25
Dec
2008
Abies alba - brad
Arbori si arbusti | Pinopsida

Denumire stiintifica – Abies alba Miller

Sinonime – A. pectinata

Denumiri populare – brad, abete bianco, abeto, european silver fir. 

Distributie si Habitat – specie originara din centrul Europei, are o raspandire mare in etajul fagului si al bradului, dar formand si arborete pure – bradete. Limita superioara ajunge la altitudinea de 1500 m in Carpatii sudici, dar in Nordul Moldovei unde media temperaturilor este mai joasa, coboara pana la 400 m altitudine.

Descriere – arbore sempervirescent, 45-55 m inaltime. Radacina pivotanta, profunda. Tulpina dreapta, cilindrica; scoarta neteda in tinerete, cenusie, apoi cu ritidom solzos, subtire. Lemnul fara duramen evident, este albicios, slab galbui sau rosiatic, moale, cu inele anuale vizibile. Coroana deasa este cilindrica piramidala in tinerete si latit, tabulara in a doua parte a vietii. Ramurile, sunt dispuse verticilat, intinse orizontal, cele tinere cenusii verzui, scurt paroase. Frunze verzi lucioase, lungi de cca. 3 cm., turtite, au doua dungi albicioase de stomate pe fata inferioara; sunt dispuse pectinat. Conurile feminine, cilindrice, lungi de 10-20 cm., brune - rosietice, sunt orientate cu varfurile in sus, iar la maturitate carpelele cad odata cu semintele. Semintele sunt mari, concrescute cu aripa, cu pungi de rasina sub tegument. Lungimea semintelor este de 0,7 – 1 cm., sunt tri-muchiate, galbui, iar bracteele depasesc de doua ori in lungime carpelele. Inflorirea in mai – iunie; polenizare anemofila. Fructifica la 2-3 ani sau chiar anual. Longevitate, 800 ani.

Rata de crestere – creste incet in primi ani. Primul verticil de ramuri apare dupa 4-5 ani, iar in primii 15-20 de ani, cresterea coroanei este inceata. Dezvoltarea maxima a plantei are loc dupa varsta de 80 - 100 ani. 

Tolerante – suporta partial umbrirea, nefiind pretentios fata de lumina (umbrofil).

Cerinte – exigent fata caldura, fiind sensibil la ger si ingheturile puternice tarzii. Creste bine pe soluri brune de padure, fertile si profunde, luto-nisipoase, cu aciditate medie spre neutra, revene, pe marne si gresii.

Propagare – prin seminte, in februarie. Germineaza dupa 6-8 saptamani. Pentru o germinare mai buna e indicat sa se semene imediat dupa maturare in sera rece, toamna. Semintele raman viabile pentru 5-7 ani daca sunt pastrate in conditii optime.

Boli si Daunatori – fumul, gazele toxice si poluarea atmosferica pot provoca arsura frunzelor si chiar moartea plantelor.

Parteneri de gradina – Betula pendula.

Cultivaruri – ‘Pendula’ – varful ramurilor secundare aplecate, avand o inaltime de numai 8-10 m; ‘Pyramidalis’ – coroana are forma alungita, ingust piramidala.

Proprietati si Utilizari – scoarta contine 4-8 % tanin valorificabil, ce se extrage pentru industria de tabacarie. Prin arderea incompleta a lemnului se obtine negrul de fum pentru prepararea cernelurilor.

Frunzele si varfurile tinere se folosesc ca materie prima pentru prepararea “esentei de brad”, un produs cautat in medicina si cosmetica. Florile de brad sunt cautate de albine pentru polen, mana si propolis, pe toata perioada verii.

Mugurii si lujeri de una an cu frunze au proprietati antiseptice, balsamice, diuretice, expectorante. Muguri se culeg in februarie-martie inainte de a se deschide; se pot folosi proaspeti sau uscati la umbra, in locuri bine aerisite. Lujeri se recolteaza tot anul; nu se conserva, se folosesc proaspeti.

Curiozitati – suprafata ocupata de brad este de cca. 5% in padurile din Romania si ¼ din totalul coniferelor, fiind dupa molid arborele rasinos cel mai important.

Acele de brad putrezesc mai usor decat la alte conifere si activeaza mai repede descompunerea litierei, ameliorand solul, structurandu-l ca humus de tip “mull”, facandu-l mai afanat si bogat in substante nutritive.

Bibliografie 

C. Frank Brockman – Trees of North America – Golden Field Guides from St. Martin’s Press, 2001

Adrian Bloom – Gardening with Conifers – Frances Lincoln Publishers Ltd, 2001

Burton V. Barnes, Warren H. Wagner – Michigan Trees, A Guide to the Trees of Michigan and the Great Lakes Region – University of Michigan Press, 2004

LeRoy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States, vol. I – Stanford University Press, 1923

 

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Buddleja davidii - arborele fluturilor

Numele genului ‘Buddleja’ a fost dat dupa Adam Buddle. Numele ‘davidii’ este dat dupa misionarul si naturalist francez Father Armand David, care a descoperit specia in 1869.

Specie infestanta sau invaziva.

 
Magnolia grandiflora

Arbore de 25 m inaltime. Trunchi erect, ramificat. Ritidom neted, gri-negricios. Coroana ampla, deasa, forma conica. Frunze persistente, alterne, coriacee; lamina ovat-oblonga, acute, margine intreaga si usor ondulata, pe partea superioara de culoare verde intens si lucioase; pe partea inferioara sunt brune-ruginii, pubescente; petiolul si nervura centrala evidente; nervatiuni secundare penate.

 
Magnolia baillonii

Arbore, 40 m inaltime, trunci 1 m diametru. Lujeri, petiolul si limbul frunzei sunt brun-violoase. Petiol 1.5-3 cm lungime. Frunze eliptice, ovat-eliptice, 6-22 x 4-7 cm, nervuri proeminente pe ambele suprafete, baza cuneata, varf acuminat.

 
Viburnum tinus

Denumiri populare: engleza – Laurestinus Viburnum, Laurel tinus, Tinus laurifolius; italiana – lentaggine, lauro-tino, alloro-tino, laurentino.

Viburnum tinus este originar din sudul Europei si regiunea Mediteraneana.

 
Felicia amelloides

Genul Felicia a fost numit de catre A.H.G. de Cassini in 1818 dupa Felix, un oficial german la Regensburg care a murit in 1846.

Felicia amelloides pentru prima data a fost denumita Cineraria amelloides de catre Linne, in 1763, iar in 1894 a primit numele de Felicia amelloides.

 
Pinopsida
Pinus coulteri D. Don

Arbore monoic, 15-25 m inaltime, trunchi 40-120 cm diametru; coroana larga, piramidala, iregulata. Scoarta gri-maronie, andanc brazdata, cu solxi lungi, iregulati. Ramuri ascendente; lujeri anuali subtiri, maroni-violet, glauci, rugosi, devin negri dupa cativa ani.

 
Genul Cedrus

Genul Cedrus cuprinde arbori sempervirescenti, din familia Pinaceae, originari din versanti occidentali ai Himalaya pana in bazinul Marii Mediteraneene. Poate ajunge pana la 50 m, lemnul contine rasina aromatica. Frunzele sunt aciforme, persistente, reunite in manunchiuri de 20-40 de ace.

 
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Abies concolor Lindl.

Bradul argintiu – arbore sempervirescent, folosit in scopuri ornamentale, datorita formei piramidale a coroanei, a colorii frunzelor si a rezistentei la geruri. Numele de ‘concolor’ se refera la faptul ca frunzele au aceasi culoare pe ambele fete.

 
Larix decidua

Larix decidua - originara din Alpi, creste pe locuri rocioase, grohotisuri, pe pasuni alpine, in asociatii cu Picea abies si Pinus cembra, de la 1500 pana la 2000 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri