|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Acer tataricum Denumiri populare – artar tataresc, tatarian maple. Distributie si Habitat – creste liber in Europa de Sud-Est, Caucaz, Armenia, Iran. Indigen in Romania, raspandit frecvent in regiunea de campie, prin paduri, sleauri, zavoaie, tufisuri; mai rar este intalnit si in regiunea de deal. Descriere – arbust sau arbore mic, 8-10 m inaltime. Scoarta fisurata; muguri mici. Frunze nelobate pana la lobulate, dar frunzele tinere pot avea 3 lobi, 5-10 c lungime, si aproapte tot atat latime, ovate; margini dublu serate; baza subcordata; nervuri pubescente pana la glabre; petiol 2-5 cm lungime. Inflorescenta paniculata, terminala, erecta, apar cu frunzele in mai. Flori verde pal pana la alb. Fruct disamara, 2cm lungime; seminte rotunde si brazdate, aripi rosii. 2n = 26 Acer tataricum subsp. ginnala; A. tataricum subsp. semenovii; A. tataricum subsp. tataricum. Rata de crestere - incet. Tolerante – rezista la uscaciune si la poluarea atmosferica. Poate suferi in urma vanturilor reci de iarna. Cerinte – soluri umede, nogate in humus, acide, in plin soare sau in semi-umbra. Propagare – prin seminte. Se stratifica 90-120 zile, in sera rece la 8°C. Boli si daunatori – Veticillium. Cultivaruri – ‘Red Wing’ are fructe rosii, ‘Hot Wings’ tolereaza seceta. Proprietati si Utilizari – interes forestier, mult cultivata ca specie de subarboret, in perdele de protectie in regiunea de campie. Protejeaza bine solul. Este intrebuintat ca arbore ornamental, in parcuri si gradini publice, inclusiv in garduri vii, suportand tunderea. Specie melifera, productia de miere, 300-600 kg/ha, in raport cu factorii climatici. Utilizata pentru vopsitul fibrelor naturale, in nuante de bej pana la maro-inchis si negru. Bibliografie C.J. van Gelderen, D.M. van Gelderen - Maples for Gardens - Timber Press, 1999 J.D. Vertrees, Peter Gregory - Japanese Maples - Timber Press, 2001
Vezi si
 Arbori si arbusti
Jasminum nudiflorum Lindl.
Specie decidua originara din China. Tulpini verzi, 60-90 cm inaltime, 1-2 m diametru; muchiate; formeaza radacini adventive. Muguri florali maronii-rosietici, ovoizi. Frunze decidue, opuse, penat-compuse, 3 foliole oblonge; sesile. Flori solitare, 6 petale, 1-2 cm diametru. Perioada de inflorire ianuarie-martie, inainte de infrunzire. Fruct baca, carnos, negru la maturatie. Mespilus germanica L.
Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului. germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala. Edgeworthia chrysantha
Genul Edgeworthia este denumit in memoria botanistului Michael Pakenham Edgeworth (1812-1881). Edgeworthia chrysantha este un arbust deciduu, de 1,8-2,4 m inaltime, originar din China, Himalaya, naturalizat in Chugoku. Lujeri bruni-roscati. Frunze dispuse altern; scurt petiolate sau sesile; limb: lanceolat, varf acuminat, marginea intreaga, baza cuneata; 8-20/3-5 cm. Hydrangea - hortensia
Genul cuprinde 80 de specii, cele mai populare sunt H. macrophylla, H. arborescens, H. paniculata si H. quercifolia. Specii arbustive sau volubile cu frunze opuse. Flori solitare sau grupate in inflorescente tip corimb, racem. Ovar compus, 2-10 carpele, inferior. Capsula truncata. Seminte numeroase, striate. Thunbergia grandiflora Roxb.
Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime Magnoliopsida
Felicia amelloides
Genul Felicia a fost numit de catre A.H.G. de Cassini in 1818 dupa Felix, un oficial german la Regensburg care a murit in 1846. Felicia amelloides pentru prima data a fost denumita Cineraria amelloides de catre Linne, in 1763, iar in 1894 a primit numele de Felicia amelloides. Alnus cordata
Alnus cordata este un arbore foios, originar din Italia si Corsica, creste spontan pe soluri slab drenate, la semi-umbra. Specia poate tolera expunerea maritima, conditiile de seceta si atmosfera prafoasa. Cultivat ca arbore ornamental in gradini si parcuri. Senna corymbosa
Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre. Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita
Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale Dalechampia spathulata
Dalechampia spathulata este un arbust din familia Euphorbiaceae. Majoritatea speciilor apartinatoare genului Dalechampia se inmultesc natural prin seminte. |
Ultimele articole
Caesalpinia gilliesii
Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida
Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris
Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens
Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece. Scrophularia nodosa
Scrophularia nodosa - specie perena, creste in padurile umede, rape si pe langa ape, de la 0 la 1800 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
