08
Aug
2011
Agave americana
Cactusi si plante suculente | Liliopsida
5
0

Denumire stiintifica – Agave americana L.

Sinonime

Denumiri populare – century plant.

Distributie si Habitat – creste pe solurile aride din sudul Texasului, dar s-a naturalizat si in regiunile calde ale globului.

Descriere – planta erbacee, perena, rizom drajonant. Frunzele bazale dispuse in rozeta formata din 30-60 de frunze ascendente, triunghiular lanceolate, pe dos rotunjite, 100-150 cm lungime, 15-25 cm latime, glaucescente, la varf cu un spin de culoare bruna, lung de 1-5 cm, margini cu spini laterali distantati, triunghiular acuti. Tulpina florifera groasa, 3-10 m inaltime, ramificata in partea superioara cu 20-40 ramuri, 50 cm lungime cele inferioare.flori numeroase, mici, neplacut mirositoare. Perigon infundibuliform, cu tubul lung de 15 cm si cu lobi de 3 – 4 cm. Stamine de 2 ori mai lungi decat lobi perigonului. Ovar inferior. Infloreste in iunie-iulie. Fruct capsula alungita, 5 cm.

Tolerante –  sensibila le ger. Tolereaza seceta.

Cerinte – prefera zoluri nisipoase, bine-drenate, cu expozitii insorite.

Propagare – prin seminte si despartirea rizomului.

Proprietati si Utilizari – cultivata ca planta de apartament sau in sere in zonele cu ierni reci, si la exterior in zonele cu ierni mai blande. In zonele mai calde tinde a se naturaliza, pe alocuri devenind chiar invaziva.

Curiozitati – genul Agave cuprinde 300 de specii originare din regiunile calde si aride ale Americii. A fost introdusa in Europa pe la mijlocul secolului XVI.

Agave infloreste o singura data in ciclul sau de viata, la 80-100 de ani, dupa care planta moare.

 

 

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Cactusi si plante suculente
Aptenia cordifolia Schwantes

Aptenia cordifolia – specie prostata, sempervirescenta, originara din sudul Africii. Frunze opuse, petiolate, ovat-cordate, margine intreaga, 1-3 cm lungime. Flori solitare, terminale sau axilare, scurt pedunculate; 1 cm diametru, 4 sepale inegale, petale unite la baza, roz pana la purpurii; stamine numeroase. Infloreste in aprilie-august. Fruct capsula, obconica, 4 valve, 1 cm lungime.

 
Mammillaria tlalocii

Mammillaria tlalocii ‘caespitosa’ – cactus globos, se ramifica de la baza. Tulpuna sferica, cu timpul devine columnara, 20 x 7 cm. 16-22 spini radiali, 1-2 mm lungime. 2-4 spini centrali, 6-10 mm lungime, brun-negricios. Floare roz-carmin, 12-14 x 8-10 mm.

 
Rhipsalis grandiflora Haworth 1819

Genul Rhipsalis cuprinde 35 de specii de cactusi, originare din zonele secetoase ale Canadei pana in Patagonia si naturalizat la tropice si subtropice. Cresteri pendente, numeros ramificate. Tulpina cilindrica, cu striate sau plata. Florile sunt mici. Fructe mici, sferice, carnoase.

 
Lampranthus aurantiacus

Lampranthus aurantiacus - specie perena, suculenta, originara din Africa de Sud. Cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii.

 
Echeveria pulvinata

Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine.

 
Liliopsida
Gymnadenia conopsea

Gymnadenia conopsea – poate fi plantata prin parcuri si gradini publice, pe gazon sau pe stancarii inierbate.

Gymnadenia conopsea - numele genului Gymnadenia vine de la cuvintele grecesti ‘gymnos’ = gol si ‘aden’ = glanda.

 
Galanthus nivalis L.

Specie bulboasa perena, cu aspect erbaceu, erect; bulb ovoid, tunica brun-negricioasa, 1,5 x 2,4 cm. Frunze bazale, lungi de 20 cm, linear-lanceolate, rotunjite la varf. Flori in general solitare, pendule, insotite de o spata de 3-4 cm lungime; floarea este format din 3 tepale externe, si de 3 tepale interne erecte, de circa 1cm, bilobate, albe cu pete verzi

 
Cocos nucifera

Palmier monoic, cu o singura tulpina. Trunchi erect, gri, 20 m inaltime si 50 cm diametru. Frunzele sunt paripenat-compuse, 200-250 perechi de foliole linear-lanceolate. Frondele au 4,5-5,5 m lungime cu petiola care face un sfert din lungime. Foliolele au 1,5-5 cm latime. Petiolul si rahisul pot fi verzi sau bronz.

 
Sternbergia lutea

Sternbergia lutea - geofita bulboasa, creste la marginea padurilor de foioase, de la 0 pana la 1200 m altitudine.

 
Hemerocallis lilioasphodelus L.

Erbacee perena, creste in grupuri, rizom si radacini tuberoase fusiforme. Tulpina 1-1,3 m, erecta, usor ramificata. Frunze 30-90 x 1.0-2.5 cm, verzi, lineare, varf acut. Inflorescenta terminala, cimoasa, cu 6-12 flori. Tepalele 7-10 x 2-3 cm, galben lamai, tepalele exterioare au cca 1.5 cm latime, cele interioare au 2.5 cm latime, ovoide. Infloreste in iunie-iulie.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantago media L.

Plantago media - planta erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Veronica aphylla L.

Veronica aphylla - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe pasuni alpine, de la 1500 pana la 2800 m altitudine.

 
Viburnum propinquum

 Viburnum propinquum - arbust sempervirescent, originar din centrul Chinei, Taiwan, si Filipine, creste de la 400 la 1300 m altitudine.

 

Categorii

Link-uri