Denumire stiintifica – Cucumis sativus L.
Sinonime –
Denumiri populare – castravete, cetriolo, cocomero, cucumero, gurke, kheera, pepino, vellari, susha, trapusah.
Distributie si Habitat – originar din India.
Descriere – erbacee anuala, monoica, cataratoare, 1-4 m. Frunze alterne, palmat-lobate, lobi acuti si angulosi-dintati, 7-20 x 7-15 cm, scabre; petiol 5-20 cm lungime. Flori unisexuat-monoice, pentamere; caliciu vilos, 5 sepale ingust-triunghiulare, 0.5-1 cm lungime; corola campanulata, galben-auriu, petale 2 cm lungime; florile mascule grupate cate 3-7, cu pedicel 0.5-2 cm lungime, 3 stamine; florile femele sunt solitare, cu pedicel scurt si subtire, pana la 0.5 cm lungime, ovar inferior, elipsoidal, 2-5 cm lungime. Fruct oblung, putin curbat, verde, galbui sau albicios. Infloreste in mai-iulie. Seminte alb-galbuie, ovat-oblongi, 8-10 x 3-5 mm, netede. 2n = 14
Rata de crestere – repede.
Tolerante –
Cerinte – soluri bogate in substante nutritive, umede si in plin soare.
Management – pamantul trebuie sa fie afanat si umed tot timpul. Tinerele plante se ciupesc cand au 4-6 frunze adevarate, pentru a ajuta ramificarea tulpini.
In perioada de crestere se administreaza macerat de urzica diluat cu apa. Catravetii au nevoie de fertilizanti pe baza de nitrati de potasiu.
Castravetii fiind plante cataratoare este indicat sa fie crescuti pe spaliere.
Propagare – prin seminte; se seamana in martie in teren usor dar bogat in ingrasamant. Germinarea are loc dupa 5-7 zile. Germinarea este influentata de maturitatea fructelor si durata de fermentatie. Lumina inhiba germinarea, si perioadele lungi de expunere la 20 ͦC induc intrarea in al II-lea repaus vegetal. Semintele asezate intr-un unghi de 45 ͦ cu embrionul orientat in sus au un procentaj mai mare de germinare. Distanta dintre plante trebuie sa fie de 45-60 cm.
Boli si Daunatori – afide: Aphis citricola, Aphis craccivora, Aphis gossypii, Macrosiphum euphorbiae, Myzus persicae. Pentru a scapa de atacul afidelor, castravetii trebuie semanati cat mai tarziu. Impotriva afidelor se poate folosi maceratul de urzica.
Corynespora sp., se pot aplica tratamente preventive la fiecare 7-10 zile.
Parteneri naturali si de gradina – pentru o cultura biologica, parteneri favoriti ai castravetilor sunt: porumbul (Zea mays), fasolea (Phaseolus vulgaris), mazarea (Pisum sativum), telina (Apium graveolens), ceapa (Allium cepa), prazul (Allium porrum), salata (Lactuca sativa), varza (Brassica oleracea), mararul (Anethum graveolens) si coriandul (Coriandrum sativum).
Cultivaruri si Varietati –
Proprietati si Utilizari – pulpa fructelor crude este bogata in vitamina C; se poate folosi ca diuretica, depurativa si impotriva cataractei. Sucul proaspat, 20-50 g pe zi, este un bun dezintoxicant.
Pentru uz extern, pulpa proaspata, se foloseste pentru masti cosmetice racoritoare, curata pielea si atenueaza ridurile, inrosirea pielii si hidrateaza.
Semintele, recoltate in iulie, sunt bune ca vermifuge; 30 g de pulpa de seminte, 10-15 g de zahar si 10 g de apa, 1-2 ori pe zi; decoct pentru combaterea inflamatiilor vezicii si uterului.
In bucatarie, castravetii se pot folosi atat cruzi cat si fierti.
Fructele contin apa 96 %; carbohidrati 2 %; saruri minerale si potasiu 140 mg, calciu 16 mg, fosfor 17 mg, sodiu 4 mg, vitaminca C 11 mg.
Mit, Legenda si Folclor –
Bibliografie
Dragoljub D. Sutic, Richard E. Ford, Malisa T. Tosic – Handbook of Plant Virus Diseases – CRC, 1999
Gianfranco Patri – Plants in Cosmetics – Council of Europe, 2003
James A. Duke – Duke’s Handbook of Medicinal Plants of the Bible – CRC, 2007
Orient Longman – Indian Medicinal plants – South Asia Books, 1994
