25
Dec
2008
Abies alba - brad
Arbori si arbusti | Pinopsida
1
0

Denumire stiintifica – Abies alba Miller

Sinonime – A. pectinata

Denumiri populare – brad, abete bianco, abeto, european silver fir. 

Distributie si Habitat – specie originara din centrul Europei, are o raspandire mare in etajul fagului si al bradului, dar formand si arborete pure – bradete. Limita superioara ajunge la altitudinea de 1500 m in Carpatii sudici, dar in Nordul Moldovei unde media temperaturilor este mai joasa, coboara pana la 400 m altitudine.

Descriere – arbore sempervirescent, 45-55 m inaltime. Radacina pivotanta, profunda. Tulpina dreapta, cilindrica; scoarta neteda in tinerete, cenusie, apoi cu ritidom solzos, subtire. Lemnul fara duramen evident, este albicios, slab galbui sau rosiatic, moale, cu inele anuale vizibile. Coroana deasa este cilindrica piramidala in tinerete si latit, tabulara in a doua parte a vietii. Ramurile, sunt dispuse verticilat, intinse orizontal, cele tinere cenusii verzui, scurt paroase. Frunze verzi lucioase, lungi de cca. 3 cm., turtite, au doua dungi albicioase de stomate pe fata inferioara; sunt dispuse pectinat. Conurile feminine, cilindrice, lungi de 10-20 cm., brune - rosietice, sunt orientate cu varfurile in sus, iar la maturitate carpelele cad odata cu semintele. Semintele sunt mari, concrescute cu aripa, cu pungi de rasina sub tegument. Lungimea semintelor este de 0,7 – 1 cm., sunt tri-muchiate, galbui, iar bracteele depasesc de doua ori in lungime carpelele. Inflorirea in mai – iunie; polenizare anemofila. Fructifica la 2-3 ani sau chiar anual. Longevitate, 800 ani.

Rata de crestere – creste incet in primi ani. Primul verticil de ramuri apare dupa 4-5 ani, iar in primii 15-20 de ani, cresterea coroanei este inceata. Dezvoltarea maxima a plantei are loc dupa varsta de 80 - 100 ani. 

Tolerante – suporta partial umbrirea, nefiind pretentios fata de lumina (umbrofil).

Cerinte – exigent fata caldura, fiind sensibil la ger si ingheturile puternice tarzii. Creste bine pe soluri brune de padure, fertile si profunde, luto-nisipoase, cu aciditate medie spre neutra, revene, pe marne si gresii.

Propagare – prin seminte, in februarie. Germineaza dupa 6-8 saptamani. Pentru o germinare mai buna e indicat sa se semene imediat dupa maturare in sera rece, toamna. Semintele raman viabile pentru 5-7 ani daca sunt pastrate in conditii optime.

Boli si Daunatori – fumul, gazele toxice si poluarea atmosferica pot provoca arsura frunzelor si chiar moartea plantelor.

Parteneri de gradina – Betula pendula.

Cultivaruri – ‘Pendula’ – varful ramurilor secundare aplecate, avand o inaltime de numai 8-10 m; ‘Pyramidalis’ – coroana are forma alungita, ingust piramidala.

Proprietati si Utilizari – scoarta contine 4-8 % tanin valorificabil, ce se extrage pentru industria de tabacarie. Prin arderea incompleta a lemnului se obtine negrul de fum pentru prepararea cernelurilor.

Frunzele si varfurile tinere se folosesc ca materie prima pentru prepararea “esentei de brad”, un produs cautat in medicina si cosmetica. Florile de brad sunt cautate de albine pentru polen, mana si propolis, pe toata perioada verii.

Mugurii si lujeri de una an cu frunze au proprietati antiseptice, balsamice, diuretice, expectorante. Muguri se culeg in februarie-martie inainte de a se deschide; se pot folosi proaspeti sau uscati la umbra, in locuri bine aerisite. Lujeri se recolteaza tot anul; nu se conserva, se folosesc proaspeti.

Curiozitati – suprafata ocupata de brad este de cca. 5% in padurile din Romania si ¼ din totalul coniferelor, fiind dupa molid arborele rasinos cel mai important.

Acele de brad putrezesc mai usor decat la alte conifere si activeaza mai repede descompunerea litierei, ameliorand solul, structurandu-l ca humus de tip “mull”, facandu-l mai afanat si bogat in substante nutritive.

Bibliografie 

C. Frank Brockman – Trees of North America – Golden Field Guides from St. Martin’s Press, 2001

Adrian Bloom – Gardening with Conifers – Frances Lincoln Publishers Ltd, 2001

Burton V. Barnes, Warren H. Wagner – Michigan Trees, A Guide to the Trees of Michigan and the Great Lakes Region – University of Michigan Press, 2004

LeRoy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States, vol. I – Stanford University Press, 1923

 

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Mahonia aquifolium Nutt.

Arbust sempervirescent. Tulpina erecta, 0.8-2 m inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 5-11 foliole, ovat-lanceolate, 3-7 cm lungime, margini dintat-spinoase, verde inchis stralucitor pe fata superioara si verde pal pe dos.

 
Mespilus germanica L.

Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului.

germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala.

 
Cornus mas - coarna, dreniu

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Lemn rosietic, duramen inchis, foarte dur, compact, greu. Scoarta maro-deschis. Ramuri inerme, erecte si divaricate. Ramurile tinere verde oliv, pe partea insorita brun-rosu, usor pubescenti, la maturitate glabri.

 
Pinopsida
Abies concolor Lindl.

Bradul argintiu – arbore sempervirescent, folosit in scopuri ornamentale, datorita formei piramidale a coroanei, a colorii frunzelor si a rezistentei la geruri. Numele de ‘concolor’ se refera la faptul ca frunzele au aceasi culoare pe ambele fete.

 
Larix decidua

Larix decidua - originara din Alpi, creste pe locuri rocioase, grohotisuri, pe pasuni alpine, in asociatii cu Picea abies si Pinus cembra, de la 1500 pana la 2000 m altitudine.

 
Genul Cedrus

Genul Cedrus cuprinde arbori sempervirescenti, din familia Pinaceae, originari din versanti occidentali ai Himalaya pana in bazinul Marii Mediteraneene. Poate ajunge pana la 50 m, lemnul contine rasina aromatica. Frunzele sunt aciforme, persistente, reunite in manunchiuri de 20-40 de ace.

 
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Nageia fleuryi

Arbore sempervirescent. Frunze opuse, coriacee, oblong-lanceolate pana la eliptice, 8-18 x 2-4.5 cm, varf acuminat; petiol 2-4 mm lungime. Conurile mascule sunt cilindrice, grupate cate 3-4 la axile; conurile femeiesti sunt solitare, la axila frunzelor.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri