11
Oct
2010
Alnus glutinosa - anin negru
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
0
0

Denumire stiintifica – Alnus glutinosa (L.) Gaertn

Sinonime – Betula alnus var. glutinosa, Alnus barbata, Betula glutinosa, Alnus rotundifolia.

Denumiri populare – anin, ontano nero, european alder, common alder.

Distributie si Habitat – specie originara din zonele temperate, creste pe langa rauri de la 0-1200 m altit.

Descriere – arbore deciduu, pana la 25 m inaltime; scoarta maronie, neteda, cu multe lenticele in tinerete, gri si fisurata in placi mici si neregulate la maturitate; coroana piramidala. Muguri elipsoidal pana la obovoid, 6-10 mm, 2-3 solzi. Frunze alterne, petiolate, eliptice, nervuri penate, margini dublu serate, baza obtuz sau cuneata, varf obcordat sau rotund, verde inchis, glabra pe partea superioara, verde deschis si usor pubescenta pe partea inferioara, petiol 1-2 cm lungime. Flori monoice, flori mascule rosu-maronii, 6-12 cm; flori femele ovoid erecte, in amenti verzi, 1-3 cm lungime, grupate cate 3-5; stamine 4; ovar bilocular. Infloresye in februarie-aprilie. Fruct samara aripata. 2n = 28

Rata de crestere – repede. Longevitate 60-150 de ani.

Tolerante – tolerare moderata fata de seceta.

Cerinte – prefera soluri umede, expozitii insorite sau partial umbrite.

 

Propagare – prin seminte, dupa stratificare.

Boli si Daunatori – Phytophthora sp., Prociphilus tessellatus, Psylla flocosa, Trichiosoma triangulum, Saperda obliqua.

 

Cultivaruri – ‘Aurea’ frunze galbene; ‘Imperialis’ frunze adanc si penat lobata.

Proprietati si Utilizari – lemnul este folosit in tamplaerie si in constructii.

Curiozitati – denumirea genului deriva din celticul ‘al lan’ = aproape de rau, cu referire la habitatul plantelor care cresc in apropierea raurilor;numele speciei ‘glutinosa’ se refera la resina care acopera frunzele tinere si lujeri.

Sistemul radicular formeaza simbioza cu bacterii si fixeaza azotul atmosferic in sol.

Scoarta contine intr-un tanin care se foloseste la prepararea tusului.

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Russelia equisetiformis

Arbust, 60-150 cm inaltime. Ramuri verde deschis, subtiri, pubescente, cu 4-12 muchii. Frunze pubescente, cu catev apuncte rasinoase; frunzele dinspre baza ramurilor sunt asezate cate 3-6 in verticil, limb ovat-eliptic, 8.5-16 x 6-9 mm, varf acut, slab dintate; frunzele dinsre varful lujerilor sunt opuse, lineare, intregi.

 
Ballota acetabulosa

Ballota acetabulosa - originara din estul Greciei pana in Turcia, creste in zone izolate, pe soluri secetoase si bogate in calcar.

 
Caryopteris x clandonensis

Caryopteris x clandonensis - Caryopteris x clandonensis este un hibrid format din C. incana si C. mongolica, cultivat ca specie ornamentala in grupuri si borduri.

 
Edgeworthia chrysantha

Genul Edgeworthia este denumit in memoria botanistului Michael Pakenham Edgeworth (1812-1881).

Edgeworthia chrysantha este un arbust deciduu, de 1,8-2,4 m inaltime, originar din China, Himalaya, naturalizat in Chugoku. Lujeri bruni-roscati. Frunze dispuse altern; scurt petiolate sau sesile; limb: lanceolat, varf acuminat, marginea intreaga, baza cuneata; 8-20/3-5 cm.

 
Olea fragrans

Olea fragrans - arbust, specie originara din Asia, cultivata ca specie ornamentala.

 
Magnoliopsida
Tribulus terrestris - coltii babei

Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie.

 
Moehringia muscosa

Moehringia muscosa - planta erbacee, perena, originara in Europa sudica si sud-vestica, creste pe roci umede si muschi, paduri umbroase, pana la 2400 m altitudine.

 
Echinops ritro

Echinops ritro - specie perena, raspandita in S-E Europa si Asia, creste pe soluri secetoase si pasuni insorite.

 
Veronica serpyllifolia

Veronica serpyllifolia - specie erbacee perena, creste spontan in Europa, Asia si America de Nord, in locuri umede, pe langa cursurile de apa, pe pajisti, locuri inierbate, de la campie pana la 2500 m altitudine.

 
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Spinul lui Hristos

Cand norocul iti surade, toate semintele germineaza :)

 
Soare!!!

Soare… in sfarsit a iesit doritul soare, in sera se vad bine primele frunzulite la garofite, rosii, mazare decorativa. 

 
Mai lipseste soarele...

Zilele astea avem de toate, vant si ploaie, si foarte putin soare. Noi abia asteptam primavara, voi?

 
Prietenilor din copilarie

Uneori raman surprinsa cum nici anii, nici departarea nu despart persoanele care isi vor binele.

 
Planuri pentru noul an

... cu totii la inceput de an ne facem planuri si liste cu ce am vrea sa realizam in anul respectiv, despre schimbarile pe care ne-am dorii sa le facem in propria viata, si speram ca pana la sfarsit de an sa bifam cat mai multe din lista, Bafta multa sa avem cu totii!

 

Categorii

Link-uri