|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Tasmannia purpurascens Tasmannia, dupa Abel Janszoon Tasman. Sinonime – Drimys purpurascens Denumiri populare – broad leaf pepperbush. Distributie si Habitat – specie endemica in Australia, in padurile de Eucalyptus si la marginea padurilor de Nothofagus moorei, intre 1200 m si 1520 m altitudine. Descriere – arbust sau arbore mic, 1-5 m inaltime; lujeri rosietici, netezi sau usor striate sau tuberculate, glauci, purpurii. Frunze cu lamina ingust-lanceolata, oblong-lanceolata sau ingust-eliptica, 8-21 x 3-8 cm, baza atenuata, cuneata, varf acut sau obtuz; petiol pana la 5 mm lungime. Petale 2-3, 8-12 mm lungime, ovate. Florile mascule au pedicel 20-45 mm lungime; stamine 60-98. Florile femele au pedicel 12-39 mm lungime, 1-4 carpele. Infloreste in noembrie. Fructifica in februarie-iunie. Fruct apocarp, glauc, albastru-mov pana la negru-violet. 2-6 seminte, puternic curbate, 2.5-3.5 mm lungime. Rata de crestere – incet. Tolerante – umbrirea. Cerinte – prefera solurile bine drenate cu o buna umiditate in vara si iarna pentru cresteri viguroase. Propagare – prin seminte este foarte dificil. Prin butasire, la umbra. Boli si Daunatori – crescut in sera poate fi atacat de viermele alb care distruge frunzele.
Vezi si
 Arbori si arbusti
Goniothalamus dumontetii
Arbore mic; tulpina 6 m inaltime, subtire. Lujerii sunt pubescent. Frunze cu lamine obovate, 9-19 x 3.5-5.5 cm, varf scurt acuminat, baza acuta, subcoriacee, nervura mijlocie subglabra, nervurile secundare 10-13 perechi; petiol 3.5-10 mm, usor pubescent. Diploknema butyracea
Creste spontan in regiunea Himalaya pana la altitudini de 700-1500m, de-a lungul raurilor, vai umbrite, cu o cantitate de precipitatii ce variaza de la 1000 la 2500 mm. Se gaseste in padurile cu specii semi-deciudue si sempervirescente. Creste pe terenuri de proasta calitate, aluvionare. Tamus communis - untul pamantului
Tamus communis este o specie volubila al carei rizom este folosit si medicina umana traditionala, cu proprietati diuretice, purgative si antiinflamatoare. Solanum rantonnetii
Arbust erect, 1-2 m inaltime. Tulpina si ramuri subtiri. Frunze ovat-lanceolate, verde inchis. Flori albastru-violet cu galben in centru, 2.5 cm diametru; antere galbene. Infloreste in aprilie-august. Abies alba - Fir
Arbore, originar din munţii din Europa Centrală şi de Sud-Est, creşte în amestec cu fag si molid, la 400-1500 m altitudine. Scoarta gri închis. Frunze de culoare verde închis, lucioase, cu două dungi albe pe partea inferioară. Lemnul mort este o componentă importantă a ecosistemelor forestiere, care contribuie la instalaţiile de depozitare de carbon şi de îmbogăţire a solului. Stratul de erbacee în pădurile de brad cuprinde Hieracium, Rubus fruticosus, Sanicula europaea şi ferigi. Magnoliopsida
Cleome spinosa - floarea paianjen
Erbacee anuala. Tulpina erbacee, simpla, viscos-pubescenta, 1 m inaltime. Frunze alterne, petiolate, palmat-compuse. Petiol 10-15 cm lungime, glandular si pubescent. Foliole 5-7, onblong-anceolate pana la eliptice, varf acut – acuminat, baza conica, 15 cm lungime, margine intreaga, glandular-pubescente la suprafata superioara si putin pubescenta pe partea inferioara. Inflorescenta racem, deasa, compacta, terminala. O noua specie de Pastinaca L. in Turcia
Pastinaca yildizii T.Dirmenci (Apiaceae) a fost descrisa de Kazdagi din provincia Balikesir din Turcia. Genul Pastinaca L. Este un gen mic cu doar 14 taxoni, distribuiti in Asia si Europa. Pastinaca yildzii este o specie bienala sau perena. Pavonia multiflora
Genul apartine familiei Malvaceae, tribul Malvavisceae, care este caracterizat prin numarul de stil-uri care este dublu fata de cel al carpelelor. Tribulus terrestris - coltii babei
Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie. Bergenia crassifolia (L.) Fritsch.
Erbacee perena, formeaza o tufa bazala de frunze sempervirescente; tulpini florifere pana la 50 cm inaltime, purpurii inchise. Frunze 25 cm latime, limb obovat sau eliptic, margine intreaga, baza cuneata, varf obtuz; petiol lung, 3-9 cm lungime. Inflorescenta panicul, flori roz-inchis sau roz-deschis. |
Ultimele articole
Astrantia major - stevie de munte
Astrantia major - originara din Europa, din nordul Spaniei pana in estul Rusiei, creste in padurile montane si subalpine, de la 100-2000 m altitudine. Gradina Botanica Alpi Orientali, Nevegal
Gradina Botanica Alpi Orientali situata la cota 1549 pe muntele Faverghera, reuneste specii endemice importante ale Alpilor. Este usor de ajuns, din Piata din Nevegal, cu telefericul sau la picior. Trollius europaeus
Trollius europaeus - creste pe pasuni montane si subalpine, usor nitrofila, la 500-2100 m altitudine. Cirsium heterophyllum
Cirsium heterophyllum - originar din Europa – Siberia; creste pe turbarii, pe pasuni umede, pe langa cursuri de apa, la marginea padurilor, de la 800 la 2100 m altitudine. Achillea clavenae
Achillea clavenae - creste pe pasunile alpine si subalpine, calcaroase, de la 1500-2600 m altitudine, sudul si sud-estul Europei.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
