11
Iul
2009
Abutilon theophrasti - pristolnic, teisor
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintificaAbutilon theophrasti Medic.

‘theophrasti’ este dat in onoarea lui Theophras.

Sinonime – Abutilon avicennae Gaertn., Sida abutilon L., Sida tiliifolia Fischer.

Denumiri populare – pristolnic, teisor, abutilon feuille de velours, indian mallow, butter print, pie print, cotton-weed, velvetleaf, soja americana, hoja de terciapelo.

Distributie si Habitat – creste pe terenuri umede, in gradini si terenuri cultivate; originara din India.

Descriere – erbacee anuala. Tulpina tomentoasa, 30-120 cm inaltime. Frunze alterne, cordat-orbiculare, varf acuminat, margine usor crenat-serata, 15-20 cm; petiol 10-20 cm lungime; stipele caduce, linear-filiforme, acute, 8 mm. Flori actinomorfe, hermafrodite, pentamere, axilare, solitare sau cate 2, 1.5-2 cm diametru; peduncul scurt; caliciu cu peri glandulari, sepale oval-eliptice, unite la baza, mucronate, pubescente, 4-8 mm lungime; corola dialipetala (petale libere), petale obovate, 6 - 12 mm lungime, galben-portocaliu, truncate sau emarginate; stamine numeroase. Infloreste in iunie-septembrie. Fruct pastaie, pubescent, dehiscent, verde, la maturitate maro. Seminte reniforme, gri-maro, stelat-puberulente, 3 mm. 2n = 42.

Propagare – prin seminte.

Proprietati – emoliente si anti-inflamatoare. Semintele au putere laxative. Semintele, se pot consuma crude sau fierte, contin 17.4 % proteine, 16 % grasimi, 33,8 % carbohidrati.

Specie infestanta a culturilor de floarea-soarelui, porumb si soia.

Abutilon theophrasti, in stadiu tanar, poate fi confundata cu Sida spinosa si Anoda cristata.

In America de Nord a fost introdus in jurul anilor 1700, si a devenit invaziva in toate regiunile cultivate ale Americi.

Bibliografie

Edwin Rollin Spencer – All About Weeds – Dover Publications, 1974

Richard Dickinson, France Royer – Weeds of Canada and the Northern United States – University of Alberta Press, 1999

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Kniphofia uvaria

Denumiri populare: Torch Lily.

Originara din sudul Africii. Kniphofia uvaria (complex de hibrizi) a fost una din primele specii introduse din Cape, in Olanda in 1690.

 
Clematis vitalba

Clematis vitalba - planta perena, subfrutescenta, raspandita in Europa, Asia Mica, Africa de N, America de N, creste prin paduri, tufarisuri, zavoaie, pe garduri, de multe ori devenind infestanta, de la 600 pana la 1600 m altitudine.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Chamaenerion angustifolium

Chamaenerion angustifolium - erbacee perena, originara din nordul Europei, America de Nord, Asia si Japonia. Prefera soluri uscate, la campie, pe margini de drumuri. Specie geofita.

 
Dianthus monspessulanus L.

Dianthus monspessulanus - specie originara din S-Europa, creste pa pasunile aride, la margini de boschete, de la campie pana la 2200 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Gynura aurantiaca

Gynura aurantiaca - erbacee perena, originara din Indonezia (Java si Sulawesi).

 
Drypetes natalensis (Harv.) Hutch

Arbore mic, 10 m inaltime; ramuri muchiate. Frunze alterne, limb oblong sau ingust eliptic, baza rotunda, asimetrica, margini adanc serate; verde inchis stralucitor pe fata superioara, si verde deschis pe dos. Stipele lineare, 0.1 cm. Flori in fascicule, apar la axila frunzelor si pe lemnul vechi; florile mascule au 4-5 sepale imbricate, 0 petale

 
Arabis turrita

Arabis turrita - erbacee anuala originara din Europa, creste pe stanci calcaroase, coaste pietroase, in tufisuri, din regiunea de campie pana in etajul montan.

 
Cardiospermum halicacabum

Cardiospermum halicacabum - specie perena, volubila, distribuita in India pana in vest Himalaya, in zonele tropicale si subtropicale.

 
Akebia quinata

Liana lemnoasa, monoica, semi-sempervirescenta, perena. Tulpina gri-maronie cu lenticele proeminente. Frunze alterne, palmat-compuse, 5 foliole petiolate si stipelate. Foliolele sun oblonge pana la ovat-eliptice, baza rotunda; petiol 4,5 – 10 cm lungime. Inflorescenta racem axilar, pendule; florile barbatesti sunt dispuse terminal

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 

Categorii

Link-uri