|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Davidia involucrata var. involucrata Sinonime –Denumiri populare – Taubenbaum, handkerchief tree, dove tree, gong tong, albero dei fazzoletti. Distributie si Habitat – originar din sud-vestul Chinei, unde creste la 1200 – 1600 m altitudine. Descriere – arbore pana la 20 m inaltime; coroana la inceput conica apoi devine neregulata, ramuri orizontale. Scoarta gri-maronie. Mugurele terminal are forma ovoida, 6-7 mm lungime, acuminat, rosu-brun inchis. Mugurii laterali 6-8 mm lungime. Frunze altene, lung petiolate, lat-ovoida, 8-16 cm lungime, acuminate, baza cordiforma, nervuri evidente, verde pe partea superioara, ± hirsute pe partea inferioara, stipele absente. Flori lung pedunculate, flori rosii grupate in capitul, 1-2 cm diametru, 2 bractee, 20-25 cm lungime, la inceput verzi dar devin albe odata cu maturitatea florilor; bracteele cad la sfarsitul antezei; rolul bracteelor este de a proteja polenul de ploaie. Infloreste in aprilie-mai. Fruct drupa, elipsoidala, mezocarp carnos, contine pana la 8 seminte. 2n = 21 Rata de crestere – moderat-repede, aproximativ 0.5 m pe an, si poate ajunge la 7-8 m in 20 de ani. Tolerante – insorirea si semiumbra. Cerinte – prefera soluri bogate, umede, bine-drente, pH 6.5 – 7. Management – necesita udari regulate. Propagare – prin seminte, se planteaza intregul fruct deoarece coaja protejeaza semintele de uscare, care poate inhiba germinarea semintelor. Germinarea are loc dupa 5-8 luni. Puietii trebuie protejati de inghet. Boli si Daunatori – nu se cunosc probleme serioase. Parteneri de gradina – Rhododendron sp. Cultivaruri – Proprietati si Utilizari – poate fi cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini. Curiozitati – Davidia involucrata a fost descoperita in 1869 de catre Armand David (1826-1900) un franciscan francez, si a fost introdusa in Europa si numit in onoarea sa in 1904 de catre Ernest Wilson. Florile sunt bogate in nectar si atrag diferite tipuri de insecte polenizatoare precum Apis sp., Halictus sp., Lasioglossum sp. si Xylocopa sp. Bibliografie Dina M. Miller - 400 Trees and Shrubs for Small Spaces – Timber Press, 2008 John Simmons – Managing the Wet Garden – Timber Press, 2008 Kim E. Tripp, J. C. Raulston – The Year in Trees – Timber Press, 2001 Peter Loewer – The Evening Garden - Timber Press, 2002
Vezi si
 Arbori si arbusti
Eucalyptus globulus Labill.
Arbore sempervirescent, 25-70 m inaltime x 5 m diametrul bazei trunchiului. Ritidom aspru, gri care se exfoliaza in partile superioare a trunchiului si ramuri, in fasii lungi. Muguri 12-15 x 12-25 mm. Frunzele tinere sunt opuse, doua cate doua, unite intre ele la baza, verde-glauc, 6-15 cm lungime; frunzele adulte alterne, 15-35 cm lungime, lanceolate si arcuate, baza asimetrica, varf lung-acuminat; petiol robust. Campsis radicans
Genul a fost creat de catre botanistul portughez Joào de Loureiro (1717-1791) in Flora Cochinchinensis in 1790 pentru Campsis grandiflora. Linne a denumit specia cu Tecoma radicans, iar Thunberg ia dat numele de Bignonia radicans. Rhododendron - rododendroni, azalea
Plante arbustive, 4 m inaltime. Radacini fasciculate, superficial. Frunze coriacee, lanceolate, obovate, pubescente, 0.3-75 cm lungime. Flori hermafrodite, axilare sau terminale, reunite in corimbe; caliciu persistent, 5 sepale; corola infundibuliforma sau campanulata, culoare variabila. Fruct capsula, contine cca 300-400 seminte foarte mici; 1 g contine pana la 10 000 seminte. Quercus pubescens
Arbore foios, indigen (Romania), 15 m inaltime. Tulpina este de cele mai multe ori stramba, neregulata. Coroana rara, luminoasa, larga si neregulata. Scoarta este groasa, adanc brazdata, formand un ritidom crapat, in placi dreptunghiulare, de culoare brun-inchisa. Sophora davidii
Sophora deriva din limba araba si inseamna arbore cu flori de mazare. Epitetul specific davidii este in onoarea lui Abbe Armand David, un francez misionar si naturalist care a contribuit la cunoasterea florei si faunei din China. Sophora davidii este originara din Hubei, China, unde creste pe locuri stancoase la altitudini de 1 000 - 3 500 m. Magnoliopsida
Dovyalis caffra
Dovyalis caffra – fructe comestibile, cu continut ridicat de vitamina C (80-120 mg/g), potasiu (600 mg), se pot face dulceturi si jeleuri Acer palmatum - artar japonez
Acer palmatum originara din China, Korea si Japonia. Cultivat pentru frunzele verzi sau rosii. Phlox subulata
Specie sempervirescenta sau semi-sempervirescenta care acopera bine solul. Frunze lineare, alternee sau in rozete pe tulpina, 1,5-2 cm lungime si 2 mm latime, sesile, subulate. Inflorescenta cimoasa sau panicul terminala formata din 3-9 flori. Corola formata din 5 petale, emarginate la varf, obovate, 1 cm lungime, 5 mm latime, glabre; tubul 1,3 cm lungime. 5 stamine, la baza tubului corolei de diferite inaltimi. Antennaria dioica
Antennaria dioica - specie perena, creste pe soluri acide, paduri de conifere si foioase, pasuni subalpine si alpine, de la 100 la 2300 (rar 3100). Solanum rantonnetii
Arbust erect, 1-2 m inaltime. Tulpina si ramuri subtiri. Frunze ovat-lanceolate, verde inchis. Flori albastru-violet cu galben in centru, 2.5 cm diametru; antere galbene. Infloreste in aprilie-august. |
Ultimele articole
Parcul Botanic din Timisoara
Parcul Botanic din Timisoara - parc care si-a pierdur functia initiala de parc botanic, actual functionand ca parc recreativ. Acalypha hispida
Acalypha hispida - specie dioica, folosita ca specie ornamentala datorita spicelor rosii, decorative. In Asia este folosita ca specie medicinala. In Malaya decoctul de frunze si flori este folosit intern ca laxativ si diuretic. Lavandula stoechas
Lavandula stoechas - origine mediteraneana, difuza in Europa sud-occidentala, in Africa de nord si in Orientul Mijlociu pe coastele mediteraneene. Creste pe granit si alte substraturi acide, rar pe calcar. Astrantia major - stevie de munte
Astrantia major - originara din Europa, din nordul Spaniei pana in estul Rusiei, creste in padurile montane si subalpine, de la 100-2000 m altitudine. Gradina Botanica Alpi Orientali, Nevegal
Gradina Botanica Alpi Orientali situata la cota 1549 pe muntele Faverghera, reuneste specii endemice importante ale Alpilor. Este usor de ajuns, din Piata din Nevegal, cu telefericul sau la picior.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
