Botanic Blog

Denumire stiintifica - Acca sellowiana

Sinonime – Feijoa sellowiana

Denumiri populare – pineapple guava, feijoa, Goiaba do Campo, Goiaberra Serrana, Guayaba Chilena.

Distributie si Habitat – indigen in sudul Braziliei, Uruguay si nordul Argentinei; cultivat in sudul Indiei.

Descriere – arbust sau arbore mic, sempervirescent, 0.9-7 m inaltime, scoarta gri deschis. Frunze opuse; limb eliptic, sau oblong-eliptic, 2,8-7 x 1,5-4 cm, varf obtuz, neted, verde lucios pe partea superioara, alb-tomentoase pe partea inferioara. Inflorescenta, in buchete de 1-3 flori axilare sau terminale. Tubul caliciului si exteriorul sepalelor sunt alb-tomentoase. Petale albe sau roz la exterior, purpurii sau roz-lila pe interior, 2 cm lungime. Stamine 1,5-2,5 cm lungime, filamente purpurii si antere galbene. Infloreste in mai-iunie. Fruct verde deschis sau verde-galbui, la maturitate portocaliu-rosu, oblong sau ovoid-elipsoidal, 2.5-8 x 2,8-5 cm. Polenizarea este anemofila si entomofila.

Rata de crestere - incet-moderat.

Tolerante – temperaturile pana la -8 ˚C pentru perioade scurte de timp. Tolereaza salinitatea si seceta; poate fi folosit si pentru garduri vii, suportand bine tunderile.

Cerinte – creste in plin soare, sol bine drenat, usor acid sau neutru. In timpul perioadei de vegetatie se uda regulat, si se aplica fertilizanti lichizi lunar. Iarna se uda mai rar.

Management - dupa inflorire se pot efectua taieri de intretinere.

Propagare – prin seminte, se seamana imediat dupa maturarea fructelor, germineaza in sase saptamani, la temperaturi de 13-16 ˚C. Prin butasi semilignificati cu calcai, 5-7 cm, in iulie-august sau primavara devreme prin butasi erbacei.

Boli si daunatori - Armillaria, Botrytis cinerea, Ceratis capitata, Ceroplastes sinensis, Phytophthora, Pythium.

Parteneri naturali si de gradina – Carpenteria californica, Itea, Teucrium fruticans.

Cultivaruri si varietati – ‘Coolidge’, ‘Mammoth’ (robust si viguros), ‘Nazemetz’ (fructe dulci, comestibile), ‘Superba’ (are nevoie de un alt cultivar pentru polenizare), ‘Trask’ (fruct verde inchis, rosu la maturitate), ‘Unique’ (robust si viguros; fruct dulce), ‘Variegata’ (frunze cu margini iregulat patate cu crem-alb).

Proprietati si Utilizari – 100 g de fruct contine 82 g apa, 0,9 g proteine, 0 grasimi, 11,9 carbohidrati, 1 g fibre, 36 mg calciu, 16 mg fosfor, 0,7 mg iron, 0 vitamina A, 4 mg acid ascorbic, 46 calorii. Fructe comestibile, crude, sau sub forma de dulceata, jeleu, etc.

Fructele coapte pot fi pastrate in frigider doar 2-3 zile.

Bibliografie

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2007

Hugo Latymer – The Mediterranean Gardener – Frances Lincoln, 2001

Liliana Villegas – Delicious Tropical Fruits – Vilegas Editores, 2002

Marie Harrison – Flowering Shrubs and Small Trees for the Siuth – Pineapple Press, 2009

Sean Hogan – Trees for All Seasons – Timber Press, 2008

Denumire stiintifica – Orobanche coòperi (A.Gray) Heller.

Denumiri populare – cooper’s, desert broomrape.

Distributie si Habitat – creste pe soluri nisipoase de campii, deserturile din jurul Californiei. Paraziteaza speciile de Ambrosia dumosa, Encelia, Larrea.

Descriere – specie carnoasa si robusta, 10-30 cm inaltime, simpla sau cateva tulpini axilare de la baza, vascoasa-puberulenta. Bracteele caulinare sunt obtuze, 5-10 mm lungime; inflorescenta deasa, 6-18 cm lungime, spic sau 2-3 spice axilare; florile de la baza inflorescentei sunt pedicelate, restul sunt sesile; caliciu 5-9 mm lungime, tub 2-4 mm lungime, sepale lanceolat-atenuate; bracteele florale mai scurte decat caliciul; corola purpurie, cute galben-crem, purpuriu si puberulent la exterior, 15-30 mm lungime; lip erect, scurt-despicat la varf, lobi aproape acuti, erecte sau reflexe. Infloreste in aprilie-iunie. 2n = 72.

Rata de crestere -

Proprietati si Utilizari – tulpina de sub pamant, se mananca gatita sau cruda.

Bibliografie

Daniel E. Moerman – Native American Ethnobotany – Timber Press, 1998

Leroy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States – Standford University Press, 1960

Natt N. Dodge, Jeanne R. Janish – Flowers of the Southwest Desert – Western National Parks Association, 1985

Denumire stiintifica – Calathea crocata, Calathea insignis, Calathea makoyana, Calathea zebrina.

Distributie si Habitat – Originare din America de sud, Brazilia.

Descriere specii:

Calathea crocata – frunze oval-lanceolate, verde inchis metalizat cu reflexe purpurii si pete gri. Flori mici, portocalii, alungite, tulpina rigida, mai lung decat frunzele.

Calathea insignis – caulescenta, 2-3 m inaltime. Petiol lung, maroniu la baza. Frunza cu limb ovate pana la ovat-eliptic, varf scurt acuminat, baza rotunda sau obtuza, verde inchis pe partea superioara cu nervura centrala verde deschis, glabra cu exceptia nervurii. Inflorescenta terminala; spic lateral aplatizat, ingust oblong, 15-40 cm lungime; peduncul 25 cm lungime, 4,5-6 cm latime; bractei verzi-galbui; flori galben deschis, 2,5-3,5 cm lungime. Infloreste in iunie-noiembrie (in mediul natural). Fruct capsula, obovoida, 1 cm lungime.

Calathea makoyana (Maranta makoyana) – 60 cm inaltime; frunze ovate, 33 x 16 cm, verde deschis si crem, cu pete eliptice de culoare verde inchis. Inflorescenta cu flori albe.

Calathea zebrina - a fost introdusa in Europa in 1815, in Marea Britanie. Planta robusta 80-100 cm inaltime. Frunze oblong-lanceolate pana la eliptice, verzi deschis cu benzi verde inchis, nervura principala esre verde deschis pe partea exterioara si rosu-purpuriu pe partea inferioara. Inflorescenta spic, 10 cm lungime; cu bractei verzi cu pete violet si flori purpurii inchis si albe. Polenizarea este facuta de insecte.

Cerinte – nu suporta soarele direct, sunt indicate expozitii cu lumina filtrata. Lumina directa determinand uscarea frunzelor pe margine. Temparatura optima pentru aceste specii este in jur de 18-21 ˚C.

Vara se fertilizeaza cu fertilizanti lichizi (10:30:10 NPK), la 2 saptamani.

Management - vara se uda la 2-3 zile, iar iarna la fiecare 10-14 zile. Frunzele nu se stropesc cu apa. Toate speciile de Calathea prefera sa fie udate cu apa de ploaie; apa de la robinet poate cauza uscarea plantei.

Propagare – Divizarea se face odata la 4 ani, in iunie, cand se poate si multiplica prin divizarea rizomului, se lasa 3-4 frunze pe bucata de rizom. Nu se folosesc vase foarte adanci deoarece au sistem radical superficial.

Subtratul preferat este cel turbos.

Boli si daunatori - daca apar portini uscate pe marginea frunzelor este cauza unui ambient prea uscat; nu trebuie tinuta aproape de surse de caldura, calorifere.

Parteneri naturali si de gradina – Aglaonema commutatum ‘Silver Queen’.

Bibliografie

Horace F. Clay, James C. Hubbard – The Hawai’i Garden Tropical Exotics – University of Hawai’i Press, 1987

Michael Hickey – 100 Families of Flowering Plants – Cambridge University Press, 1988

Thomas Croat – Flora of Barro Colorado Island – Stanford University Press, 1978