|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica - Cirsium palustre Sinonime – Carduus palustris L., Cnicus palustris (L.) Wild Denumiri populare – cirsio di palude, cardo palustre, cirse des marais, tourbieres, prairies marecageuses, marsh thistle. Distributie si Habitat – originar din Europa si vestul Asiei, creste pe soluri umede si turboase, de la campie pana la 1800 m altitudine. Descriere – erbacee biennala, 1.2-1.5 m inaltime. In primul an formeaza o rozeta de frunze spinoase, adanc lobate si paroase pe dos. Tulpina solitara, erecta, viloasa pana la tomentoasa; spini aripati. Frunze alterne, sesile, decurente, eliptic-oblong-lanceolate, 15-30 x 3-10 cm, pinat-fidate, spinos dintate, spini de 2-6 mm lungime. Frunzele caulinare sunt sesile, adanc pinatifide cu lobi spinosi. Peduncul 0-1 cm lungime. Involucru ovoid-campanulat, 1-1.5 x 0.8-1.3 cm, bractee imbricate si cu verf spinos. Inflorescenta racem compus cu 2-8 capitule; flori tubulare, hermafrodite si pentamere. Corola violet deschis pana la alba, 1.1-1.3 cm, tubul corolei 0.5-0.7 cm, 5 lobi de 0.3-0.4 cm; stil 0.2 cm. Infloreste in iunie-septembrie. Polenizare autogama si entomofila. Fruct achena, obconica, suprafata striata, 0.3 cm lungime; papus 0.9-1.1 cm. 2n = 34. Tolerante – tolereaza moderat seceta. Cerinte – creste bine pe soluri acide si umede, in plin soare. Management - in zonele unde aceasta specie este invaziva, se poate combate manual prin ruprea florilor inainte de coacerea semintelor sau ruperea de la nivelul solului a tulpinii. Chimic, poate fi combatuta cu erbicide, cand planta are 12-25 cm inaltime, in perioada de inflorire, sau pe rozeta de frunze in toamna. Propagare – prin seminte, semanate primavara devreme sau toamna. Germineaza dupa 2-8 saptamani la 20 ˚C. Parteneri naturali si de gradina – Angelica sylvestris, Epilobium hirsutum, Iris pseudocorus, Lycopus europaeus, Phalaris arundinacea, Urtica dioica, Valeriana officinalis. Proprietati si Utilizari – tulpina se poate folosii, cruda sau fiarta, ca si asparagusul. Bibliografie A.Melderis – A Handbook of British Flowering Plants – Melderis Press, 2007 Bruce A.Bohm, Tod F. Stuessy – Flavonoids of the Sunflower family - Springer, 2001 John S. Rodwell – British Plants Communities – Cambridge University Press, 1998 Laurie Fallows – Wild Flowers and Where to find Them in Northern England – Frances Lincoln Publishers, 2004 Roger Tory Peterson, margaret McKenny – Wildflowers Northeastern/North–central North America – Houghton Mifflin Harcourt, 1998 Vat Bojnanska, Agaita Fargasovai – Atlas of Seeds and Fruits of Central and East-European Flora – Springer, 2007
Vezi si
Lavandula stoechas - origine mediteraneana, difuza in Europa sud-occidentala, in Africa de nord si in Orientul Mijlociu pe coastele mediteraneene. Creste pe granit si alte substraturi acide, rar pe calcar. Erbacee rizomatoasa, geofita, 100-150 cm inaltime. Frunze mate, gri-verzui, glabre, sempervirescente, 20-40 x 2-6 cm, margini scabre. Scap foarte ramificat, tomentos. Inflorescente numeroase, raceme. Flori cu peri rosii-purpurii, rara galben-portocaliu. Periant drept, zigomorfic, lobat, tubular, tomntoase, rosii, 25-35 mm lungime Specii erbacee perene, dioice. Tulpina 5 cm diametru. Frunze de culoare verde pana la verde-galbui cu nervura principala, care se termina cu un carcel de forma cilindrica care este mai lung decat limbul frunzei, terminat cu un ulcior. Inflorescenta panicul sau racem. Glandele digestive sunt localizate in interiorul peretilor ulciorului. Seminte sunt mici si filiforme. Lilium candidum - geofita bulboasa, originar din regiunea Mediteraneana, creste la 600-700 m altitudine. Crinul este simbolul puritatii si al castitati, a devenit simbolul fecioarei Maria si a arhanghelului Gabriel. Pedicularis rostrata-capitata - creste pe pasuni alpine si subalpine, locuri rupestre, 1800-2400 m altitudine. Pedicularis rostrata-capitata apartine familiei Orobanchaceae, care contine plante parazite sau semiparazite, cu sau fara clorofila, cu frunze bracteiforme. Salpichroa organifolia - planta perena, rizomatoasa si subfrutescenta. Originara din America de Sud, naturalizata si aclimatizata pe coastele Atlanticului francez, toata zona Mediteraneana, Corsica si Spania; creste pe substraturi umede, de la 0 la 600 m altitudine. Erbacee anuala, monoica, cataratoare, 1-4 m. Frunze alterne, palmat-lobate, lobi acuti si angulosi-dintati, 7-20 x 7-15 cm, scabre; petiol 5-20 cm lungime. Flori unisexuat-monoice, pentamere; caliciu vilos, 5 sepale ingust-triunghiulare, 0.5-1 cm lungime; corola campanulata, galben-auriu, petale 2 cm lungime Clerodendrum bungei - specie ornamentala, cultivata in parcuri si gradini dar si in ghivece pentru terase. Frunzele zdrobite lasa un miros neplacut. In climatele calde si umede devine invaziva. Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati. Harpephyllum caffrum - arbore sempervirescent, endemic in sudul Africii, Eastern Cape pana la KwaZulu-Natal si sudul Mozambiqului, creste in padurile de coasta. |
Ultimele articole
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||