24
Mar
2009
Aesculus hippocastanum - castan porcesc
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
7
0

Denumire stiintifica - Aesculus hippocastanum L.

Denumiri populare – castanul porcesc, Horse chestnut, ippocastano, castagno d’India.

Distributie si Habitat – creste spontan in Europa de Sud-Est, Asia Mica de la campie pana la 1200 m altitudine.

Descriere – arbore inalt de pana la 25 m, cu tulpina groasa la baza de 1 m, dreapta sau usor rasucita, scoarta groasa, negricioasa, se desface in placi. Coroana mare, globuloasa, deasa, are lujerii glabri, grosi, cu mugurii mari (2 cm), umflati, cleiosi. Frunzele mari, sunt palmat-lobate, obovate, cu 5-7 foliole lungi de 10-25 cm, cuminate, baza cuneata, margine obtuz serata, la inceput pe dos ruginiu paroase, apoi glabre. Petiolul este lung de 15-20 m. Florile poligame, albe, patate cu rosu, de cca. 2 cm lungime, sunt prinse in panicule, erecte, piramidale, sau ilindrice, inalte de 20-30cm, se deschid in luna mai sau iunie. Fructul este deshiscent, ghimpos, globulos, de ca. 6 cm diametru, cu 3 valve carnoase, avand 1-2 seminte mari (castane), turtit-sferice, brune, lucitoare, cu gust amar, nu sunt comestibile. Fructificarea anuala, in lunile august septembrie. Longevitate, 150 ani. 

Tolerante – suporta tunderea, coroana poate fi condusa in diferite forme; tolereaza o umbrire usoara. Putin rezistenta la salinitatea terenului si agentilor atmosferici, acestea cauzand aparitia ruginei pe marginea frunzelor

Cerinte – solicita soluri profunde, bogate, reavene, usoare, nisipoase. Specie acidofila nu suporta terenurile calcaroase.

Propagare – prin seminte, varietatilor ornamentale prin altoire in oculatie, intre 15 iulie si 15 august, pe portaltoi de 1 an. Semintele se planteaza imediat dupa maturarea fructelor deoarece isi pierd repede puterea germinativa.

Boli si daunatori - este rezistent la ger, dar este vatamat din cauza secetei, a arsitei si fumului care ataca frunzele, ce se ingalbenesc si se necrozeaza pe margine.

Cameraria ohridella ataca frunzele provocand uscarea frunzelor.

Proprietati si Utilizari – se foloseste in parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente, solitar sau in grupuri. Florile sunt melifere, iar semintele contin amidon, albumine, tanin, saponina si ulei comestibil, din care se poate fabrica sapun, ulei tehnic, clei, medicamente. Specia nu prezinta interes forestier, lemnul fiind de calitate inferioara.

Scoarta de pe ramuri si semintele au proprietati astringente, antihemoroidale, vaso-protector.

Scoarta se recolteaza in martie, inainte ca planta sa intre in vegetatie, de pe lujerii de doi-trei ani. Semintele se culeg la caderea lor, in octombrie. Atat scoarta cat si semintele taiate in jumate se usuca la soare, si se conserva in saci de hartie sau bumbac.

Pentru hemoroizi, se face un decoct din 6 g de seminte in 100 ml apa; se fac spalari, impachetari si comprese locale timp de 15 minute.

Faina din seminte de Aesculus hippocastanum infuza in apa de baie are efect astringent, improspatator si tonificant.

Curiozitati – in trecut fructele erau folosite pentru hranirea animalelor, de unde vine si denumirea populare. Semintele se foloseau pentru producerea fainii si, dupa prajire, un inlocuitor al cafelei.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Viburnum tinus

Denumiri populare: engleza – Laurestinus Viburnum, Laurel tinus, Tinus laurifolius; italiana – lentaggine, lauro-tino, alloro-tino, laurentino.

Viburnum tinus este originar din sudul Europei si regiunea Mediteraneana.

 
Prunus armeniaca - cais

Prunus armeniaca - arbust sau arbore mic, originar din nord-estul Chinei, cunoscut si cultivat in intreaga lume pentru fructele sale comestibile. 

Din semintele de Prunus armeniaca se extrage un ulei folosit in industria parfumurilor, cosmeticelor si farmaciei.

 
Eriobotrya japonica Lindl

Arbore mic, 5-10 m inaltime; trunchi erect, diviz; ramuri tomentoase, erecte si espanse; scoarta gri-bruna, neteda; coroana deschisa, umbeliforma in varste adulte. Frunze persistente, alterne, simple; limb eliptic-lanceolat; margine serata; acuminate; nervatiuni lecundare sunt groase si profunde in limb, care pare umflat intre ele

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Viburnum propinquum

 Viburnum propinquum - arbust sempervirescent, originar din centrul Chinei, Taiwan, si Filipine, creste de la 400 la 1300 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Aristolochia clematitis - marul lupului

Aristolochia clematitis -erbacee perena originara din Europa centrala si de S, creste in boschete rare, marginea canalelor, de la campie pana la 1000 m altitudine.

 
Isoplexis canariensis (L.) Lindl

Isoplexis canariensis - specie originara din insulele Canare.

 
Vicia sativa

Vicia sativa - erbacee anuala, agatatoare, originara din zona Mediteraneana, creste spontan pe campurile de cereale, in expozitii insorite.

 
Gaillardia aristata

Gaillardia aristata - originara din America de Nord, creste de la 600 pana la 900 m altitudine. Specie ornamentala folosita pentru borduri mixte, ca specie de ghiveci sau pentru flori taiate.

 
Acacia sieberiana

Acacia sieberiana - arbore, 3-25 m inaltime, coroana rotunda. Creste in savana, in regiunile semi-aride din Africa, de la 0-1850 m altitudine.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri