|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Acanthus mollis L. 1753 Sinonime – Denumiri populare – talpa ursului, acanto comune, branca orsina, brancalupo, bear’s breeches. Distributie si Habitat – originar din sud-vestul Europei si nord-estul Africii, creste in locuri umbrite, pe langa paduri, pana la 700 m altitudine. Descriere – planta erbacee perena, 40-100 cm inaltime. Tulpina erecta, simpla. Frunze bazale penat-partite, frunzele caulinare penat-fidate, lobi dintati. 90 x 30 cm; nervuri evidente. Inflorescenta panicul; flori tubulare, albe cu puncte rosu-lila, intercalat cu bractee dintat-spinoase. Infloreste in martie-iulie. Rata de crestere – moderat repede. Tolerante – nu tolereaza umezeala, solurile nedrenate. Cerinte – soluri umede, bine-drenate, in plin soare sau in umbra usoara. Propagare – prin divizarea tufei, primavara sau toamna. Prin seminte, se seamana primavara in sera rece, sau afara imediat dupa ce s-au maturizat. Germineaza dupa 3-4 saptamani la 10 ͦC. Boli si Daunatori – melci. Parteneri naturali si de gradina – Buxus microphylla, Campanula poscharskyana, Cerastium tomentosum, Citrus sp., Crocus sativus, Lavandula sp., Pancratium maritimum, Rosmarinus officinalis. Cultivaruri si Varietati – ‘Holland’s Lemon’ cu frunze verde-galbui. ‘Latifolius’. ‘Niger’ cu frunze verde inchis, lucioase. ‘Oak Leaf’ cu frunze asemanatoare celor de stejar. Proprietati si Utilizari – frunzele se pot folosi pentru tratarea diareei si hemoragiilor intestinale. Mit, Legenda si Folclor – frunzele de Acanthus au fost folosite ca ornament pentru capitelurile din arhitectura grecii antice si romane. Acanthus este considerat simbolul virginitatii, deoarece este o planta spontana care creste pe soluri necultivate. Bibliografie David S. Mackenzie – Ground Covers – Timber Press, 2006 Hanneke Van Dijk – Border Plants Encyclopedia – Routledge, 1999 Nan Sinton, David Michener – Taylor’s Guide to Ground Covers – Houghton Mifflin Harcourt, 2002 Norman Taylor, Barbara W. Ellis – Taylor’s Guide to Perennials – Houghton Mifflin, 2001 Jeff Cox – Perennial Al-Stars - Rodale Press, 2002 W. George Schmid – An Encyclopedia of Shade Perennials – Timber Press, 2002
Imagini
Vezi si
Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si in onoarea poetilor. Arbore deciduu, 20 m inaltime, coroana rotunda. Frunze alterne, eliptice, 7.5-13 cm, margine intreaga, varf acut; 10-12 perechi de nervuri; petiol 1-2 cm lungime. Flori axilare, crem, fragrante; caliciul acoperit cu peri densi; corola galben pal, 1 cm lungime, 6-12 petale Brassica nigra este erbacee anuala originara din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte. Semintele se folosesc pentru prepararea mustarului. Erbacee bienala; bulb alb, auriu, rosu sau violaceu, 5-8 x 3-10 cm. Frunze persistente, 4-10, fistuloase, 30-100 x 3-20 mm. Inflorescenta umbela persistenta, erecta, compacta; spate caduce, ovate, ± egal, varf acut pana la acuminat. Arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt. Erbacee perena, 1-1,5 m inaltme; rizom carnos. Frunze alterne, decidue, limb sesil 28-40 x 4-7 cm, ingust eliptic, apex lung-acuminat, baza acuta; glabre pe partea superioara, paroase pa partea inferioara. Inflorescente 4-10 x 3-6 cm. Bractei persistente, ovat-triangulare, verzi, 4-7 x 2-4 cm, margini membranoase. Brachyscome multifida - erbacee perena, rizomatoasa, originara din regiunile temperate din sudul Queensland, New South Wales si Victoria. Erbacee rizomatoasa, glabra sau hirsuta. Tulpina erecta, cilindrica sau muchiata, simpla sau ramificata, 30-60 cm x 6 mm. Frunze petiolate, limb cordiform, margine iregulat serata sau crenata, varf acuminat, baza asimetrica, nervatiune penata; petiol 9-11 cm lungime. Specii erbacee perene, dioice. Tulpina 5 cm diametru. Frunze de culoare verde pana la verde-galbui cu nervura principala, care se termina cu un carcel de forma cilindrica care este mai lung decat limbul frunzei, terminat cu un ulcior. Inflorescenta panicul sau racem. Glandele digestive sunt localizate in interiorul peretilor ulciorului. Seminte sunt mici si filiforme. Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime Callistemon citrinus este un arbust originar din estul Australiei, dar este des intalnit ca specie ornamentala in regiunile tropicale si temperate ale globului. Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Arbore sempervirescent, 25-70 m inaltime x 5 m diametrul bazei trunchiului. Ritidom aspru, gri care se exfoliaza in partile superioare a trunchiului si ramuri, in fasii lungi. Muguri 12-15 x 12-25 mm. Frunzele tinere sunt opuse, doua cate doua, unite intre ele la baza, verde-glauc, 6-15 cm lungime; frunzele adulte alterne, 15-35 cm lungime, lanceolate si arcuate, baza asimetrica, varf lung-acuminat; petiol robust. Erbacee perena; tulpini pubescente, erecte, ramificate dicotomic. Frunze opuse, partite pana la lobat-acute, 5-7 lobi, margine serata. Flori cu simetrie radiata; corola albastru-violet, 5 petale obovate, 2 cm; 5 sepale lanceolate, mucronate; ovar superior, 10 stamine unite la baza. Infloreste in iunie-august. Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine. |
Ultimele articole
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||