Archive for November, 2009

Berberis vulgaris - dracila

Monday, November 30th, 2009

Denumire stiintifica – Berberis vulgaris L.

Sinonime

Denumiri populare – dracila, barberry, Berberitze, Sauerdorn, espino cambron, crespino, trespino, spino acido, uva della Madonna.

Distributie si Habitat – din centrul Scandinaviei pana in sudul Europei; creste din zona de campie pana la 2700 m altitudine, pe creste rocioase, in boschete sau la margini de paduri. Prefera ambientele calde sau temperate, si soluri sarace in substante azotate. Este asociat cu Cornus mas, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgaris, Prunus spinosa, Rosa canina si Rubus idaeus.

Descriere – arbust monoic, spinos, 2-4 m inaltime. Ramuri lungi, arcuate, cu spini reunite cate 3; in tinerete galbui, apoi bruni, la batranete galben-gri. Lemn galben. Frunze simple, caduce, scurt petiolate; limb oblung, verde inchis, lucioase pe partea superioara, mai deschise pe partea inferioara, margine fin dintate; sunt inserate in fascicule la ascela spinilor. Flori hermafrodite, dispuse in raceme pendente. 6 sepale decidue, rotunde; 6 petale, obovate, intregi, concave. Infloresc in mai-iunie. Fruct baca, rosu-coral, ovoidal-alungita; 2-5 seminte, obovat-alungite, eliptice, partea dorsala convexa, maro inchis. 2n = 28

Rata de crestere – moderat-repede.

Tolerante – seceta.

Management

Propagare – prin seminte, butasire, drajoni sau altoire.

Boli si Daunatori – Puccinia graminis

Parteneri de gradina – Corylus avellana ‘Fuscorubra’, Corylus maxima ‘Purpurea’.

Cultivaruri – ‘Atropurpurea’

Proprietati si Utilizari – frunzele si radacinile contin alcaloizii, berberina si oxiacantina.

Fructele, bogate in vitamine, raman pe ramuri pe timpul iernii si constituie hrana pentru pasari precum Fringilla coelebs, Turdus merula, Coccothraustes coccothraustes.

Fructele au proprietati terapeutice, tonice, astringente, antibacteriene, febrifuge, antireumatice, depurative, diuretice.

Toamna, se recolteaza fructele mature si se folosesc proaspete, uscate sau ca marmelade si siropuri.

Scoarta are cele mai multe principii active, scoarta galbena de pe ramurile tinere si cea de pe radacini.

Scop ornamental, ce exemplare solitare, in grupuri, garduri vii tunse sau libere.

Curiozitati – nu se cultiva in apropierea terenurilor agricole deoarece este gazda ruginii negre.

 

Cotinus coggygria - scumpie

Monday, November 30th, 2009

Denumire stiintifica – Cotinus coggygria Scop.

Sinonime – Rhus cotinus L.

Denumiri populare – scumpie, sommacco, scotano, arbre a perruque, albero delle nebie, smoke bush, Venetian Sumach.

Distributie si Habitat – Asia occidentala, Europa meridionala. Specie caracteristica boschetelor, de la 0 la 1200 m altitudine.

Descriere – arbust tufos, foarte ramificat. Ramuri inerme, flexibile. Scoarta brun inchis gri, mirositoare, foarte bogata in taninuri si substante colorante. Lemn destul de dur, omogen, galben-verde. Frunze alterne, caduce, petiolate; limb oval-rotunda, 4-7 cm, margine intreaga, opaca, verde-gri sau verde glauc deasupra si glauce dedesubt, toamna rosu-aprins. Flori mici, dispuse in panicule terminale. Caliciu 5 sepale verzi persistente. Corola 5 petale galbene, alterne sepalelor. 5 stamine, ovar des atrofiat cu stil trifid. Dupa caderea florilor sterile, pedunculi formeaza piramide de filamente rosii. Infloreste in mai-iunie. Fruct drupa triangulara, rosu inchis.

Rata de crestere – creste repede in tinerete, si devine moderat-repede cu varsta.

Tolerante – seceta si fumul.

Cerinte – prefera solurile bine-drenate, bogate in humus, in pozitii insorite.

Management – in fiecare an se tund ramurile uscate, iarna tarziu sau primavara devreme. Datorita radacinilor fibroase este o specie usor de transplantat.

Propagare – prin seminte, sau prin butasi. Semintele se seamana toamna imediat dupa maturarea fructelor sau primavara dupa stratificare in rasadnite reci.

Boli si Daunatori – susceptibil la Verticillium sp..

Parteneri de gradina – Allium sphaerocephalon, Gelsemium sempervirens, Lavandula ‘Hidcote’.

Cultivaruri – ‘Flame’ - hibrid intre C. coggygria si C. obovatus, arbore mic sau arbust, frunze ovale, verde deschis vara si rosu-portocaliu toamna; panicule roz-purpuriu.

‘Grace’ – noile cresteri sunt rosi, devin albastru-verzi, inflorescente gri-roz.

‘Royal Purple’ – specie mai compacta decat cea tipica, frunzele rosi-purpurii inchis devin rosii vara si toamna, inflorescente 15-20 cm lungime.

‘Rubrufolius’ – frunze rosu inchis, panicule roscate.

‘Purpureus’ – frunze verzi vara si portocaliu-rosu toamna, panicule purpurii.

Proprietati si Utilizari – florile produc mult nectar si atrag albinele.

Frunzele sunt veninoase pentru oi.

Scop ornamental, poate fi cultivata izolat sau in grupuri. Orice cultivar de scumpie creste bine alaturi de plante perene.