24
Mar
2009
Acer tataricum - artar tataresc
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Acer tataricum

Denumiri populare – artar tataresc, tatarian maple.

Distributie si Habitat – creste liber in Europa de Sud-Est, Caucaz, Armenia, Iran. Indigen in Romania, raspandit frecvent in regiunea de campie, prin paduri, sleauri, zavoaie, tufisuri; mai rar este intalnit si in regiunea de deal.

Descriere – arbust sau arbore mic, 8-10 m inaltime. Scoarta fisurata; muguri mici. Frunze nelobate pana la lobulate, dar frunzele tinere pot avea 3 lobi, 5-10 c lungime, si aproapte tot atat latime, ovate; margini dublu serate; baza subcordata; nervuri pubescente pana la glabre; petiol 2-5 cm lungime. Inflorescenta paniculata, terminala, erecta, apar cu frunzele in mai. Flori verde pal pana la alb. Fruct disamara, 2cm lungime; seminte rotunde si brazdate, aripi rosii.

2n = 26

Acer tataricum subsp. ginnala; A. tataricum subsp. semenovii; A. tataricum subsp. tataricum.

Rata de crestere - incet.

Tolerante – rezista la uscaciune si la poluarea atmosferica. Poate suferi in urma vanturilor reci de iarna.

Cerinte – soluri umede, nogate in humus, acide, in plin soare sau in semi-umbra.

Propagare – prin seminte. Se stratifica 90-120 zile, in sera rece la 8°C.

Boli si daunatori – Veticillium.

Cultivaruri – ‘Red Wing’ are fructe rosii, ‘Hot Wings’ tolereaza seceta.

Proprietati si Utilizari – interes forestier, mult cultivata ca specie de subarboret, in perdele de protectie in regiunea de campie. Protejeaza bine solul. Este intrebuintat ca arbore ornamental, in parcuri si gradini publice, inclusiv in garduri vii, suportand tunderea. Specie melifera, productia de miere, 300-600 kg/ha, in raport cu factorii climatici. Utilizata pentru vopsitul fibrelor naturale, in nuante de bej pana la maro-inchis si negru.

Bibliografie

C.J. van Gelderen, D.M. van Gelderen - Maples for Gardens - Timber Press, 1999

J.D. Vertrees, Peter Gregory - Japanese Maples - Timber Press, 2001

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Quamoclit vulgaris

Quamoclit vulgaris - originara din E India si America de Sud, se foloseste ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

 
Thunbergia mysorensis

Thunbergia mysorensis este folosita ca specie ornamentala pentru cresterea rapida si pentru florile dispuse in raceme. Infloreste in iulie-septembrie.

 
Senna corymbosa

Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre.

 
Caesalpinia gilliesii

Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica.

 
Ebenus cretica L.

Ebenus cretica - specie endemica in Creta, creste pe coastele mediteranei , de la 0 la 800 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Spiraea x vanhouttei

Spiraea x vanhouttei - specie arbustiva folosita in scopuri ornamentale, pe marginea aleilor, in parcuri si gradini.

 
Euphorbia pulcherrima - Poinsetia

Descriere – arbust, 20-50 cm inaltime. Frunze decidue, ovale, lungi 10-15 cm dintate, sau lobate. Flori mici, galben-verzui, inconjurate de bractee lungi de 15-20 cm, rosii, roz sau albe.

Tolerante – nu tolereaza ambientele prea calde, usacte si slab luminate; frunzele se ingalbenesc si cad.

 
Myrtus communis

Myrtus communis - specie originara din Bazinul Mediteranei, insulele Canare, si Asia Centrala, creste in boschete impreuna cu Arbutus unedo, Juniperus communis, Nerium oleander si Vitex agnus-castus, de la 0 pana la 1200 m altitudine.

 
Bartsia alpina

Bartsia alpina - originara din Europa de S, Groenlanda si America de N, creste pe pasuni umede si substrat calcaros, de la 1700 la 2600 m altitudine.

 
Bryonia dioica Jacq.

Erbacee perena, dioica, cataratoare, paroasa. Tulpini fragile, 2-4 m lungime. Frunze alterne, petiolate, limb palmat-lobat, 3-5 lobi, varf obtuz, baza cordiforma, fara stipele dar cu carcei care permite plantelor sa se agate.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri