Botanic Blog

Denumire stiintifica – Tagetes patula L.

Sinonime –

Denumiri populare – striped marvel, french marigold, kong que cao, xi fan ju, ko-o-o, clemole, iscoque, pastora, barchatcy otklonennye, amapola, amarilla, copetillo, clavel de muerto.

Distributie si Habitat – originar din Mexic.

Descriere – erbacee anuala. Tulpina 12-45 cm inaltime. Frunze opuse sau subopuse, penat-compuse; 9-12 foliole, lanceolate, 1-3 x 0.1-0.2 cm. Inflorescente sunt simple sau semi-duble, solitare. Peduncul ≤ 10 cm lungime. Involucru 1.2 x 0.6-0.7 cm, varf acuminat. Tubul corolei cca 0.3 cm lungime, ligule 0.5-0.8 cm lungime. Papus acuminat, 0.6-0.7 mm lungime. Infloreste in iunie-septembrie.

Rata de crestere – moderata.

Cerinte – sol bine-drenat, umed, in plin soare cu umbrire de dimineata.

Management – inflorescentele uscate se rup.

Propagare – prin seminte, se seamana la 6-8 saptamani dupa ultimul inghet, la 21-24 ˚C. Germineaza in 5-14 zile. La aproximativ 10-15 zile dupa germinare se pot transplanta.

Boli si daunatori – Botrytis, Meloidogyne.

Parteneri naturali si de gradina – Allium sp., Coriandrum sativum, Eschscholzia californica, Gardenia, Jasminum, Lavandula sp., Limnanthes douglasii, Solanum lycopersicum, Matthiola incana, Mentha spicata, Salvia officinalis, Thymus vulgaris.

Cultivaruri si varietati – ‘Golden Guardian’ flori galben-portocaliu; ‘Honeycomb’ flori mari maro-rosii cu varfuri galbene; ‘Naughty Marietta’ flori galbene cu o pata maro.

Cultivaruri care atrag fluturii: ‘American Lady’, ‘Milbert’s Tortoiseshell’, ‘Skipper’, ‘West Coast Lady’.

Proprietati si Utilizari – Tagetes patula poate fi folosita impotriva nematozilor Pratylenchus sp., Rotylenchus sp. si Tylenchorchynchus sp., cultivata printre plantele afectate.

Pentru controlarea nematoduluo Pratylinchus sp. semanati Tagetes patula intre arbori coniferi.

Uleiul de Tagetes patula este folosit in parfumerie, in India.

Mit, Legenda si Folclor – se spune ca numele Tagetes vine de la Tages, nepotul lui Jupiter.

Bibliografie

Allan M. Armitage – Armitage’s Manual of Annuals, Biennials and Half-Hardy Perennials – Timber Press, 2001

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC, 1997

J.M. McPartland, R.C. Clarke, D.P. Watson – Hemp Diseases and Pests – CABI, 2000

Johannes Seidemann – World Spice Plants – Springer, 2005

Denumire stiintifica acceptata - Primula vulgaris

Sinonime – Primula acaulis (L.) Hill

Denumiri populare – primrose, primula comune, occhio di civetta.

Distributie si Habitat – originara din zonele temperate ale Europei, Asiei si Americi.

Descriere – erbacee perena sau bienala, 20 x 20 cm. Rizom mic, carnos. Frunze dispuse in rozeta bazala, spatulate, rugoase, glabre pe partea superioara, paroase pe partea inferioara, margine intreaga sau dintata, varf obtuz. Flori solitare, hermafrodite; peduncul pubescent, 10-15 cm lungime; caliciu gamosepal-tubulos, 5 sepale; corola gamopetala-hipocrateriforma, subdiviza in 5 lobi obcordati, alba sau galbena; 5 stamine. Perioada de inflorire – februarie-martie. Fruct capsula ovoidala, 7 mm. Semintele au forma iregulata, margini serate, 1,5 – 1,5 mm; suprafata verucoasa, brun inchis.

Tolerante – sensibile la excesul de sare, umiditatea excesiva.

Cerinte – Primulele sunt foarte sensibile, iar o lumina prea intensa provoaca arsuri la nivelul frunzelor; locurile preferate sunt cele semi-umbrite. In timpul verii sau cand temperaturile sunt foarte ridicate, plantele cresc foarte incet. Se fertilizeaza cu un fertilizant lichid echilibrat de calciu si magneziu. Se alterna cu 20:10:20 N:P:K daca este necesar pentru mentinerea pH-ului optim. Fosforul si fierul sunt carentele comune ale primulei. Carenta de fosfor duce la aparitia unor pete si a frunzelor maronii. Carenta de fier, apar pete clorotice intre nervurile frunzei.

Management – Transplantarea se face o data la 2 ani, preferabil toamna, inaintea inceperi perioadei de vegetatie. Frunzele ingalbenite si florile trecute se tund.

Propagare – Inmultire prin seminte. Pentru a germina, semintele, au nevoie de lumina si ca substratul sa fie pastrat umed, si la temperatura de 15 - 18 °C. Daca sunt create toate conditiile necesare semintele ar trebui sa germineza in 7-10 zile. Odata ce au germinat, se vor pastra la 15 - 18 °C. Cand apar primele cotiledoane complet formate, se scade nivelul umiditatii, dar nu se lasa sa se usuce plantele. Cand primele frunze sau format, dupa circa 30 de zile, se fertilizeaza cu azot. Plantele sunt pregatite pentru transplantare cand au 2-3 frunze adevarate; pe soluri bine drenate si cu continut ridicat in materie organica. Daca este plantata prea profund poate aparea mucegaiul, care distruge intreaga planta. Se pastreaza un pH al solului de 5,5 – 6,2. Dupa 4-6 saptamani de la transplantare plantele trebuie sa aibe 6-10 frunze si un sistem radical bine dezvoltat; in aceasta faza incepe inductia florilor. Temperatura ideala pentru o dezvoltare buna a florilor este de 7 °C. Dupa formarea bobocilor florali, plantele se mentin la 7-12 °C.

Boli si daunatori - ocazional poate fi atacata de afide, melci, paianjeni, tripsi si Botrytis.

Botrytis cinerea provoaca aparitia petelor inchise si a mufelor gri prafoase pe frunze si flori. Este facilitata de plantari necorespunzatoare si exces de apa. Se elimina partile atacate, si substratul infestat, si tratarea plantei cu un produs anticriptogamic.

Afidele ataca frunzele si florile, deformand noi muguri si aspectul intregi plante. Se elimina prin tratarea cu insecticide specifice.

Proprietati si Utilizari – Frunzele de Primula acaulis se folosesc pentru salate sau supe. Radacinile si rizomul sunt bogate in primulina. Florile au proprietati analgezice, anti-inflamatoare si antireumatice. Ceaiul din flori de Primula are proprietati calmante.

Bibliografie

Baldassare Mineo – Rock Garden Plants – Timber Press, 1999

Howard Garrett – Howard Garrett’s Plants for Texas – University of Texas Press, 1996

Vat Bojnanska, Agaita Fargasovai – Atlas of Seeds and Fruits of Central and East European Flora – Springer, 2007

Ingrediente: 1 sapun, 8 ardei iuti, 1 l apa.

1 sticla cu pulverizator.

Sapunul se da pe razatoare, ardeiul iute se toaca marunt. O pumn de sapun dat pe razatoare, cei 8 ardei iuti tocati marunti si 1 l de apa se amesteca bine.

Se pulverizeaza pe plante fiind un bun insecticid, este indicat si pentru plantele care atrag iepurii si veveritele.