27
Iul
2009
Agrimonia eupatoria L. - caoda racului, turita mare
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida
2
0

Denumire stiintifica – Agrimonia eupatoria L.

‘eupatoria’ deriva de la regele Mitridate Eupatore (sec I i.e.n) care, dupa traditie, a introdus planta in terapia traditionala.

Sinonime – Agrimonia odorata, Agrimonia officinarum, Agrimonia viscidula.

Denumiri populare – agrimonia, coada racului, dumbravnica, turita mare, erba di S. Guglielmo, erba del taglio, Sticklewort, Kozonseges parlofu, Gewohnlicher Odermennig.

Distributie si Habitat – creste in locuri aride si cu o umbrire usoara, de-a lungul drumurilor, pana la 1500 m altitudine. Cresc in nordul Europei si America de Nord.

Descriere – planta perena; rizom scurt, vertical. Tulpina erecta, pubescenta, simpla sau slab ramificata, 30-100 cm inaltime. In primul an formeaza o rozeta bazala de frunze. Frunzele bazale petiolate, imparipenat-compuse, oblong-lanceolate, margine dintata, verde inchis pe partea superioara si gri-alb pe partea inferioara; 2 stipele la baza frunzei. Tulpina se termina cu un racem spiriform de 10-30 cm. Flori pedunculate, pedicel 2 mm lungime; caliciu verde, 5 lobi ovat-acuti, 1.5 mm lungime; corola galben deschis, 5 petale obovat-eliptice. Infloreste in iunie-septembrie. Fruct achena, 6 mm lungime.

Propagare – prin seminte si butasi de radacina. Semintele trebuie stratificate pentru a germina. Se planteaza la 12 cm intre plante.

Proprietati si Utilizari – frunzele si florile, uscate la umbra in locuri uscate. Proprietati analgezice.

Este contraindicata persoanelor cu probleme la inima.

Atentie! Cereti sfatul medicului intotdeauna inaintea folosirii unei plante medicinale.

Curiozitati – Greci si Romani o foloseau in combaterea bolilor hepatice.

Bibliografie

Claire Kowalchik, William H. Hylton – Rodale’s Illustrated Encyclopedia of Herbs – Rodale Press, 1999

Daniele Lo Rito – Bach Flower Massage – Inner Traditions Bear and Company, 1998

Donald Yance, Arlene Valentine – Herbal Medicine, Healing & Cancer – McGraw-Hill Contemporary, 1999

Juliette de Bairacli-Levy – The Complete Herbal Handbook for Farm and Stable – Faber and Faber, 1991

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Kallstroemia maxima (L.) Hook. & Arn.

Specie care creste in paduri, in sezoanele secetoase, in arii deschise, la marigini de drumuri, si campii. Creste pana la 850 m altitudine. Originara din Porto Rico, unde creste si Kallstroemia pubescens.

 
Myrsine africana

Arbust sau arbore mic sempervirescent, 1-2 m inaltime. Ramificata sau cu o singura tulpina, subtire; des ramificata, lujeri cu peri fini, acoperiti cu cicatricile frunzelor cazute. Frunze alterne; eliptic-rotunde, 5-15 x 5-10 mm, varf si baza conice-rotunde; margini fin dintate sau intregi, verde inchis lucios pe partea superioara, mai verde pal pe dos; tari; glabre, ocazional glandulare; petiol foarte scurt.

 
Aloe vera Mill.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei

 
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Eucalyptus globulus Labill.

Arbore sempervirescent, 25-70 m inaltime x 5 m diametrul bazei trunchiului. Ritidom aspru, gri care se exfoliaza in partile superioare a trunchiului si ramuri, in fasii lungi. Muguri 12-15 x 12-25 mm. Frunzele tinere sunt opuse, doua cate doua, unite intre ele la baza, verde-glauc, 6-15 cm lungime; frunzele adulte alterne, 15-35 cm lungime, lanceolate si arcuate, baza asimetrica, varf lung-acuminat; petiol robust.

 
Flori
Phuopsis stylosa

Phuopsis stylosa planta erbacee anuala, originara din estul Turciei si nordul Iranului, folosita ca specie ornamentala pentru rocarii sau ca planta de ghiveci.

 
Cirsium palustre

Originar din Europa si vestul Asiei, creste pe soluri umede si turboase, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
Vicia cracca

Vicia cracca - specie perena, raspandita in Europa si Asia, creste pe langa garduri, prin livezi, tufisuri, lunci, paduri. Este folosita ca specie melifera si furajera. Semintele sunt comestibile.

 
Echeveria pulvinata

Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine.

 
Scutellaria alpina

Scutellaria alpina - specie perena, raspandita in Europa Centrala si de Sud, Caucaz, Asia Mica si Siberia, creste pe locuri stancoase si grohotisuri, de la 1500 pana la 2500 m altitudine.

 
Magnoliopsida
O noua specie de Lathyrus L. in Turcia

Noua specie, Lathyrus egirdiricus H.Gens & A.Sahin. (Fabaceae), a fost gasita in 2004-2006 in apropierea padurilor de Pinus din Isparta, Turcia.

Lathyrus egirdiricus - specie volubila anuala, 45-75 cm. Frunze linear-lanceolate cu nervatiuni paralele, stipele semi-sagitate.

 
Silene diclinis

Erbacee perena, calcifuga, dioica, 30 cm inaltime, caespitosa, dens pubescenta. Tulpina prostrata sau ascendenta. Frunze acute, seriacee, cu nervura centrala evidenta; frunzele inferioare 9 x 1.5 cm, subspatulate pana la oblong-lanceolate, petiolate; cele de la mijlocul tulpinii sunt eliptice pana la oblong-lanceolate, unite la baza.

 
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Caesalpinia gilliesii

Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica.

 
Legousia speculum-veneris - floarea Sfantei Vineri

 Legousia este nume dedicat botanistului francez Legouz de Garland, fondator al gradini botanice din Digione in 1773; speculum-veneris = oglinda Afroditei datorita formei rotunde a corolei.

Legousia speculum-veneris poate devenii invaziva a campurilor de cereale.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Lathyrus vernus

 Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine.

 
Nasturtium officinale

Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi.

 
Lamium purpureum

Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri.

 
Glechoma hederacea

Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine.

 
Ligustrum vulgare

Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.

 

Categorii

Link-uri

Download