24
Mar
2009
Aesculus hippocastanum - castan porcesc
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Aesculus hippocastanum L.

Denumiri populare – castanul porcesc, Horse chestnut, ippocastano, castagno d’India.

Distributie si Habitat – creste spontan in Europa de Sud-Est, Asia Mica de la campie pana la 1200 m altitudine.

Descriere – arbore inalt de pana la 25 m, cu tulpina groasa la baza de 1 m, dreapta sau usor rasucita, scoarta groasa, negricioasa, se desface in placi. Coroana mare, globuloasa, deasa, are lujerii glabri, grosi, cu mugurii mari (2 cm), umflati, cleiosi. Frunzele mari, sunt palmat-lobate, obovate, cu 5-7 foliole lungi de 10-25 cm, cuminate, baza cuneata, margine obtuz serata, la inceput pe dos ruginiu paroase, apoi glabre. Petiolul este lung de 15-20 m. Florile poligame, albe, patate cu rosu, de cca. 2 cm lungime, sunt prinse in panicule, erecte, piramidale, sau ilindrice, inalte de 20-30cm, se deschid in luna mai sau iunie. Fructul este deshiscent, ghimpos, globulos, de ca. 6 cm diametru, cu 3 valve carnoase, avand 1-2 seminte mari (castane), turtit-sferice, brune, lucitoare, cu gust amar, nu sunt comestibile. Fructificarea anuala, in lunile august septembrie. Longevitate, 150 ani. 

Tolerante – suporta tunderea, coroana poate fi condusa in diferite forme; tolereaza o umbrire usoara. Putin rezistenta la salinitatea terenului si agentilor atmosferici, acestea cauzand aparitia ruginei pe marginea frunzelor

Cerinte – solicita soluri profunde, bogate, reavene, usoare, nisipoase. Specie acidofila nu suporta terenurile calcaroase.

Propagare – prin seminte, varietatilor ornamentale prin altoire in oculatie, intre 15 iulie si 15 august, pe portaltoi de 1 an. Semintele se planteaza imediat dupa maturarea fructelor deoarece isi pierd repede puterea germinativa.

Boli si daunatori - este rezistent la ger, dar este vatamat din cauza secetei, a arsitei si fumului care ataca frunzele, ce se ingalbenesc si se necrozeaza pe margine.

Cameraria ohridella ataca frunzele provocand uscarea frunzelor.

Proprietati si Utilizari – se foloseste in parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente, solitar sau in grupuri. Florile sunt melifere, iar semintele contin amidon, albumine, tanin, saponina si ulei comestibil, din care se poate fabrica sapun, ulei tehnic, clei, medicamente. Specia nu prezinta interes forestier, lemnul fiind de calitate inferioara.

Scoarta de pe ramuri si semintele au proprietati astringente, antihemoroidale, vaso-protector.

Scoarta se recolteaza in martie, inainte ca planta sa intre in vegetatie, de pe lujerii de doi-trei ani. Semintele se culeg la caderea lor, in octombrie. Atat scoarta cat si semintele taiate in jumate se usuca la soare, si se conserva in saci de hartie sau bumbac.

Pentru hemoroizi, se face un decoct din 6 g de seminte in 100 ml apa; se fac spalari, impachetari si comprese locale timp de 15 minute.

Faina din seminte de Aesculus hippocastanum infuza in apa de baie are efect astringent, improspatator si tonificant.

Curiozitati – in trecut fructele erau folosite pentru hranirea animalelor, de unde vine si denumirea populare. Semintele se foloseau pentru producerea fainii si, dupa prajire, un inlocuitor al cafelei.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Thunbergia grandiflora Roxb.

Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime

 
Taxus baccata

Taxus baccata - specie raspandita in Europa, Asia de V, Africa de N, creste sporadic in etajul montan, prin paduri de fag, adesea pe stanci, izolat sau in palcuri.

 
Viburnum tinus

Denumiri populare: engleza – Laurestinus Viburnum, Laurel tinus, Tinus laurifolius; italiana – lentaggine, lauro-tino, alloro-tino, laurentino.

Viburnum tinus este originar din sudul Europei si regiunea Mediteraneana.

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Punica granatum - rodia

Genul Punica cuprinde doua specii de arbusti sau arbori mici, originari din regiunile Mediteraneene, nordul Africii, Iran, si Afganistan. Frunze opuse, limb oval-lanceolat cu marginea intreaga. Flori rosii-portocalii, galbene sau albe. Fructe comestibile.

 
Magnoliopsida
Styphonolobium japonicum - salcam japonez

Styphonolobium japonicum -  arbore deciduu, 15-30 m inaltime. Originar din Asia orientala, este cultivat ca arbore ornamental in gradinile si parcurile din regiunile tropicale si subtropicale ale globului.

 
Erysimum sylvestre

Erysimum sylvestre - specie originara din Europab(Carpazi, Alpi, Balcani), creste in crapaturile stancilor calcaroase, de la 200 pana la 2700 m altitudine.

 
Soldanella alpina

Soldanella alpina - creste in padurile de conifere si pasuni alpina, de la 1000 pana la 2500 m altitudine, pe substraturi umede, rocioase, bogate in humus.

 
Gentiana clusii

Gentiana clusii - specie originara din Europa, creste pe pasuni, grohotisuri, stancarii, pe substrat calcaros, in regiunea alpina si subalpina.

 
Cirsium palustre

Originar din Europa si vestul Asiei, creste pe soluri umede si turboase, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri