25
Dec
2008
Abies alba - Fir
Arbori si arbusti | Pinopsida
1
0

Denumire stiintifica – Abies alba Miller

Sinonime – A. pectinata

Denumiri populare – brad, abete bianco, abeto, european silver fir. 

Distributie si Habitat – specie originara din centrul Europei, are o raspandire mare in etajul fagului si al bradului, dar formand si arborete pure – bradete. Limita superioara ajunge la altitudinea de 1500 m in Carpatii sudici, dar in Nordul Moldovei unde media temperaturilor este mai joasa, coboara pana la 400 m altitudine.

Descriere – arbore sempervirescent, 45-55 m inaltime. Radacina pivotanta, profunda. Tulpina dreapta, cilindrica; scoarta neteda in tinerete, cenusie, apoi cu ritidom solzos, subtire. Lemnul fara duramen evident, este albicios, slab galbui sau rosiatic, moale, cu inele anuale vizibile. Coroana deasa este cilindrica piramidala in tinerete si latit, tabulara in a doua parte a vietii. Ramurile, sunt dispuse verticilat, intinse orizontal, cele tinere cenusii verzui, scurt paroase. Frunze verzi lucioase, lungi de cca. 3 cm., turtite, au doua dungi albicioase de stomate pe fata inferioara; sunt dispuse pectinat. Conurile feminine, cilindrice, lungi de 10-20 cm., brune - rosietice, sunt orientate cu varfurile in sus, iar la maturitate carpelele cad odata cu semintele. Semintele sunt mari, concrescute cu aripa, cu pungi de rasina sub tegument. Lungimea semintelor este de 0,7 – 1 cm., sunt tri-muchiate, galbui, iar bracteele depasesc de doua ori in lungime carpelele. Inflorirea in mai – iunie; polenizare anemofila. Fructifica la 2-3 ani sau chiar anual. Longevitate, 800 ani.

Rata de crestere – creste incet in primi ani. Primul verticil de ramuri apare dupa 4-5 ani, iar in primii 15-20 de ani, cresterea coroanei este inceata. Dezvoltarea maxima a plantei are loc dupa varsta de 80 - 100 ani. 

Tolerante – suporta partial umbrirea, nefiind pretentios fata de lumina (umbrofil).

Cerinte – exigent fata caldura, fiind sensibil la ger si ingheturile puternice tarzii. Creste bine pe soluri brune de padure, fertile si profunde, luto-nisipoase, cu aciditate medie spre neutra, revene, pe marne si gresii.

Propagare – prin seminte, in februarie. Germineaza dupa 6-8 saptamani. Pentru o germinare mai buna e indicat sa se semene imediat dupa maturare in sera rece, toamna. Semintele raman viabile pentru 5-7 ani daca sunt pastrate in conditii optime.

Boli si Daunatori – fumul, gazele toxice si poluarea atmosferica pot provoca arsura frunzelor si chiar moartea plantelor.

Parteneri de gradina – Betula pendula.

Cultivaruri – ‘Pendula’ – varful ramurilor secundare aplecate, avand o inaltime de numai 8-10 m; ‘Pyramidalis’ – coroana are forma alungita, ingust piramidala.

Proprietati si Utilizari – scoarta contine 4-8 % tanin valorificabil, ce se extrage pentru industria de tabacarie. Prin arderea incompleta a lemnului se obtine negrul de fum pentru prepararea cernelurilor.

Frunzele si varfurile tinere se folosesc ca materie prima pentru prepararea “esentei de brad”, un produs cautat in medicina si cosmetica. Florile de brad sunt cautate de albine pentru polen, mana si propolis, pe toata perioada verii.

Mugurii si lujeri de una an cu frunze au proprietati antiseptice, balsamice, diuretice, expectorante. Muguri se culeg in februarie-martie inainte de a se deschide; se pot folosi proaspeti sau uscati la umbra, in locuri bine aerisite. Lujeri se recolteaza tot anul; nu se conserva, se folosesc proaspeti.

Curiozitati – suprafata ocupata de brad este de cca. 5% in padurile din Romania si ¼ din totalul coniferelor, fiind dupa molid arborele rasinos cel mai important.

Acele de brad putrezesc mai usor decat la alte conifere si activeaza mai repede descompunerea litierei, ameliorand solul, structurandu-l ca humus de tip “mull”, facandu-l mai afanat si bogat in substante nutritive.

Bibliografie 

C. Frank Brockman – Trees of North America – Golden Field Guides from St. Martin’s Press, 2001

Adrian Bloom – Gardening with Conifers – Frances Lincoln Publishers Ltd, 2001

Burton V. Barnes, Warren H. Wagner – Michigan Trees, A Guide to the Trees of Michigan and the Great Lakes Region – University of Michigan Press, 2004

LeRoy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States, vol. I – Stanford University Press, 1923

 

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Senna corymbosa

Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre.

 
Diospyros kaki L. - kaki

Arbore monoic, 6-12 m inaltime. Trunchi erect; coroana conica; scoarta bruna, se exfoliaza in placi mici. Frunze caduce, coriacee, alterne; limb oval-eliptic, margine intreaga, varf acuminat, baza atenuata, verde lucios pe fata superioara si pubescente pe partea inferioara, 7-20 x 4-10 cm; petiol 1-1.5 cm lungime.

 
Cotinus coggygria - scumpie

Cotinus coggygria creste spontan din Europa pana in China.

Scumpia este des folosit ca specie de gradina datorita inflorescentelor purpuriu-roz si frunzelor purpurii a unor cultivare.

 
Malacothamnus fasciculatus Greene

Arbust sempervirescent, viguros si bine ramificat, 1-4.5 m inaltime. Tulpina si frunzele sunt pubescente, peri stelati. Frunze alterne, petiolate; limb ovat-rotund, palmat lobat, 0-7 lobi rotunzi, margini dintate, 2-11 cm. Inflorescenta spic, flori sesile.

 
Pachira aquatica

Pachira aquatica creştere natural de-a lungul raurilor in America de Sud si Centrala. Este cultivat in intreaga lume ca specie ornamentala, in garduri vii sau solitar. Rezistent la seceta si inundatii.


Semintele de P. aquatica sunt delicioase crude, fierte sau prajite. Frunze tinere si florile sunt, de asemenea, comestibile. Semintele sunt bogate in proteine si ulei comestibil.
 
Pinopsida
Pinus radiata

Arbore; tulpina de 20-30 m inaltime, 30-100 cm diametru, cintorsionata sau dreapta, coroana conica, devine rotunda-plata. Scoarta gri pana la rosietic-bruna, adanc breazdata. Ramuri curbate; lujeri subtiri, rosi-brune, cateodata glauce.

 
Abies concolor Lindl.

Bradul argintiu – arbore sempervirescent, folosit in scopuri ornamentale, datorita formei piramidale a coroanei, a colorii frunzelor si a rezistentei la geruri. Numele de ‘concolor’ se refera la faptul ca frunzele au aceasi culoare pe ambele fete.

 
Nageia fleuryi

Arbore sempervirescent. Frunze opuse, coriacee, oblong-lanceolate pana la eliptice, 8-18 x 2-4.5 cm, varf acuminat; petiol 2-4 mm lungime. Conurile mascule sunt cilindrice, grupate cate 3-4 la axile; conurile femeiesti sunt solitare, la axila frunzelor.

 
Pinus coulteri D. Don

Arbore monoic, 15-25 m inaltime, trunchi 40-120 cm diametru; coroana larga, piramidala, iregulata. Scoarta gri-maronie, andanc brazdata, cu solxi lungi, iregulati. Ramuri ascendente; lujeri anuali subtiri, maroni-violet, glauci, rugosi, devin negri dupa cativa ani.

 
Picea glauca

Specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum. Port piramidal, columnar; coroana deasa; 14-21 m inaltime si 30-45 cm diamteru trunchiului; radacini superficiale; scoarta subtire, mai putin de 2,5 cm grosime, gri-purpurie.

 
Ultimele articole
Caesalpinia gilliesii

Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica.

 
Petunia hybrida

Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834.

 
Parnassia palustris

Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau.

 
Cyclamen purpurascens

Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece.

 
Scrophularia nodosa

Scrophularia nodosa - specie perena, creste in padurile umede, rape si pe langa ape, de la 0 la 1800 m altitudine.

 

Categorii

Link-uri

Download