11
Oct
2010
Alnus glutinosa - anin negru
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Alnus glutinosa (L.) Gaertn

Sinonime – Betula alnus var. glutinosa, Alnus barbata, Betula glutinosa, Alnus rotundifolia.

Denumiri populare – anin, ontano nero, european alder, common alder.

Distributie si Habitat – specie originara din zonele temperate, creste pe langa rauri de la 0-1200 m altit.

Descriere – arbore deciduu, pana la 25 m inaltime; scoarta maronie, neteda, cu multe lenticele in tinerete, gri si fisurata in placi mici si neregulate la maturitate; coroana piramidala. Muguri elipsoidal pana la obovoid, 6-10 mm, 2-3 solzi. Frunze alterne, petiolate, eliptice, nervuri penate, margini dublu serate, baza obtuz sau cuneata, varf obcordat sau rotund, verde inchis, glabra pe partea superioara, verde deschis si usor pubescenta pe partea inferioara, petiol 1-2 cm lungime. Flori monoice, flori mascule rosu-maronii, 6-12 cm; flori femele ovoid erecte, in amenti verzi, 1-3 cm lungime, grupate cate 3-5; stamine 4; ovar bilocular. Infloresye in februarie-aprilie. Fruct samara aripata. 2n = 28

Rata de crestere – repede. Longevitate 60-150 de ani.

Tolerante – tolerare moderata fata de seceta.

Cerinte – prefera soluri umede, expozitii insorite sau partial umbrite.

 

Propagare – prin seminte, dupa stratificare.

Boli si Daunatori – Phytophthora sp., Prociphilus tessellatus, Psylla flocosa, Trichiosoma triangulum, Saperda obliqua.

 

Cultivaruri – ‘Aurea’ frunze galbene; ‘Imperialis’ frunze adanc si penat lobata.

Proprietati si Utilizari – lemnul este folosit in tamplaerie si in constructii.

Curiozitati – denumirea genului deriva din celticul ‘al lan’ = aproape de rau, cu referire la habitatul plantelor care cresc in apropierea raurilor;numele speciei ‘glutinosa’ se refera la resina care acopera frunzele tinere si lujeri.

Sistemul radicular formeaza simbioza cu bacterii si fixeaza azotul atmosferic in sol.

Scoarta contine intr-un tanin care se foloseste la prepararea tusului.

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Mangifera indica L. - mango

Mangifera indica - arbore sempervirescent, creste in regiunile tropicale si subtropicale ale globului, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine. Originar din Asia tropicala, borneo, Java, Sumatra si Peninsula Malay.

 
Harpephyllum caffrum

Harpephyllum caffrum - arbore sempervirescent, endemic in sudul Africii, Eastern Cape pana la KwaZulu-Natal si sudul Mozambiqului, creste in padurile de coasta.

 
Yucca aloifolia

Yucca aloifolia - este originara din Mexic, creste in zonele de coasta, in padurile de pin, impreuna cu Yucca gloriosa, Yucca filamentosa, Opuntia ficus-indica, Sabal etonia si Sabal palmetto, pana la 1800 m altitudine.

 
Hydrangea - hortensia

Genul cuprinde 80 de specii, cele mai populare sunt H. macrophylla, H. arborescens, H. paniculata si H. quercifolia. Specii arbustive sau volubile cu frunze opuse. Flori solitare sau grupate in inflorescente tip corimb, racem. Ovar compus, 2-10 carpele, inferior. Capsula truncata. Seminte numeroase, striate.

 
Pelargonium cuculatum

Pelargonium cuculatum - oplanta ornamentala originara din Africa de S, creste in zonele de coasta .

 
Magnoliopsida
Salvia nemorosa

Salvia nemorosa - specie perena, originara din sud-estul Europei, cu un areal mai bogat in regiunea Carpatico-Danubiana, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 1000 m altitudine.

 
Salvia glutinosa L.

Erbacee perena. Tulpina simpla sau ramificata, erecta, pubescenta spre baza, glutinoasa inspre varf, 50-100 cm inaltime. Frunze ovate, cordate sau hastate la baza, margine crenata sau serata, pubescente, lung-petiolate.

 
Eucalyptus globulus Labill.

Arbore sempervirescent, 25-70 m inaltime x 5 m diametrul bazei trunchiului. Ritidom aspru, gri care se exfoliaza in partile superioare a trunchiului si ramuri, in fasii lungi. Muguri 12-15 x 12-25 mm. Frunzele tinere sunt opuse, doua cate doua, unite intre ele la baza, verde-glauc, 6-15 cm lungime; frunzele adulte alterne, 15-35 cm lungime, lanceolate si arcuate, baza asimetrica, varf lung-acuminat; petiol robust.

 
Bergenia crassifolia (L.) Fritsch.

Erbacee perena, formeaza o tufa bazala de frunze sempervirescente; tulpini florifere pana la 50 cm inaltime, purpurii inchise. Frunze 25 cm latime, limb obovat sau eliptic, margine intreaga, baza cuneata, varf obtuz; petiol lung, 3-9 cm lungime. Inflorescenta panicul, flori roz-inchis sau roz-deschis.

 
Dovyalis caffra

Dovyalis caffra – fructe comestibile, cu continut ridicat de vitamina C (80-120 mg/g), potasiu (600 mg), se pot face dulceturi si jeleuri

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri