25
Mar
2009
Alnus incana (L.) Moench - anin alb
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
0
0

Denumire stiintifica - Alnus incana (L.) Moench

Alnus deriva din celtica ‘al lan’ = langa rauri; numele specific incana deriva de la latinul ‘canuto’ = alb, referitor la fata inferioara a frunzelor.

Sinonime – Betula alnus, Betula incana.

Denumiri populare – anin alb, aulne blanc, Grauerle, Weisserle, ontano bianco, mountain alder.

Distributie si Habitat – originara din Europa de Nord si Centrala, Caucaz, Asia de Est si America de Nord.

Descriere – arbore sau arbust manoic, care poate ajunge 20 m, cu tulpina adeseori stramba, coroana cu ramuri groase, ascendente, frunzis bogat, lujerii în tinerete cenusii, pubescenti. Scoarta neteda, lucioasa, cenusie albicioasa, la exemplarele batrane, spre baza cu crapaturi putin adanci. Frunzele lat eliptice pana la ovate, de 4-10 cm lungime, 4-6 cm latime, la baza rotunjite, dublu dintate si lobulate, varf ascutit, pe fata verzi cenusii, pe dos albe cenusii, paroase; dispuse altern. Nervurile laminei sunt drepte, neramificate spre capete. Florile unisexuate, în amenti, se formeaza vara si se deschid înainte de înfrunzire, în primavara urmatoare. Dupa fecundare, cele femele formeaza conulete fructifere (strobili) mici, sesile, grupate cate 4-8, la un loc. Fructele sunt samare pentagonale, mici, îngust aripate, rosii-brune. Aripile semintei sunt prevazute cu saci de aer, care plutind pe apa le ajuta la diseminare.

Rata de crestere – repede, drajoneaza puternic si lastareste slab, avand o longevitate mica, sub 100 ani, în medie 50-60 ani.

Tolerante – poluarea atmosferica, fumul, seceta si umbrirea. Rezistent la ger.

Cerinte – specie rustica, adaptata conditiilor montane aspre, cu sezon de vegetatie scurt, suportand bine gerurile mari de la altitudinile în care creste. Prefera amplasarile luminoase si umede.

Este mai putin exigenta fata de sol, vegetand bine atat pe soluri bogate, afanate, cat si pe soluri compacte,

reci, pe calcare sau din contra pe soluri acide din turbarii, sau insuficient formate, crude. Rezista la excesul de apa cat si la seceta din sol.

Propagare – seminte semanate toamna, iarna si primavara timpuriu pe zapada, sau prin altoire la

varietatile decorative, portaltoiul fiind A. glutinosa.

Boli si daunatori – Phytoptus rudis.

Cultivaruri si varietati – ‘Angustissima’ frunze ingust si iregulat incize, ‘Aurea’ lujeri anuali sunt galbeni, ‘Bolleana’ cu frunze iregulat patate cu galben,

Proprietati si Utilizari – specie de interes forestier, întrebuintata ca planta pioniera, datorita rusticitatii sale,

punand în valoare luncile si consolidand malul apelor curgatoare, terenurile degradate, versantii repezi, ravenele si bazinele torentilor montani. Prin drajonarea puternica fixeaza terenul împiedecand erodarea în zonele cu pante accentuate.

Lemnul se prelucreaza bine, se slefuieste usor, are o rezistenta medie în aer si în apa, între 10 si 40 ani, întrebuintandu-se la confectionarea placajelor si a placilor din aschii, creioane, cutii, ambalaje, produse de strungarie. Substantele tanante din scoarta sunt folosite în vopsitorie, scoarta si fructele avand proprietati tinctoriale.

Se poate folosi ca specie pentru spatii verzi publice, imbogatind solul in azot datorita nodozitatilor de pe radacini si fertilizandu-l prin litiera.

Scoarta este folosita impotriva reumatismului, americanii o foloseau in tratarea anemiei, si diaforeica, pentru probleme urinare.

Bibliografie

C. Colston Burrell – Native Alternatives Invasive Plants – Brooklyn Botanic Garden, 2006

E. Hulten – Flora of Alaska and Neighboring Territories – Stanford University Press

Gary Stacey, Robert H. Burris, Harold J.Evans – Biological Nitrogen Fixation – Springer, 1992

James Stubbendieck, Stephan L. Hatch, L.M. Landholt – North American Wildland Plants – University of Nebraska Press, 2004

M.M. Grandtner – Elsevier’s Dictionary of Trees – Elsevier Science, 2005

M. Forrest – Landscape Trees and Shrubs – CABI Publishing, 2006

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Salix reticulata

Salix reticulata este un arbust ce creste in zonele alpine, de la 1800-2700 m altitudine in asociatie cu Dryas octopetala si Silene acaulis.

 
Cotoneaster horizontalis

Arbust deciduu sau semi-sempervirescent, prostrat, 50-150 cm inaltime si 1,2-1,8 m latime, des ramificat, cu ramuri dispuse orizontal. Mugurii sunt roz care se deschid primavara. Frunzele suborbiculare sau eliptice, lucioase, verzi inchis. Florile sunt roz, mici, aproape sesile, 1-2; antere albe; infloreste in mai-iunie; atrag albinele.

 
Helianthemum nummularium - iarba osului

Denumirea stiintifica, Helianthemum numularium, deriva de la termenul grec Helios = soare si de la cuvantul latin care indica moneda, numumus = moneda, datorita florilor care stralucesc la soare ca o moneda de aur.

 
Thevetia peruviana - leandru galben

Arbust sempervirescent, 6 m inaltime. Tulpina erecta, cilindrica, ramificata, neteda, verde, prezinta latex. Frunze simple, subsesile, alterne, dispuse spiralat, limb linear, margine intreaga, varf acut, glabre, 8-16 cm lungime.

 
Jasminum nudiflorum Lindl.

Specie decidua originara din China. Tulpini verzi, 60-90 cm inaltime, 1-2 m diametru; muchiate; formeaza radacini adventive. Muguri florali maronii-rosietici, ovoizi. Frunze decidue, opuse, penat-compuse, 3 foliole oblonge; sesile. Flori solitare, 6 petale, 1-2 cm diametru. Perioada de inflorire ianuarie-martie, inainte de infrunzire. Fruct baca, carnos, negru la maturatie.

 
Magnoliopsida
Petunia hybrida

Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834.

 
Magnolia grandiflora

Arbore de 25 m inaltime. Trunchi erect, ramificat. Ritidom neted, gri-negricios. Coroana ampla, deasa, forma conica. Frunze persistente, alterne, coriacee; lamina ovat-oblonga, acute, margine intreaga si usor ondulata, pe partea superioara de culoare verde intens si lucioase; pe partea inferioara sunt brune-ruginii, pubescente; petiolul si nervura centrala evidente; nervatiuni secundare penate.

 
Echeveria pulvinata

Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine.

 
Chaerophyllum hirsutum

Chaerophyllum hirsutum - originara din Europa centrala si de S, creste prin locuri umede si umbroase, la margini de paraie, din regiunea montana pana la 2400 m altitudine.

 
Dalechampia spathulata

Dalechampia spathulata este un arbust din familia Euphorbiaceae. Majoritatea speciilor apartinatoare genului Dalechampia se inmultesc natural prin seminte.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri