana la verde-galbui, lung-spatulate, margini cu peri fini albi, acuminate, baza cuneata. Inflorescenta panicul piramidal, 9-11 flori, 10-25 x 10-15 cm; peduncul 5-20 cm; pedicel 2-12 mm; galben-auriu, sepale pubescente, petale 5-7 x 1.5-2 mm. Infloreste in decembrie-aprilie. n = 18

Rata de crestere – creste 2 m in arealul natural, si intre 30-90 in climatele mai reci.

Tolerante – tolereaza apa din timpul verii dar prefera un loc uscat.

Cerinte – prefera soluri poroase, bine-drenate.

Management

Propagare – prin seminte, si cultivarele prin butasire. Se taie butasi de 9 cm lungime si se pun intr-un ghiveci cu compost nisipos pentru a inradacina.

Boli si Daunatori

Parteneri de gradina – Agave celsii, Aloe striata, Kalanchoe sp., Senecio serpens.

Cultivaruri – ‘Atropurpureum’ cultivar cu partile vegetative colorate purpuriu inchis pana la cupru inchis pe timpul verii. Are nevoie de pozitii insorite pentru a atinge culoarea maxima.

‘Luteovariegatum’ are frunze verzi cu margini late de galben deschis.

‘Zwartkop’ are frunze lucioase, purpuriu inchis, noile cresteri sunt verde. Creste bine in plin soare, prefera semi-umbra, in special in zone cu veri dure.

Proprietati si Utilizari

Curiozitati

Bibliografie

Daniel Guillot Ortiz, Emilio Laguna Lumbreras, Josep Antoni Rossellò Picornell – La familia Crassulaceae en la flora aloctona valenciana – CEDro, 2009

Umberto Quattrocchi – CRC World Dictionary of Plants Names – CRC Press, 1999

Plante suculente - generalitati

Saturday, November 29th, 2008

Plantele suculente au o mare diversitate de forme, multe fiind intalnite ca plante ornamentale. Folosite pentru foliajul si florile lor in decorarea camerelor, balcoanelor, teraselor si a gradinilor. Agave si Furcraea pot creste chiar in solul gradini, pe stancarii.

Cerintele climatice sunt aproximativ la fel pentru toate plantele suculente, putand creste impreuna. Au nevoie de lumina a soarelui, de un sol poros cu un drenaj bun, si o seceta relativa a aerului.

Compostul care trebuie folosit ca substrat pentru plantele suculente trebuie sa fie alcatuit din 1 parte pamant de frunze, 2 parti nisip grosier (2-4 mm diametru), 1/3 ingrasamant organic bine descompus, 1/3 pamant de gradina, 1/3 carbune de lemn si piatra macinate.

Pentru Aloe, Euphorbia si Agave, compostul poate fi mai bogat pamant de frunze si ingrasamant organic. Aeonium si Echeveria au nevoie de un substrat cu mai mult nisip, dar nu in exces.

Monofosfatul potasic este un fertilizant bun pentru toate plantele grase; 1 gr./l de apa.

Nitratul de potasiu se foloseste 1 gr./l de doua ori pe luna pentru toate suculentele.

Sulfatul de magneziu, 1 gr./l de apa o data pe an pentru toate suculentele, iar pentru Asclepiadaceae la fiecare 15 zile.

Majoritatea suculentelor se pot inmulti vegetativ si prin seminte, primavara; conditiile cele mai bune pentru germinarea semintelor fiind de 30-35°C si umiditatea relativa de 90%.

In zonele alpine, plantele trebuie protejate pe timpul iernii de zapada, pastrandu-le la temperaturi de 0-+1°C.

Bibliografie

Diana Morgan - Succulents for Mediterranean Climate Gardens – Rosenberg, 2004

Anne Swithinbank – The Greenhouse Gardener – Frances Lincoln, 1 edition, 2006

Debra Lee Baldwin – Designing with Succulents – Timber Press, 2007

Ray Rogers – Crazy about Cacti and Succulents – Brooklyn Botanic Garden, 2006

Focke Albers, Ulrich Meve – illustrated Handbook of Succulent Plants: Asclepiadaceae – Springer, 2 edition, 2003