Botanic Blog

Denumire stiintifica – Ribes uva-crispa

Sinonime – Ribes grossularia L., Grossularia uva-crispa (L.) Mill.

Denumiri populare – acris, fragi de lemn alb, struguri ursului, struguri domnesti, uva crispina, Grossularia

Distributie si Habitat – originara din nordul Africii, Europa pana la Caucazi. Creste in padurile mixte si la marginea padurilor. Prefera ambientele racoroase, umede, la umbra sau semi-umbra, bogate in substanta azotata.

Descriere – arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate; pe partea superioara verde lucios, partea inferioara mai deschisa, toamna devina galben-rosu; gust amar. Flori monoice, hermafrodite, grupate cate 3, pedunculate; caliciu galben-verde sau brun-rosu, 0.5 cm, reflexe; corola campanulata, 5 petale alb-verde. Infloreste in aprilie-mai. Fruct baca ovala, 1 cm diametru, galben-verde sau rosietic, carnos, comestibil. Seminte ovat-eliptice, 2.5-3.6 x 1.5-2 mm, suprafata mata sau usor lucioasa, violet-inchis. 2n = 16

Rata de crestere –

Tolerante – temperaturile pana la -30 ͦC. Nu tolereaza verile caniculare si secetoase.

Cerinte – sol fertil, bine-drenat, pH 6.5, semi-umbrit.

Management – nu necesita fertilizari. Mulcirea se aplica in fiecare primavara. Se tunde in fiecare an, vara, la 5 frunze; se tund si toate ramurile bolnave si cele uscate.

Propagare – se planteaza la 1.2-1.6 m distanta intre plante.

Boli si Daunatori – Botrytis sp., afidele, pasarile.

Proprietati si Utilizari – fructul contine vitamina A, B, C, potasiu.

Fructele au actiune laxativa si diuretica. 100-300 g suv de Ribes uva-crispa/ zi, 2-3 ori, dimineata si la pranz.

Florile bogate in nectar sunt importante pentru specia de albine Andraena tybialis.

Denumire stiintifica – Tribulus terrestris L.

Sinonime –

Denumiri populare – coltii babei, paduchele calului, abrojos, bullhead, bur nut, Mexican sandbur, Gokhru, Gokshura.

Distributie si Habitat – originara din India, China, Vietnam, Europa si Africa de Sud.

Descriere – erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie. Fruct capsula, 4-8 mm lungime, cu 2 spine divergente de 3-8 mm lungime, si 2 spine mai scurte de 1-4 mm lungime. Seminte 2-4.

Proprietati si Utilizari – fructele mature si uscate au fost inscrise in Farmacopia Plantelor Medicinale din India, in 2002, ca diuretic.

Frunzele au proprietati astringente, diuretice, afrodisiace, depurative si tonice.

Fructele au proprietati astringente, anti-inflamatoare, tonice, diuretice si afrodisiace.

Semintele au proprietati astringente si diuretice si cateodata ajuta fecundarea.

Bibliografie

M. S. Premila – Ayurvedic Herbs – Haworth Press, 2006

Nambiar, V.P.K. & Ramamnkutty – Indian Medicinal Plants – 1996

Zoe Merriman Kirkpatrick – Wildflowers of the Western Plains – University of Texas Press, 1992

Denumire stiintifica – Lycium barbarum L. 1753

Numele genului Lycium deriva din grecul lykion, numele vechi al speciei Rhamnus din Lycia.

Sinonime – Lycium halimifolium, Lycium vulgare.

Denumiri populare – catina de garduri, gou-qi-zi, wolfberry, common matrimony-vine, licio umile, lyciet commun, Gewohnlicher Bocksdorn, tankugijanamu.

Distributie si Habitat – originara din zonele umede din sudul Chinei.

Descriere – arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe; 5 stamine; pedicel 0.6-1.5 cm lungime. Infloreste in iunie-august. Fruct baca, elipsoidala, 0.3-0.4 cm diametru, rosu aprins. Aproximativ 20 de seminte / fruct.

Rata de crestere – repede.

Propagare – prin seminte, semanate primavara devreme in sera. Germineaza bine si repede; se pastreaza in sera in prima iarna. Afara, se planteaza primavara sau vara devreme. Se ciupesc tinerele ramuri pentru a stimula noi cresteri.

Prin butasire, butasi cu calcai, semi-lignificati, 5-10 cm lungime, in iulie-august in sere.

Divizarea tufei, iarna, lastari se planteaza direct in pozitii permanente.

Cultivaruri – cv. hemp leaf – frunze verde inchis, lanceolate sau linear-lanceolate, 6-12 cm lungime; fruct rosu-aprins, 1.8-2.2 cm lungime x 0.6-1 cm diametru; proteine 20.8 %.

cv. white branch – frunze verde inchis, lanceolate, 2-5 x 0.5-1 cm; ramuri gri-albe; fructe rosu-aprins, 1.4-2 cm lungime si 0.6-1 cm diametru; proteine 15.4 %

cv. yellow leaf – frunze galben-verde, lanceolate; fructe oblongi, rotunde la varf, 1.4-1.8 cm lungime si 0.4-0.8 cm diametru.

Proprietati si Utilizari – fructele bine coapte de Lycium barbarum sunt considerate cele mai bogate in substante nutriente, contin beta-caroten, vitamina C, vitamina B1 si B2, minerale, antioxidanti si aminoacizi.

In india, fructele sunt folosite in tratarea bolilor de ochi. Pentru cataracta se face o infuzie din Lycium barbarum, Chrysanthemum morifolium si ceai verde.

Pentru glaucom se face un ceai din seminte de Cassia obtussifolia si ceai verde.

Flavonoizi continuti de frunzele si florile de Lycium barbarum sunt activi impotriva E. Coli, Staphylococcus aureus si Candida albicans.

Polizaharidele extrase din fructe sunt imunostimulatoare, antioxidante.

Fructele uscate si scoarta de radacina reduc nivelul colesterolului.

Lycium barbarum poate fi folosit pentru anemie, arsuri, raceli, inflamatii, infectii ale pielii, probleme ale vederii, in tratamentele de cancer.

Fructele si scoarta de radacina sunt contraindicate persoanelor cu sangerari si hipoglicemice. Cereti sfatul medicului!!!

Un mix de Sida spinosa (radacina), Glycyrrhiza glabra (radacina), Lycium barbarum (frunze), Pistacia integerrima si Mesua ferrea (antere) a provocat cazuri de sterilitate in comunitatea Bhat (India).

Lycium barbarum poate fi folosit ca stabilizator al nisipurilor, datorita bunului sistem radicular care se dezvolta si pe terenuri nisipoase.

Mit, Legenda si Folclor – chinezii fac ciorbe din fructele de Lycium barbarum.

Fructul de Lycium barbarum a fost introdus in farmacopia chineza, ca planta oficinala, in 1985, la fel si scoarta de pe radacina.

Lycium barbarum a fost cultivat in Europa pentru multe secole.

Lycium a fost importat din India, si a fost mentionat de catre romani ca planta medicinala indiana, cultivat in Alexandria in 176-180 e.n.

Lycium barbatum a fost un arbust foarte indragit de bunicul meu.

Bibliografie

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2007

Ivan A. Ross – Medicinal Plants of the World – Humana Press, 2001

Jack E. Staub – 75 Remarkable Fruits for Your Garden – Gibbs M. Smith, 2008

Johannes Seidemann – World Spice Plants – Springer, 2005

Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant Research, R Kilian, W. Kilian – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

Shiu-Ying Hu – Food Plants of China – Chinese University Press, 2006

Steven Foster, Chong-Xi Yue, Yue Chonqxi – Herbal Emissaries – Inner Traditions Bear and Company, 1992

Sylvia Escott-Stump – Nutrition and Diagnosis-Related Care – Lippincott Williams and Wilkins, 2007

Woodland Publishing – Top 10 Supplements - Woodland Publishing, 2006

Young-Su Zhen – Tea – Bioactivity and Therapeutic Potential – CRC, 2002