|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Akebia quinata (Houtt.) Decne. A fost introdusa, in Europa, in 1845. Sinonime – Rajania quinata (Houtt.), Akenia micrantha (Nakai) Denumiri populare – chocolate vine, fiveleaf akebia, akebi, eu-reum. Distributie si Habitat – creste la marginea padurilor, de-a lungul raurilor, pe soluri argiloase si in plin soare, la cote de 300-1500 m. Originar din Japonia, China, si Coreea. Descriere – liana lemnoasa, monoica, semi-sempervirescenta, perena. Tulpina gri-maronie cu lenticele proeminente. Frunze alterne, palmat-compuse, 5 foliole petiolate si stipelate. Foliolele sun oblonge pana la ovat-eliptice, baza rotunda; petiol 4,5 – 10 cm lungime. Inflorescenta racem axilar, pendule; florile barbatesti sunt dispuse terminal, 6-7 stamine curbate; florile femeiesti au 3-5 sepale, purpurii pana la rosi; florile femeiesti sunt mai mari decat cele barbatesti. Infloreste in aprilie-mai; prima data infloresc florile femeiesti, iar dupa cateva zile cele barbatesti. Fruct folicula, 5-11 cm lungime, purpuriu-gri; parga in septembrie-octombrie; fiecare fruct cintine circa 200 seminte. Seminte mici, lucioase, maronii sau negre. Rata de crestere – repede. Tolerante – tolereaza conditiile de seceta. Nu tolereaza solurile acide. Cerinte – prefera soluri sarace, umede, cu expozitie insorita sau cu o umbrire partiala. Management – in fiecare toamna se poate tunde de la nivelul solului. Propagare – prin butasi de tulpina semilignificati, in mai-iunie. Prin seminte, imediat dupa maturarea fructelor. Parteneri naturali si de gradina – Ilex glabra, Magnolia, Kalmia latifolia, Rosa damascena. Cultivaruri si varietati – Akebia quinata var. polyphylla, Akebia quinata var. yiehii. Proprietati si Utilizari – in China si Japonia tulpina uscata este folosita ca diuretic, analgezic, antiinflamator, anti-ulceros, si antioxidant. Se preteaza si pentru bonsai. Curiozitati – Akebia quinata nu treuie sa se confunde cu Wisteria frutescens sau Wisteria sinensis. Bibliografie Brooklyn Botanic Garden – Flowering Vines - Brooklyn Botanic Garden, 1999 Joseph P. Hou, Youyu Jin – The Healing Power of Chinese Herbs and Medicinal Recipes – Rotledge, 2005
Vezi si
 Arbori si arbusti
Quillaja saponaria
Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte. Acacia anceps
Acacia anceps - arbust sempervirescent, 2 – 3 m inaltime. Originara din sudul Australiei, creste in zonele de coasta pe soluri calcaros nisipoase si pe nisipurile rosu-maronii. Schefflera arboricola
Arbust sempervirescent, 3-4 m inaltime. Frunze alterne, lung-petiolate, palmat-compuse, cu 7-9 foliole, coriacee; foliole obovate, glabre, margine intreaga, nervatiune penata; petiol subtire, 12-15 cm lungime. Inflorescenta terminala, glabra, 20 cm lungime; flori in raceme aranjate in umbele, 0.7-1 cm diametru; pedicel 5-8 mm lungime. Fruct drupa, ovoida, portocalie, 5 x 4 mm. Ilex aquifolium
Ilex aquifolium este un arbust indigen in Marea Britanie, 8 m inaltime. Coroana deasa piramidala. Scoarta este neteda, gri, Frunze alterne, coriacee, ovat-eliptice sau lobat spinate, rigide, acute, spinoase cele de pa ramurile inferioare si cu margine ondulata cele de pa ramuri superioare, sempervirescente, verde stralucitor, toxice. Nageia fleuryi
Arbore sempervirescent. Frunze opuse, coriacee, oblong-lanceolate pana la eliptice, 8-18 x 2-4.5 cm, varf acuminat; petiol 2-4 mm lungime. Conurile mascule sunt cilindrice, grupate cate 3-4 la axile; conurile femeiesti sunt solitare, la axila frunzelor. Magnoliopsida
Morus nigra - dud
Fructele de Morus nigra contin 9% zahar, acizi organici, pectina, taninuri, vitamina A si C si alte substante. Dudele fot fi mancate crude sau uscate, in budinci, gemuri, sau sosuri. Asclepias currasavica
Asclepias currasavica - specie folosita ca planta ornamentala pentru gradini mici, in asociatie cu alte plante precum Echinacea purpurea, Ratibida pinnata, graminee ornamentale. Numele genului deriva de la grecul ‘ Asklepios’ - zeul medicinii, referitor la proprietatile medicinale a unor specii a genului. Vinca minor
Vinca minor - originara din Europa si Caucazi, creste la margini de paduri de foioase, pe terenuri umede si bogate in humus, de la campie pana la 1300 m altitudine. Tilia platyphyllos - tei cu frunza mare
Tilia platyphyllos - specie termofila, creste doar la campie si pe dealurile joase, din Europa si Asia de Vest. Arbore caduc, folosit ca arbore decorativ, in parcuri, si pentru aliniamente stradale. Mespilus germanica L.
Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului. germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala.
Comentari
|
 
Ultimele articole
Sulla coronaria
Sulla coronaria - erbacee perena originara din bazinul mediteranei, creste pe soluri argiloase profunde, 50-300 m altitudine. Cardamine pentaphyllos
Cardamine pentaphyllos - erbacee perena, originara din sud-vestul Europei, creste in boschete umede, in fagete, pe substraturi calcaroase, de la 200 pana la 1700 m altitudine. Pinguicula leptoceras
Pinguicula leptoceras - specie originara din Alpi, endemica, creste pe pasuni umede, pe langa rauri, terenuri acidofile, de la 500 pana la 2500 m altitudine.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
