24
Mar
2009
Aesculus hippocastanum - castan porcesc
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Aesculus hippocastanum L.

Denumiri populare – castanul porcesc, Horse chestnut, ippocastano, castagno d’India.

Distributie si Habitat – creste spontan in Europa de Sud-Est, Asia Mica de la campie pana la 1200 m altitudine.

Descriere – arbore inalt de pana la 25 m, cu tulpina groasa la baza de 1 m, dreapta sau usor rasucita, scoarta groasa, negricioasa, se desface in placi. Coroana mare, globuloasa, deasa, are lujerii glabri, grosi, cu mugurii mari (2 cm), umflati, cleiosi. Frunzele mari, sunt palmat-lobate, obovate, cu 5-7 foliole lungi de 10-25 cm, cuminate, baza cuneata, margine obtuz serata, la inceput pe dos ruginiu paroase, apoi glabre. Petiolul este lung de 15-20 m. Florile poligame, albe, patate cu rosu, de cca. 2 cm lungime, sunt prinse in panicule, erecte, piramidale, sau ilindrice, inalte de 20-30cm, se deschid in luna mai sau iunie. Fructul este deshiscent, ghimpos, globulos, de ca. 6 cm diametru, cu 3 valve carnoase, avand 1-2 seminte mari (castane), turtit-sferice, brune, lucitoare, cu gust amar, nu sunt comestibile. Fructificarea anuala, in lunile august septembrie. Longevitate, 150 ani. 

Tolerante – suporta tunderea, coroana poate fi condusa in diferite forme; tolereaza o umbrire usoara. Putin rezistenta la salinitatea terenului si agentilor atmosferici, acestea cauzand aparitia ruginei pe marginea frunzelor

Cerinte – solicita soluri profunde, bogate, reavene, usoare, nisipoase. Specie acidofila nu suporta terenurile calcaroase.

Propagare – prin seminte, varietatilor ornamentale prin altoire in oculatie, intre 15 iulie si 15 august, pe portaltoi de 1 an. Semintele se planteaza imediat dupa maturarea fructelor deoarece isi pierd repede puterea germinativa.

Boli si daunatori - este rezistent la ger, dar este vatamat din cauza secetei, a arsitei si fumului care ataca frunzele, ce se ingalbenesc si se necrozeaza pe margine.

Cameraria ohridella ataca frunzele provocand uscarea frunzelor.

Proprietati si Utilizari – se foloseste in parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente, solitar sau in grupuri. Florile sunt melifere, iar semintele contin amidon, albumine, tanin, saponina si ulei comestibil, din care se poate fabrica sapun, ulei tehnic, clei, medicamente. Specia nu prezinta interes forestier, lemnul fiind de calitate inferioara.

Scoarta de pe ramuri si semintele au proprietati astringente, antihemoroidale, vaso-protector.

Scoarta se recolteaza in martie, inainte ca planta sa intre in vegetatie, de pe lujerii de doi-trei ani. Semintele se culeg la caderea lor, in octombrie. Atat scoarta cat si semintele taiate in jumate se usuca la soare, si se conserva in saci de hartie sau bumbac.

Pentru hemoroizi, se face un decoct din 6 g de seminte in 100 ml apa; se fac spalari, impachetari si comprese locale timp de 15 minute.

Faina din seminte de Aesculus hippocastanum infuza in apa de baie are efect astringent, improspatator si tonificant.

Curiozitati – in trecut fructele erau folosite pentru hranirea animalelor, de unde vine si denumirea populare. Semintele se foloseau pentru producerea fainii si, dupa prajire, un inlocuitor al cafelei.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Jasminum nudiflorum Lindl.

Specie decidua originara din China. Tulpini verzi, 60-90 cm inaltime, 1-2 m diametru; muchiate; formeaza radacini adventive. Muguri florali maronii-rosietici, ovoizi. Frunze decidue, opuse, penat-compuse, 3 foliole oblonge; sesile. Flori solitare, 6 petale, 1-2 cm diametru. Perioada de inflorire ianuarie-martie, inainte de infrunzire. Fruct baca, carnos, negru la maturatie.

 
Vinca minor

Vinca minor - originara din Europa si Caucazi, creste la margini de paduri de foioase, pe terenuri umede si bogate in humus, de la campie pana la 1300 m altitudine.

 
Pelargonium cuculatum

Pelargonium cuculatum - oplanta ornamentala originara din Africa de S, creste in zonele de coasta .

 
Acacia glaucoptera

Acacia glaucoptera - arbust erect sau prostrat, originar din sud-vestul Australiei.

 
Arbutus unedo

Arbust sempervirescent originar din sudul Irlandei si regiunile Mediteraneene; creste incet, pana la 3 – 10 m; scoarta rosietica, ramurile tinere sunt rosii-aprins, coroana densa. Frunze alterne, eliptic-lanceolate, 5-10 cm lungime, serate, netede cu exceptie nervurile, de culoare verde inchis lucios; nervatiune penata. Flori albe pana la roz pal, cateodata patate cu rosu, 5-10 mm lungime, campanulate, inodore, dispuse in panicule de 5 cm lungime; antere pendule.

 
Magnoliopsida
Acer platanoides - paltin de camp

Acer platanoides - folosita ca specie ornamentala in parcuri si gradini, dar si in aliniamente stradale.

In Statele Unite a fost introdus in jurul anilor 1700, in estul Pensilveniei. A fost introdus ca specie ornamentala, in aliniamente stradale; in multe zone cultura a scapat de sub control si a devenit specie invaziva.

 
Polygala chamaebuxus

Polygala chamaebuxus - planta perena, sempervirescenta, subfrutescenta; originara din Europa Centrala, de Est si Sud-Est; creste pe locuri stancoase, in etajul subalpin.

 
Scandix pecten-veneris

Scandix pecten-veneris - originara din regiunea mediteraneana, creste la margini de drumuri, santiere, de la campie pana la 1200 m altitudine.

 
Anemoides nemorosa

Specie perena, geofita; rizom. Tulpina florala 6-30 cm, glabra sau usor paroase. Frunzele bazale, cresc direct din rizom, apar dupa inflorire; frunzele tulpinale se dezvolta in verticil, petiol de 1 cm; lamina palmat-partita sau palmat-sectata.

 
Centaurea varnensis

Centaurea varnensis - specie perena, originara din Romania si Bulgaria, creste la marginea semanaturilor si pe langa drumuri.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 

Categorii

Link-uri