11
Oct
2010
Alnus glutinosa - anin negru
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
0
0

Denumire stiintifica – Alnus glutinosa (L.) Gaertn

Sinonime – Betula alnus var. glutinosa, Alnus barbata, Betula glutinosa, Alnus rotundifolia.

Denumiri populare – anin, ontano nero, european alder, common alder.

Distributie si Habitat – specie originara din zonele temperate, creste pe langa rauri de la 0-1200 m altit.

Descriere – arbore deciduu, pana la 25 m inaltime; scoarta maronie, neteda, cu multe lenticele in tinerete, gri si fisurata in placi mici si neregulate la maturitate; coroana piramidala. Muguri elipsoidal pana la obovoid, 6-10 mm, 2-3 solzi. Frunze alterne, petiolate, eliptice, nervuri penate, margini dublu serate, baza obtuz sau cuneata, varf obcordat sau rotund, verde inchis, glabra pe partea superioara, verde deschis si usor pubescenta pe partea inferioara, petiol 1-2 cm lungime. Flori monoice, flori mascule rosu-maronii, 6-12 cm; flori femele ovoid erecte, in amenti verzi, 1-3 cm lungime, grupate cate 3-5; stamine 4; ovar bilocular. Infloresye in februarie-aprilie. Fruct samara aripata. 2n = 28

Rata de crestere – repede. Longevitate 60-150 de ani.

Tolerante – tolerare moderata fata de seceta.

Cerinte – prefera soluri umede, expozitii insorite sau partial umbrite.

 

Propagare – prin seminte, dupa stratificare.

Boli si Daunatori – Phytophthora sp., Prociphilus tessellatus, Psylla flocosa, Trichiosoma triangulum, Saperda obliqua.

 

Cultivaruri – ‘Aurea’ frunze galbene; ‘Imperialis’ frunze adanc si penat lobata.

Proprietati si Utilizari – lemnul este folosit in tamplaerie si in constructii.

Curiozitati – denumirea genului deriva din celticul ‘al lan’ = aproape de rau, cu referire la habitatul plantelor care cresc in apropierea raurilor;numele speciei ‘glutinosa’ se refera la resina care acopera frunzele tinere si lujeri.

Sistemul radicular formeaza simbioza cu bacterii si fixeaza azotul atmosferic in sol.

Scoarta contine intr-un tanin care se foloseste la prepararea tusului.

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Pinus coulteri D. Don

Arbore monoic, 15-25 m inaltime, trunchi 40-120 cm diametru; coroana larga, piramidala, iregulata. Scoarta gri-maronie, andanc brazdata, cu solxi lungi, iregulati. Ramuri ascendente; lujeri anuali subtiri, maroni-violet, glauci, rugosi, devin negri dupa cativa ani.

 
Ginkgo biloba - arborele pagoda

Ginkgo biloba este un arbore deciduu originar din China. Este un arbore care tolereaza o varietate mare de climate si tipuri de soluri, dar nu tolereaza ingheturile puternice.

 
Rhamnus frangula

Rhamnus frangula - arbust sau arbore mic, originar din Europa, nordul Africii, si Asia Centrala, creste in paduri umede, la marginea mlastinilor si helesteelor.

 
Colutea arborescens

Colutea arborescens este un arbust deciduu de 4 m inaltime, creste pe soluri secetoase din Europa, estul Africii, Turcia, Iran, Asia Centrala, Afghanistan, Pakistan si Himalaya.

 
Gardenia jasminoides - gardenie

Arbust sau arbore mic, creste 1-15 m inaltime. Frunze lucioase, sempervirescente, opuse, coriacee, ovale sau eliptice, de culoare verde inchis, 7-10 cm lungime. Flori mari solitare, duble sau semiduble, albe, de 5-12 cm diametru. Infloresc din mai pana in septembrie.

 
Magnoliopsida
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Barbarea vulgaris

Barbarea vulgaris - creste spontan in Europa si Asia, pe malul raurilor, canalelor, de la campie pana la 1600 m altitudine.

 
Globularia cordifolia

Subarbust; tulpina prostrata sau taratoare cu soloni. Tulpini florifere, 2-14 cm fara frunze sau cu 1-2 bractee. Frunze sempervirescente, alterne, lamina uninerva, coriacee, 4-7 x 10-20 mm, obovate sau spatulate, suborbiculare, varf rotund, mucronate; petiol 2-4 cm.

 
Morus nigra - dud

Fructele de Morus nigra contin 9% zahar, acizi organici, pectina, taninuri, vitamina A si C si alte substante. Dudele fot fi mancate crude sau uscate, in budinci, gemuri, sau sosuri. 

 
Cyphomandra betacea

Cyphomandra betacea - arbore mic, originar din Peru si Cile, in padurile tropicale, de la 700-2000 m altitudine. Este cultivat in Brazilia, Argentina, Columbia, Venezuela si Noua Zeelanda pentru fructele sale comestibile, sau ca arbore ornamental. Fructele pot fi consumate coapte sau crude, in salate si deserturi. Este indicat ca semintele si coaja sa fie indepartate. Fructele contin proteine, vitamina C si E, vitamina A. 

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Aster lanceolatus Willd.

Aster lanceolatus - erbacee perena originara din America de Nord, creste pe pasuni umede, terenuri inundabile si la marginea raurilor.

 
Pistacia lentiscus L.

Pistacia lentiscus - arbust sau arbore mic, dioic, sempervirescent, originar din regiunea Mediteranei, in asociatie cu Olea europaea si Phillyrea latifolia, Myrtus communis, creste in zonele de coasta ale atlanticului si mediteranei, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine.

 
Plectranthus madagascariensis Benth.

Plectranthus madagascariensis - specie erbacee originara din S Africa. Genul cuprinde 350 de specii raspandite in regiunile tropicale si calde ale Africii, Asiei orientale si Australiei.

 
August si septembrie in gradina

Luna august a fost ploioasa si nici septembrie nu se lasa mai prejos, as zice ca anul asta toamna a venit mai repede decat in alti ani, in gradina se simte aerul rece si se vad tot mai multe frunze galbene cazute sub arbori.

 
Lablab purpureus (L.) Sweet

Lablab purpureus - specie volubila originara din India, ornamentala prin florile rosii, roz sau purpurii, reunite in spice erecte, se foloseste pe pergole si griliaje.

 

Categorii

Link-uri