11
Oct
2010
Alnus glutinosa - anin negru
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Alnus glutinosa (L.) Gaertn

Sinonime – Betula alnus var. glutinosa, Alnus barbata, Betula glutinosa, Alnus rotundifolia.

Denumiri populare – anin, ontano nero, european alder, common alder.

Distributie si Habitat – specie originara din zonele temperate, creste pe langa rauri de la 0-1200 m altit.

Descriere – arbore deciduu, pana la 25 m inaltime; scoarta maronie, neteda, cu multe lenticele in tinerete, gri si fisurata in placi mici si neregulate la maturitate; coroana piramidala. Muguri elipsoidal pana la obovoid, 6-10 mm, 2-3 solzi. Frunze alterne, petiolate, eliptice, nervuri penate, margini dublu serate, baza obtuz sau cuneata, varf obcordat sau rotund, verde inchis, glabra pe partea superioara, verde deschis si usor pubescenta pe partea inferioara, petiol 1-2 cm lungime. Flori monoice, flori mascule rosu-maronii, 6-12 cm; flori femele ovoid erecte, in amenti verzi, 1-3 cm lungime, grupate cate 3-5; stamine 4; ovar bilocular. Infloresye in februarie-aprilie. Fruct samara aripata. 2n = 28

Rata de crestere – repede. Longevitate 60-150 de ani.

Tolerante – tolerare moderata fata de seceta.

Cerinte – prefera soluri umede, expozitii insorite sau partial umbrite.

 

Propagare – prin seminte, dupa stratificare.

Boli si Daunatori – Phytophthora sp., Prociphilus tessellatus, Psylla flocosa, Trichiosoma triangulum, Saperda obliqua.

 

Cultivaruri – ‘Aurea’ frunze galbene; ‘Imperialis’ frunze adanc si penat lobata.

Proprietati si Utilizari – lemnul este folosit in tamplaerie si in constructii.

Curiozitati – denumirea genului deriva din celticul ‘al lan’ = aproape de rau, cu referire la habitatul plantelor care cresc in apropierea raurilor;numele speciei ‘glutinosa’ se refera la resina care acopera frunzele tinere si lujeri.

Sistemul radicular formeaza simbioza cu bacterii si fixeaza azotul atmosferic in sol.

Scoarta contine intr-un tanin care se foloseste la prepararea tusului.

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Viburnum opulus L. - calin, bulgare de zapada

Originar din Europa, creste spontan in Olanda; pe soluri bogate, in paduri, si la marginea padurilor. Descriere – arbust, 1,3-3,5 m inaltime; ritidom neted, se exfoliaza in fasii, cenusie deschis, la exterior, maro-galbena la interior; tulpina ramificata. Frunze opuse, 3-lobate, margine iregulat serata, baza rotunda sau truncata, varf acuminat, glabre pe fata superioara, pubescenta pe fata inferioara, verde inchis vara, galben-portocaliu toamna.

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Aesculus hippocastanum - castan porcesc

Aesculus hippocastanum - se foloseste in parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente, solitar sau in grupuri. Florile sunt melifere, iar semintele contin amidon, albumine, tanin, saponina si ulei comestibil, din care se poate fabrica sapun, ulei tehnic, clei, medicamente. Specia nu prezinta interes forestier, lemnul fiind de calitate inferioara.

 
Cornus mas - coarna, dreniu

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Lemn rosietic, duramen inchis, foarte dur, compact, greu. Scoarta maro-deschis. Ramuri inerme, erecte si divaricate. Ramurile tinere verde oliv, pe partea insorita brun-rosu, usor pubescenti, la maturitate glabri.

 
Styphonolobium japonicum - salcam japonez

Styphonolobium japonicum -  arbore deciduu, 15-30 m inaltime. Originar din Asia orientala, este cultivat ca arbore ornamental in gradinile si parcurile din regiunile tropicale si subtropicale ale globului.

 
Magnoliopsida
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
Salix caprea L.

Salix caprea – originara din Europa pana in nord-vestul Asiei. Specie rustica, creste pana la altitudini de 1600 m.

 
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Vicia narbonensis

 Vicia narbonensis - specie anuala, originara din regiunea mediteraneeana, creste pe coaste argiloase, semanaturi.

 
Tilia platyphyllos - tei cu frunza mare

Tilia platyphyllos - specie termofila, creste doar la campie si pe dealurile joase, din Europa si Asia de Vest.

Arbore caduc, folosit ca arbore decorativ, in parcuri, si pentru aliniamente stradale. 

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri