Botanic Blog

Denumire stiintifica– Kigelia africana (Lam) Benth.

Sinonime– Kigelia pinnata (Jacq.) DC.

Denumiri populare– sausagetree, saucissonnier, Leberwurstbaum, arbol de las salchichas, abu shutor, mussa, worsboom, um Fongothi.

Distributie si Habitat– originar din Africa, creste la campie si dealuri, adesea de-alungul raurilor.

Descriere– arbore mic, 10-20 m inaltime, cu o coroana deasa; trunchi mic, culoare maro deschis, solzos. Frunze opuse, ingramadite spre varful ramurilor, compuse din 5-11 foliole; foliole oblong 6 x 10 cm, aspru paroase pe ambele suprafete, galben-verde pe fata si verde pal pe dos, varf ascutit, baza asimetrica la foliole laterale si simetrica la foliola terminala; margini intregi; frunzele dinspre baza sunt scurt petiolate, cele terminale sunt sesile; petiol 15 cm lungime. Flori maro inchis cu nervuri galben inchis la exterior, forma de cupa, asimetrica, 15 cm diametru; inflorescenta 6-12 flori, laxe, pendule, 90 cm lungime. Caliciu scurt, tubular, cu 2.5 lobi striati; corola campanulata cu 5 lobi mari; 4 stamine. Infloreste din august pana in octombrie. Fruct necomestibil, 50 - 100 x 12 cm, gri-maroniu, cu lenticele, indehiscent, 9 kg. 

Rata de crestere– repede. Rata de crestere in primii ani este de 1 m pe an, dar devine mai inceata in zonele reci.

Tolerante– temperaturile de la 4 la 40°C.

Cerinte– prefera solurile fertile, bine-drenate in locuri insorite.

Management–

Propagare– prin seminte, viabilitatea semintelor se mentine mai mult de 3 ani daca sunt inchise ermetic. Semintele proaspete se seamana in nisip in luna lui septembrie. tinerele plante sa protejeaza de inghet.

Boli si Daunatori– Newinia kigeliae.

Parteneri de gradina–

Cultivaruri– 

Proprietati si Utilizari– in Tanzania semintele prajite sunt adaugate berii locale care este bauta ca afrodisiac. Semintele macerate prea mult timp, poate da dureri de cap sau otraveste berea.

In sud de Malawi, se crede ca, daca agati fructe in jurul cladirii, esti protejat de furtunile violente si uragane.

Kigelia africana poate fi folosita pentru stabilizarea malurilo raurilor.

Kigelia africana este un arbore cu un sistem radicular invaziv, de aceea este indicat sa fie cultivat la distante mari de cladiri si pavaje.

Curiozitati– fructele crude sunt otravitoare pentru om.

Bibliografie

Ernst Schmidt, Mervyn Lotter, Warren McCleland -  Trees and Shrubs of Mpumalanga – Jacana Media, 2002

H.D. Neuwinger – African Ethnobotany – Posons and Drug – Chapman and Hall, 1996

W. Arthur Whistler – Tropical Ornamentals – Timber Press, 2000

Denumire stiintifica – Flourensia cernua DC.

Sinonime –

Denumiri populare – tarbush, blackbrush, varnishbush, hojasé, Yerba del Hule.

Distributie si Habitat – spontana (endemica) pe campiile secetoase ale desertului Chihuahuan, Aricona, California, New Mexico si Texas la altitudini de la 400-1200 m. Asociat cu Hilaria mutica, Lareea tridentate, Prosopis sp., Scleropogon brevifolius. Creste pe soluri calcaroase, adanci.

Descriere – arbust deciduu, erect sau decumbent, 30-200 cm tall, ramificat. Lujeri maro deschis, gri, subtiri, resinos, pubescent; tulpina gri pana la gri inchis, glabru, usor striata, resinoasa. Frunze alterne, simple, eliptice sau oblong pana la ovale, 1.6-2.5 x 0.6-1.2 cm, acute, margini intregi, fata superioara verde si glabra, fata inferioara mai deschisa sai glabra sau pubescenta, nervuri adesea negre; petiol 1-2.5 mm long, puberulent. Inflorescenta mica, solitara. Flori cu 3 randuri de bractee; bractee lineare; florile ligulate lipsesc; 12-20 flori tubular, galbene, resinoase. Infloreste in iulie-decembrie. Fruct achena, 0.5-1 cm lungime, oblong, turtita, viloasa; papus cu 2-4 peri inegali, 2.5-3.3 mm lungime.

Rata de crestere – incet.

Cerinte – prefera soluri grele, adanci; in plin soare, putina apa.

Propagare – prin seminte.

Proprietati si Utilizari – fructele mature sunt otravitoare pentru oi si capre. In Mexic, infuzia de frunze este bauta frecvent pentru a trata diverse dureri gastrointestinale.

Curiozitati – genul Flourensia, apartine tribului Heliantheae, consta in 32 de specii rasinoase de arbusti care cresc in sudul Statelor Unite pana in Argentina si Cile.

Bibliografie

A.Powell – Trees and Shrubs of the Trans-Pecos and adjacent areas- University of Texas Press, 1998

James Stubbendieck, Stephan L. Hatch, L.M. Landholt – North American Wildland Plants – University of Nebraska Press, 2003

Mahendra Rai, Maria Cecilia Carpinella – Naturally Occuring Bioactive Compounds- Elsevier Science, 2006

Denumire stiintifica– Alnus cordata Loisel.

Sinonime– Alnus cordifolia

Denumiri populare– alder of Corsica, Hartbladige Els, Italian alder, Ontano napoletano, Herzblattrige Erle.

Distributie si Habitat– originar din Corsica, sudul Italiei; creste natural pe soluri umede, slab-drenate, la 800-1300 m altitudine.

Descriere– arbore deciduu, 10-15 (30) m inaltime; coroana ovoid-conica. Scoarta verde gri cu numeroase lenticele in tinerete, mai tarziu devine gri-maro deschis cu fisuri mici. Ramuri subtiri, verde masliniu, cu lenticele. Muguri pedunculati, verzi devenind rosii, de 0.6 cm lungime. Frunze alterne, simple, ingust ovate pana la rotunde, 5-10 cm lungime, baza cordata, margini neregulat dintate, verde lucios pe fata, mai pale pe dos, cu peri maronii la axila si de-a lungul nervurii mediane; petiol 2-3 cm lungime. Flori monoice; florile masculine sunt galben-verzi, alungite, amenti cilindrici, 5-13 cm lungime, grupate cate 3-5 (rar 2); florile feminine sunt foarte mici, 0.6 cm,  rosu verde grupate intr-un strobil (2.5-3 cm lungime) persistent peste iarna. Infloreste in februarie-martie. Fruct lemnos, strobil, verde devine rosu-maro la maturitate. Seminte aripate.

Rata de crestere– repede.

Tolerante– tolereaza sourile umede, dar are nevoie de multa apa (rauri).

Cerinte– creste bine pe soluri secetoase, acide, neutre si alcaline.

Management–

Propagare– semintele se seamana in sera rece imediat dupa maturare si slab acoperite. Cand este suficient de mare pentru a fi manipulat, rasadurile trebuie mutate in ghivece individuale. Vara, plantatile in pozitii permanente.

Semintele pot fi, de asemenea, si stratificate pentru 90 de zile la 1-2°C.

Butasii lignificati, trebuie recoltati imediat dupa caderea frunzelor toamna, in plantati afara in soluri nisipoase.

Boli si Daunatori– succeptibil clorozei pe solurile cu alcalinitate mare. Pseudomonas syringae.

Parteneri de gradina–

Cultivaruri– ‘Sipkes’ 20 m inaltime, frunze verde inchis lucios, recomandat pentru aliniamente stradale.

Proprietati si Utilizari– este cultivat ca arbore ornamental in gradini, parcuri, si ca arbore de alei. In zonele maritime se foloseste ca perdea de protectie.

Alnus cordata face simbioza cu bacteriile din sol si fixeaza azotul atmosferic, permitandu-i sa se dezvolte bine pe solurile sarace.

Curiozitati–

Bibliografie

Andreas Roloff, Andreas Bartels - Flora der Geholze - Ulmer, 2008

Cecil C. Konijnendijk, kjell Nilsson, Thomas B. Randrup, Jasper Schipperijn -  Urban Forest and Trees - Springer, 2005

Katharina Pawlowski, William E. Newton - Nitrogen-fixing Actinorhizal Symbioses - Springer, 1ed, 2007

Michael A. Dirr - Dirr’s Hardy Trees and Shrubs - Timber Press, 2ed, 1997