24
Mar
2009
Acer campestre L.
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaAcer campestre L.

Sinonime – 

Denumiri populare – jugastru, hedge maple, field maple.

Distributie si Habitat – Europa Centrala si de Sud - Est. Spontan de la campie pana in zona dealurilor, in asociere cu stejarul pufos, sau cu mojdreanul, sau in amestec cu cerul pe soluri compacte, bogate in carbonati.

Descriere – arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati. Uneori au muchii formate din pluta. Frunzele sunt 3-5 lobate, mari de 7-8 cm, palmat-lobate, cu lobii obtuzi, uneori cel median din nou 3 lobat, fata superioara este pieloasa, verzi inchis, pe dos pubescente, mai ales pe nervuri. Petiolul scurt de 2-4 cm. Florile poligame, sunt galbene-verzui, prinse cate 10-20 in corimbe erecte, pubescente, la subsuoara unor bractee. Fructul, disamara cu aripi orizontale, cu nucula turtita, se formeaza in august-septembrie. Infloreste in luna aprilie-mai, odata cu aparitia frunzelor. Poate fructifica de la 2-5 ani cand este cultivat sau creste ca exemplar izolat. Longevitate pana la 100 ani.

Rata de crestere - repede.

Tolerante – tolereaza seceta, umbra, si moderat gazele si poluarea atmosferica.

Cerinte – nu este pretentios fata de sol, termofil. Prefera solurile bine drenate, umede, acide.

Management – suporta bine tunderea si este indicat pentru garduri vii inalte.

Propagare – prin seminte, la sfarsitul luni septembrie. Germinarea are loc in primavara urmatoare. Semintele din comert trebuie stratificate un an de zile in nisip.

Cultivaruri – ‘Compactum’ - ideal pentru garduri vii; ‘Schwerinii’ - frunze purpurii primavara, la maturitate verzi; ‘Carnival’ - creste incet, compact, 3 m inaltime; frunze 3-lobatecu varfurilecrem-alb; ‘Magic Spring’ - primavara frunzele sunt galbene cu portocaliu pe margini, vara sunt verzi inchis cu pete iregulate de alb-crem; ‘Pulverulentum’ - compact , 3 m inaltime; frunzele sunt patate cu alb pana la alb-crem; ‘Tauricum’ - 5-6 m inaltime, frunze verzi, acuminate.

Proprietati si Utilizari – frecvent cultivat in parcuri si aliniamente stradale.

Specie de interes forestier, apreciata ca esenta de amestec in etajul II al padurilor de stejar si gorun, tufarisuri, melifer. Protejeaza si amelioreaza solul.

Lemnul este alb, usor roscat, compact, omogen, greu, trainic. Decorativ prin coronamentul rotund, frunze, flori, fructe. Scoarta de pe ramuri, poseda proprietati tinctoriale si este utilizat la vopsitul fibrelor naturale in nuante de la bej la maro-inchis si negru.

Scoarta de pe ramurile tinere au proprietati astringente. Se recolteaza in martie-aprilie, se usuca la soare si se conserva in saci de hartie.

Curiozitati – Acer campestre a fost descrisa de catre Linne in 1753.

Bibliografie

D.M. van Gelderen, P.C. de Jonq, H.J. Oterdoom, Theodore R. Dudley – Maples of the World – Timber Press, 2005

Ezra haggard – Trees, Shrubs, and Roses for Midwest Gardens – Indiana University Press, 2001

Ferrell M. Bridwell - Landscape Plants ­– Delmar Publishers, 1994

Horticultural Committee of the Garden Club of America – Plants That Merit Attention: Trees – Timber Press, 1985

Ronald Houtman, Royal Boskoop Horticultural Society Staff – Variegated Trees and Shrubs – Timber Press, 2004

Antoine Le Hardy de Beaulieu – An Illustrated Guide to Maples – Timber Press, 2003

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Calendula officinalis L. - galbenele

Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm.

 
Tribulus terrestris - coltii babei

Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie.

 
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Celtis australis L. - sambovina

Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Arbori si arbusti
Vaccinium vitis-idaea

Vaccinium vitis-idaea - raspandita in Europa de N si atlantica, Asia si America de N, creste pe pajisti alpine si montane, molidisuri.

 
Alnus glutinosa - anin negru

Alnus glutinosa - denumirea genului deriva din celticul ‘al lan’ = aproape de rau, cu referire la habitatul plantelor care cresc in apropierea raurilor;numele speciei ‘glutinosa’ se refera la resina care acopera frunzele tinere si lujeri.

 
Pavonia multiflora

 Genul apartine familiei Malvaceae, tribul Malvavisceae, care este caracterizat prin numarul de stil-uri care este dublu fata de cel al carpelelor.

 
Rubus idaeus - zmeur, rug de munte

Rubus idaeus - originar din Europa, creste in boschete, marginea padurilor, marginea stradelor in asociatie cu Calluna vulgaris, Cornus sanguinea, Coryllus avellana, Crataegus monogyna, Cytisus scoparius, Prunus spinosa, Rosa canina de la campie pana la 1900 m altitudine; 

 
Asclepias currasavica

Asclepias currasavica - specie folosita ca planta ornamentala pentru gradini mici, in asociatie cu alte plante precum Echinacea purpurea, Ratibida pinnata, graminee ornamentale.

Numele genului deriva de la grecul ‘ Asklepios’ - zeul medicinii, referitor la proprietatile medicinale a unor specii a genului.

 
Magnoliopsida
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Clerodendrum bungei

Clerodendrum bungei - specie ornamentala, cultivata in parcuri si gradini dar si in ghivece pentru terase. Frunzele zdrobite lasa un miros neplacut. In climatele calde si umede devine invaziva.

 
Nigella damascena L.

Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile

 
Actaea spicata

Actaea spicata -  specie originara din Europa si Asia, creste in padurile montane, in fagete de la 400 la 1500 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri