09
Iun
2009
Acanthus mollis L. 1753 - talpa ursului
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintificaAcanthus mollis L. 1753

Sinonime

Denumiri populare – talpa ursului, acanto comune, branca orsina, brancalupo, bear’s breeches.

Distributie si Habitat – originar din sud-vestul Europei si nord-estul Africii, creste in locuri umbrite, pe langa paduri, pana la 700 m altitudine.

Descriere – planta erbacee perena, 40-100 cm inaltime. Tulpina erecta, simpla. Frunze bazale penat-partite, frunzele caulinare penat-fidate, lobi dintati. 90 x 30 cm; nervuri evidente. Inflorescenta panicul; flori tubulare, albe cu puncte rosu-lila, intercalat cu bractee dintat-spinoase. Infloreste in martie-iulie.

Rata de crestere – moderat repede.

Tolerante – nu tolereaza umezeala, solurile nedrenate.

Cerinte – soluri umede, bine-drenate, in plin soare sau in umbra usoara.

Propagare – prin divizarea tufei, primavara sau toamna. Prin seminte, se seamana primavara in sera rece, sau afara imediat dupa ce s-au maturizat. Germineaza dupa 3-4 saptamani la 10 ͦC.

Boli si Daunatori – melci.

Parteneri naturali si de gradinaBuxus microphylla, Campanula poscharskyana, Cerastium tomentosum, Citrus sp., Crocus sativus, Lavandula sp., Pancratium maritimum, Rosmarinus officinalis.

Cultivaruri si Varietati – ‘Holland’s Lemon’ cu frunze verde-galbui. ‘Latifolius’. ‘Niger’ cu frunze verde inchis, lucioase. ‘Oak Leaf’ cu frunze asemanatoare celor de stejar.

Proprietati si Utilizari – frunzele se pot folosi pentru tratarea diareei si hemoragiilor intestinale.

Mit, Legenda si Folclor – frunzele de Acanthus au fost folosite ca ornament pentru capitelurile din arhitectura grecii antice si romane.

Acanthus este considerat simbolul virginitatii, deoarece este o planta spontana care creste pe soluri necultivate.

Bibliografie

David S. Mackenzie – Ground Covers – Timber Press, 2006

Hanneke Van Dijk – Border Plants Encyclopedia – Routledge, 1999

Nan Sinton, David Michener – Taylor’s Guide to Ground Covers – Houghton Mifflin Harcourt, 2002

Norman Taylor, Barbara W. Ellis – Taylor’s Guide to Perennials – Houghton Mifflin, 2001

Jeff Cox – Perennial Al-Stars - Rodale Press, 2002

W. George Schmid – An Encyclopedia of Shade Perennials – Timber Press, 2002

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Paeonia lactiflora

Erbacee perena, 50-80 cm inaltime, radacina viguros-ramificata, cilindrica, 5-20 cm lungime si 1-2,5 cm in diametru. Tulpina fasciculata, erecta, ramificata in partile superioare. Frunze alterne, ternat-compuse, ultimul segment cu nervuri rosii, oblong-eliptic; foliolele sunt ongust-ovate sau eliptice, 8-12 x 2-4 cm. Petiol 6-10 cm lungime

 
Marrubium vulgare - voronic

Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime.

 
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Glycine max - soia

Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan.

Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800.

 
Ziziphus jujuba Mill - jujuba

Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm.

 
Flori
Clematis recta

Clematis recta - originara din Europa centrala si de S si Asia temperata, creste la marginea padurilor, prin poieni de paduri, tufisuri, in regiunea dealurilor.

 
Erinus alpinus L.

Erbacee perena, sempervirescenta. Tulpina ramificata, formeaza tufa, 5-15 cm inaltime. Frunze spatulate, 4 cm lungime, dintate spre varf. Flori purpurii, 1.25 cm diametru, dispuse in raceme de 6 cm lungime. Seminte elipsoidale, 0.6-0.8 x 0.35-0.45 mm, supreafata lucioasa, maro inchis.

 
Jaborosa integrifolia

Jaborosa integrifolia - erbacee perena, originara din regiunile temperate ale Braziliei, Argentinei si Uruguai.

 
Narcissus poeticus L.

Bulb ovoid, 3-4 x 1,5-2 cm, tunica maronie. 4 frunze bazale; limb 20-40 x 0,6-1,2 cm, verde glauc; nervatiune paralela. Tulpina florala 30-45 cm. Floare solitara, fragranta; periant 5-7 cm latime; tubul periantului 2-3 cm; tepale suprapuse, reflexe, albe, ovat-orbiculare, 1,5-2,5 x 1,5-2 cm, varf mucronat

 
Ecballium elaterium

Ecballium elaterium - planta anuala, raspandita pe coastele mediteranei, dar si spre nordul si estul Europei, creste in locuri aride, pe nisipuri, pana la 800 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Vicia narbonensis

 Vicia narbonensis - specie anuala, originara din regiunea mediteraneeana, creste pe coaste argiloase, semanaturi.

 
Veronica urticifolia

Veronica urticifolia - originara din Europa, creste prin paduri, tufarisuri, stancarii si grohotisuri umede, vai umbroase, din regiunea montana pana in cea alpina.

 
Drypetes natalensis (Harv.) Hutch

Arbore mic, 10 m inaltime; ramuri muchiate. Frunze alterne, limb oblong sau ingust eliptic, baza rotunda, asimetrica, margini adanc serate; verde inchis stralucitor pe fata superioara, si verde deschis pe dos. Stipele lineare, 0.1 cm. Flori in fascicule, apar la axila frunzelor si pe lemnul vechi; florile mascule au 4-5 sepale imbricate, 0 petale

 
Aubrieta deltoidea

Aubrieta deltoidea - planta perena, originara din sud-estul Europei, creste pe coaste rocioase, pana la 1600 m altitudine.

 
Bergenia crassifolia (L.) Fritsch.

Erbacee perena, formeaza o tufa bazala de frunze sempervirescente; tulpini florifere pana la 50 cm inaltime, purpurii inchise. Frunze 25 cm latime, limb obovat sau eliptic, margine intreaga, baza cuneata, varf obtuz; petiol lung, 3-9 cm lungime. Inflorescenta panicul, flori roz-inchis sau roz-deschis.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri