|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Allium ursinum L. Denumiri populare – aglio orsino, aglio selvatico, aglio dei boschi, ai ciorasc, ai de padure, aliu de iunie, leurda, Medevehagyma, usturoi salbatic, wild garlic. Distributie si Habitat – frecvent intalnit in padurile umbroase si umede de foioase, pana la 1500 m altitudine. Descriere – erbacee perena, bulboasa. Bulb oblung. Frunze 2-3, lanceolate, margine intreaga, varf acut, 30 x 3-6 cm. Flori albe, 6-20 hermafrodite, in umbela cu spata intreaga sau lobata, caduca; 6 tepale lanceolate, cca 1 cm; 6 stamine; ovar superior; peduncul 2 cm. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula. Cerinte – prefera soluri umede, bine drenate. Propagare – prin bulbi si seminte. Parteneri naturali si de gradina – Brachypodium sylvaticum, Daucus carota, Galium aparine, Geranium robertianum, Hedera helix, Mercurialis perennis, Rosa sp., Rubus fruticosus, Urtica dioica. Proprietati si Utilizari – intreaga planta, recoltata in aprile-iunie, are proprietati depurative, carminative, diuretice, hipotensiv, vermifug. Infuzie din 3-5 g in 100 ml apa, 2-5 cesti pe zi. Proaspat, in salate, dezintoxicant. Pentru uz extern, frunzele proaspete, zdrobite, pentru furunculi si abscese. Decoctul din bulbi are proprietati vermifuge. Sucul obtinut din aceasta planta este folosita impotriva moliilor Tinea sarcitella. Nu este indicata cultivarea Allium ursinum langa speciile leguminoase. Nu se planteaza langa Medicago sativa. Mit, Legenda si Folclor – Allium ursinum a fost declarat ‘1992 Planta Medicinala a Anului’ de catre Asociatia pentru Protectie si Cercetarea Plantelor Medicinale Europene. Bibliografie John S. Rodwell – British Plant Communities – Cambridge University Press, 1998 Uberto Tosco – Piante Aromatiche e Medicinali – Paoline, 1985 Hans Flueck – Piccola Enciclopedia delle Piante Medicinali – AMZ-Marietti, 1976
Imagini
Vezi si
Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh. Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe Phytolacca americana - specie perena, creste pana la 2-3 m inaltime si 1,5 diametrul coroanei. Rizom subteran gros, fusiform. Frunze alterne, scurt petiolate, limb ovat-lanceolat cu baza si varful acute, marginea intreaga. Inflorescente raceme axilare, 40 cm lungime. Agrimonia eupatoria - erbacee perena cu rizom scurt si tulpina erecta, paroasa, de regula neramificata. frunzele bazale sunt aranjate in rozete. Este comuna in toata Europa, este rara in nordul Scotiei. Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Physostegia virginiana - specie perena, rizomatoasa, originara din America de Nord, creste pe pasuni umede. Physostegia virginiana - cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini publice. Erbacee perena, formeaza o tufa bazala de frunze sempervirescente; tulpini florifere pana la 50 cm inaltime, purpurii inchise. Frunze 25 cm latime, limb obovat sau eliptic, margine intreaga, baza cuneata, varf obtuz; petiol lung, 3-9 cm lungime. Inflorescenta panicul, flori roz-inchis sau roz-deschis. Torenia fournieri - erbacee anuala, originara din Vietnam. Cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini, pentru borduri, ghivece sau gradini de piatra, in expozitii semi umbrite. Erbacee rizomatoasa, glabra sau hirsuta. Tulpina erecta, cilindrica sau muchiata, simpla sau ramificata, 30-60 cm x 6 mm. Frunze petiolate, limb cordiform, margine iregulat serata sau crenata, varf acuminat, baza asimetrica, nervatiune penata; petiol 9-11 cm lungime. Rizomatoase perene cu doua specii (Epimedium pubigerum si Epimedium alpinum) originare din sudul Europei. Tulpina erecta, de 25-38 cm inaltime, rotunda, neteda; rizom orizontal. Frunze decidue sau semi-sempervirescente, cordiforme, acuminate, ciliat-serate, petiolate, 13 cm lungime, verde deschis devin bronz in toamna, pendente Palmier monoic, cu o singura tulpina. Trunchi erect, gri, 20 m inaltime si 50 cm diametru. Frunzele sunt paripenat-compuse, 200-250 perechi de foliole linear-lanceolate. Frondele au 4,5-5,5 m lungime cu petiola care face un sfert din lungime. Foliolele au 1,5-5 cm latime. Petiolul si rahisul pot fi verzi sau bronz. Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica. Canna indica - specie originara din America tropicala, cultivata ca planta ornamentala pentru florile rosii, se naturalizeaza in locurile umede. Crocosmia, provine din grecul ‘krokos’ = crocus, si ‘osme’ = miros, ‘miros de crocus’. Crocosmia a fost descris in 1851 de catre Jules Emile Planchon. Crocosmia x crocosmiiflora a fost creat in Franta in 1880. Zygopetalum contine specii epifite, marea majoritate originare din Brazilia. Formeaza pseudobulbi ovoidali care poarta 2 sau mai mult frunze lanceolate. Inflorescentele se dezvolta lateral, la baza pseudobulbilor; au miros de zambile. Sepale si petale asemanatoare, libere. Labelul este tri-lobat, lobul din mijloc este lat, ovat sau suborbicular-obovat. Fruct capsula, ovoid-oblonga. |
Ultimele articole
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||