|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Abutilon theophrasti Medic. ‘theophrasti’ este dat in onoarea lui Theophras. Sinonime – Abutilon avicennae Gaertn., Sida abutilon L., Sida tiliifolia Fischer. Denumiri populare – pristolnic, teisor, abutilon feuille de velours, indian mallow, butter print, pie print, cotton-weed, velvetleaf, soja americana, hoja de terciapelo. Distributie si Habitat – creste pe terenuri umede, in gradini si terenuri cultivate; originara din India. Descriere – erbacee anuala. Tulpina tomentoasa, 30-120 cm inaltime. Frunze alterne, cordat-orbiculare, varf acuminat, margine usor crenat-serata, 15-20 cm; petiol 10-20 cm lungime; stipele caduce, linear-filiforme, acute, 8 mm. Flori actinomorfe, hermafrodite, pentamere, axilare, solitare sau cate 2, 1.5-2 cm diametru; peduncul scurt; caliciu cu peri glandulari, sepale oval-eliptice, unite la baza, mucronate, pubescente, 4-8 mm lungime; corola dialipetala (petale libere), petale obovate, 6 - 12 mm lungime, galben-portocaliu, truncate sau emarginate; stamine numeroase. Infloreste in iunie-septembrie. Fruct pastaie, pubescent, dehiscent, verde, la maturitate maro. Seminte reniforme, gri-maro, stelat-puberulente, 3 mm. 2n = 42. Propagare – prin seminte. Proprietati – emoliente si anti-inflamatoare. Semintele au putere laxative. Semintele, se pot consuma crude sau fierte, contin 17.4 % proteine, 16 % grasimi, 33,8 % carbohidrati. Specie infestanta a culturilor de floarea-soarelui, porumb si soia. Abutilon theophrasti, in stadiu tanar, poate fi confundata cu Sida spinosa si Anoda cristata. In America de Nord a fost introdus in jurul anilor 1700, si a devenit invaziva in toate regiunile cultivate ale Americi. Bibliografie Edwin Rollin Spencer – All About Weeds – Dover Publications, 1974 Richard Dickinson, France Royer – Weeds of Canada and the Northern United States – University of Alberta Press, 1999
Imagini
Vezi si
 Flori
Salvia nemorosa
Salvia nemorosa - specie perena, originara din sud-estul Europei, cu un areal mai bogat in regiunea Carpatico-Danubiana, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 1000 m altitudine. Aster lanceolatus Willd.
Aster lanceolatus - erbacee perena originara din America de Nord, creste pe pasuni umede, terenuri inundabile si la marginea raurilor. Nigella sativa L.
Nigella sativa - specie anuala, originara din regiunea Mediteraneeana, Balcani, Asia Mica, Caucaz, Asia Occidentala, India si Africa de Nord. A fost folosita de catre agipteni si greci in tratarea congestionarilor nazale, durerilor de dinti, durerilor de cap, durerilor abdominale, reumatismului, si ca diuretic. Echinacea purpurea
Erbacee perena, rizom cilindric. Tulpina rosietica, 80-100 cm inaltime, hirsuta-usor pubescenta, ramificata. Frunze alterne, petiolare, lanceolat-ovate, margine serata, usor pubescente; spre varful tulpinii frunzele sunt sesile. Eryngium campestre - rostogol
Eryngium campestre - specie originara din Europa centrala si de S, Asia de V, creste pe locuri pietroase, nisipoase, in fanete si pasuni aride, de-a lungul drumurilor. Magnoliopsida
Aesculus hippocastanum - castan porcesc
Aesculus hippocastanum - se foloseste in parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente, solitar sau in grupuri. Florile sunt melifere, iar semintele contin amidon, albumine, tanin, saponina si ulei comestibil, din care se poate fabrica sapun, ulei tehnic, clei, medicamente. Specia nu prezinta interes forestier, lemnul fiind de calitate inferioara. Caragana arborescens
Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Scoarta gri; ramurile tinere sunt galben-verzui. Frunze alterne; paripenat-compuse, 4-6 perechi de foliole oval-eliptice, 10-35 mm lungime; verzi inchis vara si galbene toamna; 5-10 cm lungime; stiple spinescente. Flori solitare; corola galbena, 20-25 mm lungime; cresc la axila frunzelor; infloresc din mai - iunie. Erysimum sylvestre
Erysimum sylvestre - specie originara din Europab(Carpazi, Alpi, Balcani), creste in crapaturile stancilor calcaroase, de la 200 pana la 2700 m altitudine. Lonicera alpigena
Lonicera alpigena - originara din Europa Centrala si de SE, creste in padurile de fag in combinatie cu conifere din regiunea subalpina. Campsis radicans
Genul a fost creat de catre botanistul portughez Joào de Loureiro (1717-1791) in Flora Cochinchinensis in 1790 pentru Campsis grandiflora. Linne a denumit specia cu Tecoma radicans, iar Thunberg ia dat numele de Bignonia radicans.
Comentari
|
 
Ultimele articole
Rosiile noastre
Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ... Flora Gradinii Deac
Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac. Orhidee salbatice
Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
