|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Rosmarinus officinalis L. Sinonime – Rosmarinus lavandulaceus Noe Denumiri populare – biberye, rosmarin, rosmarino officinale, rosemary, morskaja rosa, romèro. Distributie si Habitat – originare din regiunile mediteraneene. Descriere – arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare; suprafata superioara e verde lucioasa, cea inferioara este alba. Florile sunt reunite in grupuri la axila frunzelor; caliciu tubular; corola tubulara, albastra-violet. Tolerante – perioadele lungi de sol rece sau umed. Cerinte – are nevoie de soluri acide si bine drenate, moderat fertile, in expozitii insorite. Rezista pana le temperaturi minime de (-9) – (-7) °C. Plantele se protejeaza de gerurile invernale. Propagare – seminte, primavara, in sera la 20 °C. semintele germineaza dupa 1-2 saptamani. Prin butasi, dupa inflorire. Parteneri naturali si de gradina – Buddleja davidii, Canna ‘Pretoria’, Chrysanthemum x superbum, Cistus sp., Lavandula sp., Salvia sp., Verbena. Cultivare si varietati – ‘Prostratus’, ‘Arp’, ‘Benenden Blue’, ‘Pinkie’, Primley Blue’; R. o. var. albiflorus, Proprietati si Utilizari – ramurile cu frunze au proprietati aromatizante, aperitive, digestive, antispasmatice, diuretice, balsamice, antiseptice, stimulante. Ramurile tinere cu frunze se culeg primavara, evitand cele lignificate. Ramurile se usuca la umbra dispuse in straturi subtiri, sau reunite in buchete; se conserva in recipiente de sticla sau portelan. Din rozmarin se obtin uleiuri esentiale, utilizati in parfumerie si cosmetica, in lichioruri si farmacie. Pentru uzul intern, rozmarinul, are proprietati digestive, antispasmotice si carminative. Pentru uz extern este un bun antispetic. Uz intern – ramurile – pentru o buna digestie, stimularea diurezei, calmarea tusei, fortificant al organismului, se face o infuzie din 1 g in 100 ml apa. O ceasca dupa mesele principale. Tinctura din 2 g in 100 ml alcool de 70 °, macerat pentru 5 zile; jumate de lingurita, cu zahar. Tintura vinoasa din 2 g in 100 ml de vin, macerat pentru 5 zile; un pahar mic dupa mese. Uz extern – ramurile – pentru purificarea pieli, pentru reumatism. Infuzie din 5 g in 100 ml apa; spalari, clatiri si gargare, comprese si bai partiale. Pozele au fost realizate in Parcul Natural Regional de Narbonnaise, Franta. Bibliografie Clive Lane – Plants for Small Spaces – Horticulture Books, 2005 Jo Aann Gardner – Herbs in Bloom – Timber Press, 2005 Sarah Garland – The Complete Book of Herbs & Spices – Frances Lincoln, 2006 Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997
Imagini
Vezi si
Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun. Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei Arbust sau arbore mic sempervirescent, 1-2 m inaltime. Ramificata sau cu o singura tulpina, subtire; des ramificata, lujeri cu peri fini, acoperiti cu cicatricile frunzelor cazute. Frunze alterne; eliptic-rotunde, 5-15 x 5-10 mm, varf si baza conice-rotunde; margini fin dintate sau intregi, verde inchis lucios pe partea superioara, mai verde pal pe dos; tari; glabre, ocazional glandulare; petiol foarte scurt. Erbacee perena, bulboasa. Bulb oblung. Frunze 2-3, lanceolate, margine intreaga, varf acut, 30 x 3-6 cm. Flori albe, 6-20 hermafrodite, in umbela cu spata intreaga sau lobata, caduca; 6 tepale lanceolate, cca 1 cm; 6 stamine; ovar superior; peduncul 2 cm. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula. Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime. Arbust erect, 1-2 m inaltime. Tulpina si ramuri subtiri. Frunze ovat-lanceolate, verde inchis. Flori albastru-violet cu galben in centru, 2.5 cm diametru; antere galbene. Infloreste in aprilie-august. Arbust sau arbore mic sempervirescent, 1-2 m inaltime. Ramificata sau cu o singura tulpina, subtire; des ramificata, lujeri cu peri fini, acoperiti cu cicatricile frunzelor cazute. Frunze alterne; eliptic-rotunde, 5-15 x 5-10 mm, varf si baza conice-rotunde; margini fin dintate sau intregi, verde inchis lucios pe partea superioara, mai verde pal pe dos; tari; glabre, ocazional glandulare; petiol foarte scurt. Theobroma cacao - arbore semi-deciduu originar din padurile tropicale ale Braziliei, Mexic si SUA. Numele genului deriva de la grecul ‘ theos’ = zeu, si ‘broma’ = mancare, mancarea zeilor. Erbacee, cu baza tulpinii lemnoasa, sub-arbust pendul. Tulpina pana la 1.5 m inaltime, glabra, gri-verzui matasos, internoduri 35-45 mm, stipele mici. Frunze imparipenat, cu 5 foliole; foliola 10-25 x 1 mm, subulate sau lineare, convex superior si concav inferior, margini intregi, varf obtuz–rotund, suprafata moderat pubescenta. Aglaia odorata este un arbore originar sin sud-estul Asiei si creste ca arbore ornamental pe coastele Pacificului. In Filipine, decoctul din radacini este folosit ca bautura pentru a reduce febra. Ajuga chamaepitys - erbacee anuala, Euro-mediteraneana, creste pe coastele mediteranei, in locuri calde si uscate, pana la 1500 m altitudine. Tilia platyphyllos - specie termofila, creste doar la campie si pe dealurile joase, din Europa si Asia de Vest. Arbore caduc, folosit ca arbore decorativ, in parcuri, si pentru aliniamente stradale. Soldanella alpina - creste in padurile de conifere si pasuni alpina, de la 1000 pana la 2500 m altitudine, pe substraturi umede, rocioase, bogate in humus. Lotus corniculatus - specie raspandita in Europa, Asia, Africa de Nord si Est, creste prin locuri ierboase uscate sau umede, tufisuri, din regiunea inferioara pana in etajul subalpin. Arbust sempervirescent. Ramuri erecte. Frunze verzi, alterne sau subverticilate, 6-21 x 2-5 cm, limb oblong, coriaceu, varf acuminat, margine intreaga, nervatiune penata. Flori dispuse in panicule terminale; flori mici, hermafrodite |
Ultimele articole
Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens. Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine. Polygonum viviparum - specie perena, comuna prin pasunile alpine de la 1500 m pana la 2300 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||