|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Aeonium arboreum Sinonime – Sempervivum arboretum L. Denumiri populare – tree aeonium, tree houseleek, ensaiao, saiao, garchosilla, siemperviva mayor, kalluwa. Distributie si Habitat – originar din Maroc in nordul Africii si sudul insulelor Mediteraneene. Descriere – subarbust, tulpina lemnoasa la baza, ramificata. Frunze ingramadite la varful ramurilor in rozete, 10-25 cm diametru; frunza 5-15 x 1-4 cm, lucioasa, verde deschis pana la verde-galbui, lung-spatulate, margini cu peri fini albi, acuminate, baza cuneata. Inflorescenta panicul piramidal, 9-11 flori, 10-25 x 10-15 cm; peduncul 5-20 cm; pedicel 2-12 mm; galben-auriu, sepale pubescente, petale 5-7 x 1.5-2 mm. Infloreste in decembrie-aprilie. n = 18 Rata de crestere – creste 2 m in arealul natural, si intre 30-90 in climatele mai reci. Tolerante – tolereaza apa din timpul verii dar prefera un loc uscat. Cerinte – prefera soluri poroase, bine-drenate. Management – Propagare – prin seminte, si cultivarele prin butasire. Se taie butasi de 9 cm lungime si se pun intr-un ghiveci cu compost nisipos pentru a inradacina. Boli si Daunatori – Parteneri de gradina – Agave celsii, Aloe striata, Kalanchoe sp., Senecio serpens. Cultivaruri – ‘Atropurpureum’ cultivar cu partile vegetative colorate purpuriu inchis pana la cupru inchis pe timpul verii. Are nevoie de pozitii insorite pentru a atinge culoarea maxima. ‘Luteovariegatum’ are frunze verzi cu margini late de galben deschis. ‘Zwartkop’ are frunze lucioase, purpuriu inchis, noile cresteri sunt verde. Creste bine in plin soare, prefera semi-umbra, in special in zone cu veri dure. Proprietati si Utilizari – Curiozitati – Bibliografie Daniel Guillot Ortiz, Emilio Laguna Lumbreras, Josep Antoni Rossellò Picornell – La familia Crassulaceae en la flora aloctona valenciana – CEDro, 2009 Umberto Quattrocchi – CRC World Dictionary of Plants Names – CRC Press, 1999
Imagini
Vezi si
Specie suculenta perena, rizomatoasa. Frunze bazale, lineare, cilindrice, carnoase, 10-15 cm lungime. Tulpina florala este de 45 cm lungime. Inflorescenta formata din 40-50 cm flori, aranjate in racem de 15-30 cm lungime. Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani. Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare Specie suculenta, perena, originara din Madagascar, a fost introdusa in Europa in 1920. Specia a fost numita dupa Robert Blossfeld. Subarbust de 40 cm inaltime. Frunze simple, opuse, suculente, eliptice pana la ovate, cele dinspre varful tulpini sunt blong-lanceolate, 2-10 cm lungime, margini rosii, crenate, glabre. Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei Kalanchoe eriophylla – a fost descrisa pentru prima data de catre R. Hilsenbeck si W. Bojer, in 1857. Originara din Madagascar, unde creste la altitudini mari, pe stancarii. Kalanchoe eriophylla - specie epifita, erbacee perena, 30 cm inaltime. Tulpina decumbenta sau pendula. Frunze opuse, sesile, in rozete la baza; limb suculent, sub-ovoid, 10-35 x 6-17 mm, pubescent, baza truncata sau amplexicaule, varf obtuz, margine intreaga sau crenata. Plante erbacee sau arbustive, perene, 20-150 cm inaltime. Tulpina erecta sau ascendenta, ramificata sau nu, pubescenta, glabra catre baza. Frunze opuse sau in verticile de cate 3, petiolate; lamina ovat-lanceolata, pubescenta. Inflorescenta terminala sau axilara, cu bractei foliare, flori axilare solitare in umbele sau cime sesile ori pedunculate. Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei Tulpina erecta, suculenta, ajunge 1,2 m inaltime cand e inflorita. Frunze dispuse in rozeta, verde glauc cu benzi iregulat-transversale albe; oval-lanceolate, 10-30 cm lungime si 5-10 cm latime; margine spinat -dintata, spini galben-maronii, 4-5 mm lungime. Genul Anthurium cuprinde mai mult de 800 de specii, originare din Mexic, nordul Argentinei si Uruguay. Anthurium creste bine pe teren cu o buna retinere a apei, dar cu un bun drenaj. Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’. Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing. Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor; in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China. Arbore de 10 - 25 m inaltime. Tulpina este dreapta, coroana bine ramificata, scoarta neteda cenusie. Lemnul este casant, cu numeroase noduri si fibre ondulate. Lujerii sunt glabri sau foarte fin pubescenti, verzi-cenusii Ailanthus altissima - arbore repede crescator, cu frunze penate mari, si buchete terminale de flori verzi-albe. Arbore cu coroana deasa, bogata, 30 m inaltime, cu ramuri erecte, rotunjita. Lujerii anuali, geniculati, bruni-galbui, cenusiu tomentosi, cu muguri ovoidali, cu doi solzi externi egali, deasemenea paslosi. La inceput scoarta este neteda si cenusie, la maturitate formeaza brazde longitudinale putin adanci. Arbore, 6 m inaltime, ramuri paroase. Stipele 1.5-2 x 1-1.2 mm, triangulare, paroase, decidue. Frunze imparipenat-compuse, 9 foliole; petiol cca 2.4 cm lungime, paroase-tomentoase; limbul frunzei 7.5-8.3 x 2.9-3.6 cm, eliptic, oval-oblong, glabru pe fata si slab paros pe dos la nervura principala, baza acut-cuneata, apex caudat |
Ultimele articole
Astrantia major - originara din Europa, din nordul Spaniei pana in estul Rusiei, creste in padurile montane si subalpine, de la 100-2000 m altitudine. Gradina Botanica Alpi Orientali situata la cota 1549 pe muntele Faverghera, reuneste specii endemice importante ale Alpilor. Este usor de ajuns, din Piata din Nevegal, cu telefericul sau la picior. Trollius europaeus - creste pe pasuni montane si subalpine, usor nitrofila, la 500-2100 m altitudine. Cirsium heterophyllum - originar din Europa – Siberia; creste pe turbarii, pe pasuni umede, pe langa cursuri de apa, la marginea padurilor, de la 800 la 2100 m altitudine. Achillea clavenae - creste pe pasunile alpine si subalpine, calcaroase, de la 1500-2600 m altitudine, sudul si sud-estul Europei.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||