|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Lotus maculatus Breitf. Sinonime – Denumiri populare – pico de paloma. Distributie si Habitat – originara din Tenerife si Insulele Canare. Specie halofila cu cateva elemente xerofite in Frankenio-Astydamietum latifoliae, creste alaturi de Schizogyne sericea, Salsola divaricata, Astydamia latifolia si Crithmum maritimum. Endemica in Tenerife, unde creste in nordul insulei. In Tenerife este reprezentata doar de cativa indivizi situati pe soluri rocioase de langa mare. Descriere – erbacee, cu baza tulpinii lemnoasa, sub-arbust pendul. Tulpina pana la 1.5 m inaltime, glabra, gri-verzui matasos, internoduri 35-45 mm, stipele mici. Frunze imparipenat, cu 5 foliole; foliola 10-25 x 1 mm, subulate sau lineare, convex superior si concav inferior, margini intregi, varf obtuz–rotund, suprafata moderat pubescenta. Inflorescenta terminala pe lujeri vegetativi axilari scurti; 1-6 flori, pedicel 5-10 mm lungime, moderat-dens pubescent; caliciu campanulat, cca 5 mm diametru, curbat dar zigomorfic, perechea de sepale superioare sunt de 8 mm lungime, sepalele laterale cca 4 mm lungime, suprafata interioara este dens-scurt pubescenta, la exterior rar pubescenta, margini ciliate-barbate. Flori galben-portocaliu; aripi ca un cleste, limbul principal ovat sau lanceolat, auriculat, cca 20 x 6 mm, foarte rar pubescenta, clestele cca 5 mm lungime; vexillum cca 25 mm lungime, puternic recurvat, verde inchis la exterior si cu o dunga maroniu inchisa pe mijloc, in lungime, lanceolate, varf acut; carena ovata, cca 30 mm lungime, maronie spre varf; androceu diadelf, 5 stamine mai lungi, de cca 18 mm si 4 stamine mai scurte, cca 12 mm lungime, filamente unite la baza. Infloreste din decembrie pana in mai. Polenizare autogama si entomofila. Fruct 3-4 cm lungime, cilindric, linear, glabru, comprimat dupa fiecare samanta. Seminte sferice sau ovoide, maro inchis, lucioase, devin negre. 2n = 28 Rata de crestere – greu. Tolerante – mai multe tipuri de sol, incluzand cele uscate si nisipoase, dar si cele alcaline-acide. Solurile secetoase le tolereaza mai bine decat cele umede. Nu tolereaza temperaturile mai mici de (-3 ˚C) Cerinte – sol bine drenat, cu expozitie insorita. Management – taierile se fac primavara, doar daca este necesar. Propagare – prin seminte, semanate in containere, primavara sau toamna la 19-24 ˚C. Prin butasi semilignificati, vara, 10 cm lungime, tratati cu hormoni de inradacinare. Boli si daunatori – frunzele se imbolnavesc in ambiente cu umiditate ridicata si aer inchis. Poate fi atacata de paianjeni, afide, Pseudococcus sp. (vierme alb), care cauzeaza incretirea frunzelor. Larvele de Cacoecimorpha pronubana, pot fi aplicate tratament biologice bazate pe larvicide. Parteneri naturali si de gradina – Heliotropium arborescens, Salvia officinalis ‘Purpurascens’, Strobilanthes dyeriana. Cultivaruri si varietati – ‘Amazon Sunset’, ‘Gold Flash’, Golden Treasure’, ‘Red Flash’, ‘Yellow Flash’. Proprietati si Utilizari – Mit, Legenda si Folclor - Bibliografie Allan M. Armitage – Armitage’s Garden Annuals – Timber Press, 2004 Barbara Ellis – Taylor’s Guide to Annuals – Houghton Mifflin Harcourt, 2000 David Joyce – Beste Flowers to Grow and Cut – Frances Lincoln, 2006 Larry Hodgson – Annuals for Every Purpose – Rodale Books, 2002 Roger DAjoz – tratado de Ecologia – Mundiprensa, 2003
Vezi si
 Plante cultivate in ghivece
Gardenia jasminoides - gardenie
Arbust sau arbore mic, creste 1-15 m inaltime. Frunze lucioase, sempervirescente, opuse, coriacee, ovale sau eliptice, de culoare verde inchis, 7-10 cm lungime. Flori mari solitare, duble sau semiduble, albe, de 5-12 cm diametru. Infloresc din mai pana in septembrie. Specii de Agapanthus. Cultivare si intretinere
Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani. Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare Sansevieria
Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica. Iberis sempervirens
Specie perena, 30 cm inaltime, 60-90 cm diametru, formeaza o tufa deasa care acopera bine solul. Frunze lineare-lanceolate, margine intreaga, verde inchis stralucitor, 2,5-4 cm lungime x 3-6 mm latime. Flori albe, 4 petale; inflorescenta tip corimb, 9 cm diametru; perioada de inflorire ianuarie-iunie. Fruct silicula, 7 mm lungime. Euphorbia pulcherrima - Poinsetia
Descriere – arbust, 20-50 cm inaltime. Frunze decidue, ovale, lungi 10-15 cm dintate, sau lobate. Flori mici, galben-verzui, inconjurate de bractee lungi de 15-20 cm, rosii, roz sau albe. Tolerante – nu tolereaza ambientele prea calde, usacte si slab luminate; frunzele se ingalbenesc si cad. Arbori si arbusti
Tamus communis - untul pamantului
Tamus communis este o specie volubila al carei rizom este folosit si medicina umana traditionala, cu proprietati diuretice, purgative si antiinflamatoare. Edgeworthia chrysantha
Genul Edgeworthia este denumit in memoria botanistului Michael Pakenham Edgeworth (1812-1881). Edgeworthia chrysantha este un arbust deciduu, de 1,8-2,4 m inaltime, originar din China, Himalaya, naturalizat in Chugoku. Lujeri bruni-roscati. Frunze dispuse altern; scurt petiolate sau sesile; limb: lanceolat, varf acuminat, marginea intreaga, baza cuneata; 8-20/3-5 cm. Salix caprea L.
Denumiri populare – engleza: goat willow, pussy willow; italiana: silicone, salice caprino; spaniola: zargatillo, sauce cabruna; rusa: iba kozja; Salix caprea – originara din Europa pana in nord-vestul Asiei. Specie rustica, creste pana la altitudini de 1600 m. Acer campestre L.
Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati. Paliurus spina-christi Miller
Paliurus spina-christi specie originara din sud-estul Europei. Arbust, ramificat de la baza, 4 m inaltime. Ritidom brun-roscat. Ramuri arcuate in zig-zag, flexibile, cu spini de 5-8 mm lungime, rigizi si ascutiti; lujerii tineri pubescenti. Magnoliopsida
Anchusa italica Retz. - limba boului, miruta mare
Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana. Arctium lappa L.
Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite Russelia equisetiformis
Arbust, 60-150 cm inaltime. Ramuri verde deschis, subtiri, pubescente, cu 4-12 muchii. Frunze pubescente, cu catev apuncte rasinoase; frunzele dinspre baza ramurilor sunt asezate cate 3-6 in verticil, limb ovat-eliptic, 8.5-16 x 6-9 mm, varf acut, slab dintate; frunzele dinsre varful lujerilor sunt opuse, lineare, intregi. Buddleja davidii - arborele fluturilor
Numele genului ‘Buddleja’ a fost dat dupa Adam Buddle. Numele ‘davidii’ este dat dupa misionarul si naturalist francez Father Armand David, care a descoperit specia in 1869. Specie infestanta sau invaziva. Silene diclinis
Erbacee perena, calcifuga, dioica, 30 cm inaltime, caespitosa, dens pubescenta. Tulpina prostrata sau ascendenta. Frunze acute, seriacee, cu nervura centrala evidenta; frunzele inferioare 9 x 1.5 cm, subspatulate pana la oblong-lanceolate, petiolate; cele de la mijlocul tulpinii sunt eliptice pana la oblong-lanceolate, unite la baza. |
Ultimele articole
Astrantia major - stevie de munte
Astrantia major - originara din Europa, din nordul Spaniei pana in estul Rusiei, creste in padurile montane si subalpine, de la 100-2000 m altitudine. Gradina Botanica Alpi Orientali, Nevegal
Gradina Botanica Alpi Orientali situata la cota 1549 pe muntele Faverghera, reuneste specii endemice importante ale Alpilor. Este usor de ajuns, din Piata din Nevegal, cu telefericul sau la picior. Trollius europaeus
Trollius europaeus - creste pe pasuni montane si subalpine, usor nitrofila, la 500-2100 m altitudine. Cirsium heterophyllum
Cirsium heterophyllum - originar din Europa – Siberia; creste pe turbarii, pe pasuni umede, pe langa cursuri de apa, la marginea padurilor, de la 800 la 2100 m altitudine. Achillea clavenae
Achillea clavenae - creste pe pasunile alpine si subalpine, calcaroase, de la 1500-2600 m altitudine, sudul si sud-estul Europei.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
