|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Distributie si Habitat – este cunoscut doar in Rezerva Luoboyan, din provincia Fujian. Temperaturile minime si maxime sunt 7 ˚C si 40 ˚C, precipitati anuale de 1643.2 mm. Creste alturi de Castanopsis lamontii, Castanopsis tibetana, Cinnamomum micranthum, Eurya loquitana, Ilex formosana, Phoebe bournei; pe substrat de granit, cu pH 4.5-5.5. Local, arborele este folosit pentru furnir, in constructii si ornamental. Descriere – arbore; tulpina 25 m inaltime si 60 cm diametru. Scoarta gri inchis sau gri-maronie, fisurata si se exfoliaza longitudinal. Ramuri rosii-maronii sau gri-maroni, dens viloase si glandular rasinoasa. Petiol 1.5-3.0 cm, dens vilos si rasinos punctat. Limb foliar oblong sau ovat-eliptic, 6-12 x 4.5-6.5 cm, subtire; apex cuspidate, caudat; baza rotunda sau sub-cordata; 8-12 perechi de nervuri secundare; margini iregulat curbat serate. Inflorescentele mascule dispuse in partea superioara a ramurilor sau 1-2 axilare. Inflorescentele femeiesti 3-4 intr-un racem, pendul, cilindric, cca 5.5-8.5 cm x 6 mm la maturitate; peduncul 5-10 mm, alb dens vilos. Bractei subcordate, slab alb-pubescente, si ciliate, tri-lobate, lobi laterali sunt rotunzi. Samanta suborbiculara sau ovata, cca 2 x 1-1.5 mm, slab pubescente, dens pubescenta la varf, cu aripi membranoase, de trei-patru ori mai mari decat samanta. 2 stigmate persistente. Fructifica in aprilie-mai, cu doua saptamani mai devreme decat Betula luminifera in aceasi arie.
Vezi si
Arbust, 1-1,5 m inaltime. Lujeri 1-2 mm diametru, pubescente. Stipele triangulare pana la deltate, circa 2 mm lungime, imbricate, pubescente. Petiol 2 mm lungime. Lamina eliptica pana la ingust eliptica, 5-7 x 2,2-3,5 cm, subtire Psidium araucanum (Myrtaceae) este o specie endemica in statul Parana si Sao Paolo din sud-estul Braziliei, de-a lungul raurilor. Genul Psidium L. este caracterizat prin Frunze simple, opuse, cu nervatiune pinata; flori solitare, axilare sau in racem mic; numar mare de stamine dispuse in spirala; ovar inferior. Allium croaticum prezinta un bulb ovoid 15-18 x 10-12 mm, cu tunici membranoase, de culoare maro inchis. Tulpina ajunge la 20-30 cm inaltime, cilindrica, glabra, erecta. Frunze semicilindrice, glabre, verde-glauc, striate, 10-23 cm lungime. Cca 1 mm latime. Spata este persistenta, cu doua valve inegale. Pastinaca yildizii T.Dirmenci (Apiaceae) a fost descrisa de Kazdagi din provincia Balikesir din Turcia. Genul Pastinaca L. Este un gen mic cu doar 14 taxoni, distribuiti in Asia si Europa. Pastinaca yildzii este o specie bienala sau perena. Centaurea este al III – lea gen ca numar de specii in Turcia, cu 189 de taxoni. O mare parte din acesti taxoni sunt endemici in toata tara sau dintr-o arie limitata. Valoarea endemismului pentru Centaurea, in Turcia, este de 60 %. Centaurea kizildaghensis este foarte asemanatoare cu Centaurea kotschy. Papusul de la C. kotschy este simplu, plumos, foarte lung in comparatie cu noua specie care are papus dublu si scabros. Erbacee perena. Radacini subtiri. Tulpina 30-100 cm inaltime, ramificata, usor pubescenta in partea inferioara, devine glandular-pubescenta in partile superioare. Frunzele bazale bi sau tri-ternate, glauce, lobi 2-3-lobati, 1.5-4 x 1.5-4 cm, baza cuneata, obovate, verde-glauc si glabre pe fata superioara, si verde pal pubescente pe dos; petiol paros. Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare Specie erbacee; tulpina aeriana 15-34 cm inaltime neramificata; tulpina subterana ramificata. Tulpina aeriana subtire, 7-12 mm diametru bazei, albicioasa, glabra la inceput, vilos-glandulara cu timpul, peri 0,3 mm lungime. Frunzele bazale 4-10 x 4-8 mm, triangulare pana la lanceolate, imbricate; frunzele tulpinale 8-14 x 2-5 mm lungime Microcos paniculata L. – arbust sau arbore mic de 3-12 m inaltime, originar din nord-estul Indiei, Bengal si insulele Andaman. Ritidom negru-maroniu. Frunze alterne, oval-lanceolate, varf acut, marginea intreaga sau putin serata, glabra, 10-20 cm lungime; petiol de 1-1,5 cm, pubescent; stipele liniar-lanceolate, acuminate, pubescente. Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite |
Ultimele articole
Astrantia major - originara din Europa, din nordul Spaniei pana in estul Rusiei, creste in padurile montane si subalpine, de la 100-2000 m altitudine. Gradina Botanica Alpi Orientali situata la cota 1549 pe muntele Faverghera, reuneste specii endemice importante ale Alpilor. Este usor de ajuns, din Piata din Nevegal, cu telefericul sau la picior. Trollius europaeus - creste pe pasuni montane si subalpine, usor nitrofila, la 500-2100 m altitudine. Cirsium heterophyllum - originar din Europa – Siberia; creste pe turbarii, pe pasuni umede, pe langa cursuri de apa, la marginea padurilor, de la 800 la 2100 m altitudine. Achillea clavenae - creste pe pasunile alpine si subalpine, calcaroase, de la 1500-2600 m altitudine, sudul si sud-estul Europei.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||