Botanic Blog

Ia fiinta in 1856, in Iasi, fiind prima Gradina Botanica din Romania, la initiativa lui Anastasie Fatu, mare medic, naturalist si om de cultura.

‘Fondand aceasta Gradina mi-am propus a imbunatati salubritatea orasului Iasi, a indemna pe – giunimea – studioasa la invatarea botanici si a procura iubitorilor de stiinte naturale ocaziunea de a contempla frumusetile naturii in momentele lor de repaus’.

Dupa moartea lui Anastasie Fatu (1886), terenul a fost vandut de urmasi si tot materialul botanic a fost risipit.

Pe actualul amplasament a fost mutata in 1963. Gradina cuprinde 12 sectii:

Complexul de Sere este destinat cultivarii plantelor tropicale, subtropicale si mediteraneene. Sera 1: Eucomis comosa, Ledebouria socialis, Zephyranthes candida, Zephyranthes grandiflora.

Sera 2: Caryota mitis, Ceratozamia mexicana, Cycas revoluta, Phoenix roebelenii, Stangeria eriopus.

Seria 3: Aldrovanda sp., Drosera sp., Pinguicula sp., Begonia sp., Peperomia sp..

Sera 4: Anthurium scherzerianum, Calathea sp., Codiaeum variegatum var. pictum, Ctenanthe sp., Mimosa pudica , Stromanthe sp..

Sera 5: Azalea sp., Camellia sinensis, Camellia japonica.

Sera 6 si 7: Aeonium sp., Aloe variegata, Aloe virens, Aloe ferox, Aloe saponaria, Astrophytum sp., Cereus sp., Echinocereus sp., Gymnocalycium sp., Lobivia sp., Mammillaria sp., Opuntia sp., Kalanchoe sp., Rebutia sp., Sansevieria sp..

Sera 8: Acca sellowiana, Annona muricata, Carica papaya, Cerotina siliqua, Eriobotrya japonica, Eugenia caryophyllata, Persea americana, Pistacia vera.

Sera 9: Araucaria columnaris, Chamaerops humilis, Magnolia grandiflora, Phoenix dactylifera, Washingtonia filifera.

Sera 10: Citrus sinensis, Citrus reticulata, Citrus x paradisi, Citrus maxima, Fortunella japonica, Poncirus trifoliata.

Sera 11: Aucuba japonica, Aspidistra elatior, Archonthophoenix cunnighamiana, Callistemon sp., Caryota mitis, Cordyline australis, Eugenia sp., Phormium tenax, Pilea cadierei.

Sera 12: Olea europaea, Trahycarpus.

Sectiunea Taxonomica prezinta clasificarea filogenetica a regnului vegetal.

Sectia Biologica prezinta procesul evolutiv al plantelor, legaturile dintre plante si mediu, si influenta omului asupra procesului evolutiv. Anemone nemorosa, Chelidonium majus, Chrysanthemum leucanthemum, Chaenomeles japonica, Consolisa regalis, Delphinium elatum, Euphorbia lathyris, Helleborus niger, Hemerocallis fulva, Hosta plantaginea, Melissa officinalis, Paeonia officinalis, Ricinus communis, Sambucus nigra, Spiraea media, Verbascum phlomoides, Viburnum opulus, Viola odorata, Viscum album.

Sectia Ornamentala este amplasata chiar la intrarea in Gradina Botanica. Sunt cultivate plante ornamentale, decorative din flora spontana, plante rare, precum: Dalia ps., Paeonia sp., Iris sp., Tulipa sp., Magnolia kobus, Magnolia x soulangiana, Viburnum rhytidophyllum, Rhus typhina, Yucca sp..

Sectia Dendrologica, cuprinde plante lemnoase indigene si exotice grupate ecologic, sistematic si arhitectural.

Sectia Flora Globului, cuprinde plante grupate dupa locul de origine: Actinidia arguta, Acuan illinoensis, Adonia vernalis, Aethionema thomasianum, Akebia quinata, Arabis caucasica, Caragana arborescens, Desmodium canadense, Eschscholtzia californica, Euodia hupehensis, Fraxinus potamophylla, Horminum pyrenaicum, Hyssopus officinalis, Malus sieversii, Mathiola incana, Puschkinia scilloides, Petunia sp., Pinus thunbergii, Portulaca sp., Prunus laurocerasus, Pulsatilla nigricans, Rosa gallica, Schisandra chinensis, Staphylea emodi, Sedum spurium.

Sectia Flora si Vegetatia Romaniei, cuprinde plante din tara noastra, dupa relieful terenului, zonalitatea si etajarea vegetatiei: Acer monspessulanum, Allium obliquum, Angelica palustris, Artemisia santonica, Astragalus roemeri, Berberis vulgaris, Caragana frutex var. mollis, Carpinus orientalis, Cerastium transsilvanicum, Cerasus fruticosa, Corylus colurna, Crataegus monogyna, Dianthus spiculifolius, Fraxinus ornus, Helleborus odorus, Iris variegata, Jasminum fruticans, Limonium gmelinii, Quercus cerris, Quercus dalechampii, Quercus frainetto, Quercus pedunculiflora, Quercus petraea, Quercus policarpa, Quercus robus, Paliurus spina-christi, Pinus cembra, Ruscus aculeatus, Ruscus hypoglossum, Salix rosmarinifolia, Syringa josikaea, Syringa vulgaris, Tamus communis, Typha latifolia, Typha angustifolia.

Sectia Plante Utile adaposteste resursele vegetale spontane si cultivate, plante cu actiuni terapeutice (Ephedera distachya, Primula veris, Achillea millefolium, Adonis vernalis, Ailanthus altissima, Artemisia absinthium, Euonymus europaea, Foeniculum vulgare, Humulus lupulus, Lamium album, Leonorus cardiaca, Levisticum officinale, Ocimum basilicum, Plantago major, Prunus avium, Rubia tinctorum, Ruta graveolens, Saponaria officinalis, Tanacetum vulgare, Taraxacum officinale, Sorbus aucuparia, Zizyphus jujuba), plante toxice (Chelidonium majus, Conium maculatum, Laburnum anagyroides, Ricinus communis, Taxus baccata), plante aromatice (Galium odoratum, Lavandula angustifolia, Thymus vulgaris), plante furajere (Amorpha fruticosa, Helianthus annuus, Phacelia tanacetifolia, Tilia tomentosa, Trifolium pratense), plante fixatoare de soluri (Ailanthus altissima, Elaeagnus angustifolia, Gleditsia triacanthos, Juglans regia, Lycium nigra, Ononis spinosa, Prunus spinosa), palnte alimentare (Castanea sativa, Ribes nigrum, Rumex patientia ).

Sectia Plante Memoriale, cuprinde plante folosite de om in diferite manifestari, precum: Ginkgo biloba – cultivat ca semn de pietate in preajma centrelor budiste, Cryptomeria sp., Phoenix dactylifera, Sciadopytis sp., Thuja sp. – considerati arbori sfanti.

Sectia Didactico-Experimentala, ofera un laborator pentru scopuri didactice experimentale, de cercetare si microproductie.

Rosarium insumeaza circa 600 de soiuri de trandafiri, repartizati dupa talie, forma si culoare. Rosa chinensis, Rosa damascena, Rosa foetidia, Rosa gallica, Rosa odorata, Rosa pendulina, Rosa wichuraiana, Rosa x alba, Rosa x bourboniana, Rosa x moschata,

Sectia Recreativa este o amenajare in stil peisager. La limita nordica si estica este amenajata o perdea de protectie din Pinus nigra var. nigra.

Sursa www.botanica.uaic.ro

Royal Botanic Gardend, Kew – celebreaza 250 de ani de la infiintare.

In 1759, William Aiton a fost numit pentru a avea grija si a extinde gradinile KEW pentru Printesa Augusta.

Kew cuprinde 200 000 specii de plante cultivate si 80 000 artefacte despre originea plantelor si a ciupercilor.

Descoperiti programul aniversar al Kew Garden intrand pe http://www.kew.org/events/kew2009.html

Sursa: www.kew.org

Gradina Botanica din Padova a fost fondata in 1545 de catre Francesco Bonafede, fiind cea mai veche gradina botanica universitara din lume.

Initial se cultivau plante medicinale, fiind statiune de aclimatizare si experimentare, se numea Horti Simplicium.

Primul director a fost Luigi Squalermo care planteaza un numar mare de plante, cca 1800, succesiv, din cauza furturilor, a fost construit in jurul gradini un perete circular.

La sfarsitul anilor ‘500 s-au construit fantani pentru a asigura irigatia gradini.

La mijlocul anilor ‘700 au fost achizitionate de-a lungul perimetrului extern vase si busturi ale unor personaje importante.

In ‘800 au fost construite serele, una din ele existand si azi.

Gradina a fost intotdeauna imbogatita cu noi specii provenite din diferite parti ale lumii unde Republica Venetia facea schimburi comerciale.

In interiorul Hortus sphaericus se poate admira Chamaerops humilis L. care acum este planta cea mai veche din Gradina fiind plantata in 1585, Platanus orientalis L. plantat in 1680, Ginkgo biloba L. Plantata in 1750, Magnolia grandiflora L. plantata in 1786 si este cea mai veche din Europa si Cedrus deodara care este important deoarece este primul exemplar din aceasta specie introdus in Italia (1828).

Colectiile de plante insectivore cuprind Dionaea muscipula Ellis., Drosera sp., Sarracenia sp., Nepenthes sp., se gasesc in sera veche din ‘800, aproape de poarta de Nord.

Parterele cu plante medicinale si aromatice sunt in interiorul Hortu cinctus, in cele doua sectoare cuprinse in spatele peretelui circular intre poarta de Nord si poarta de Sud. Gradul lor de pericol este indicat pe tablite cu semnul unei cruci, o cruce pentru plantele putin toxice, doua cruci pentru cele putin mai toxice si trei cruci pentru cele foarte toxice ce pot fi mortale.

Printre plantele introduse in Italia de catre Gradina Botanica Syringa vulgaris L., Jasminum fruticans L., Parthenocissus quinquefolia, Liriodendron tulipifera, Cedrus deodara, Freesia refracta Klatt, Dicentra spectabilis Lem., Sesamum indicum L., Solanum tuberosum L.. Cateva dintre ele s-au adaptat conditiilor devenind invadante precum Robinia pseudoacacia, Ailanthus altissima.

In 1997 Gradina Botanica din Padova a fost introdusa in patrimoniul mondial al UNESCO.

In 2006, in serele din Gradina Botanica au fost obtinute fructe de vanilie, florile fiind polenizate artificial dupa o tehnica scrisa in 1841 de catre prof. Roberto de Visiani.

In perioada verii se reconstruiesc ambiente desertice unde se pot admira plante grase.

Sursa www.ortobotanico.unipd.it