Denumiri populare – engleza: aloes; germana: aloe; franceza:aloes; spaniola: acibar.

Aloe vera – originara din sudul Africii.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei; suprafata inferioara prezinta spini ca si marginea frunzei, spini rosietici. Inflorescenta racem compus, erect. Bractee ovat-acute, 8-10 x 3-5 mm. Peduncul 4-5 mm. Flori portocalii, 33 mm. Infloreste in iulie-septembrie. Fruct capsula cu 3 loje. Seminte negre, ovale, aripate.

Cultura – creste bine in expozitii insorite, bine drenat. Rezista pana la temperaturi de -3 °C.

Inmultire – prin seminte. Se seamana pe teren bine drenat si se acopera cu nisip. Dupa germinare se mentine umed, dar nu in exces. Se pot transplanta cand plantele au 4 cm inaltime. Sucul din frunze are proprietati aperitive, digestive, laxative, purgative.

Sucul se obtine prin taierea frunzelor de la baza, se lasa sa se scurga singur sau se preseaza; sucul obtinut se pune la incalzit pe foc, se lasa sa se raceasca pentru a se intarii. Sucul are culoare brun-negricioasa, lucioasa; are miros caracteristic si gust amar.

Aloe vera nu este veninoasa, dar in utilizarea cu scop laxativ trebuie limitat in timp; nu este indicat in timpul sarcini si alaptarii, si in caz de inflamtii intestinale si a organelor bazinului. Sucul si extractul de Aloe, in uz extern, ca cicatrizant a ranilor, a arsurilor si a intepaturilor de insecte.

Extractul de Aloe este considerar ca terapie posibila pentru SIDA, in asociatie cu agenti antivirali.

Actiuni hipogliemice au fost verificate la pacienti de diabet nedependenti de insulina.

Uz extern – tinctura – 20 g de suc ingrosat in 100 ml de alcool de 70°. Zece picaturi ca digestiv, si 1-2 g ca purgativ.

Bibliografie

Charles W. Kane – Herbal Medicine of the American Southwest – Lincoln Town Press, 2006

Commonwealth Secretariat – Guidelines for Exporters of Medicinal Herbs to the European Market - Commonwealth Secretariat, 2001

Manuchair Ebadi – Pharmacodynamic Basis of Herbal Medicine – CRC, 2006

Maurice M. Iwu – Handbook of African Medicina Plants – CRC Press, 1993

Tom Reynolds – Aloes: The Genus Aloe – CRC, 2004

Will Giles – Encyclopedia of Exotic Plants for Temperate Climates – Timber Press, 2007

Vezi si
Sus
Cactusi si plante suculente
Mammillaria tlalocii

Mammillaria tlalocii ‘caespitosa’ – cactus globos, se ramifica de la baza. Tulpuna sferica, cu timpul devine columnara, 20 x 7 cm. 16-22 spini radiali, 1-2 mm lungime. 2-4 spini centrali, 6-10 mm lungime, brun-negricios. Floare roz-carmin, 12-14 x 8-10 mm.

 
Delosperma cooperi

Delosperma cooperi este originara sudul Africii. Tulpina prostrata sau erecta, creste pana la 13 cm inaltime si 60 cm latime. Frunze opuse, suculente, cilindrice sau in 3 unghiuri, lipsite de stipule. Flori solitare sau cime, terminale sau axilare, 8 cm diametru, purpuriu deschis; caliciu cu 5 lobi inegali; ovar inferior cu 5 camere.

 
Specii de Agapanthus. Cultivare si intretinere

Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani.

Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare

 
Echeveria pulvinata

Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine.

 
Lampranthus aurantiacus

Lampranthus aurantiacus - specie perena, suculenta, originara din Africa de Sud. Cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii.

 
Plante cultivate in ghivece
Cultivarea si intretinerea speciei Begonia rex

Specie rizomatoasa. Frunze ovate, 20 cm lungime, pe margini prezinta peri, verde inchis cu benzi verde metalizat la centru si pe marginea limbului, separate de o zona concentrica argintie. Flori roz, 3 cm diametru. Infloreste iarna.

 
Trucuri pentru stimularea infloriri la Anthurium

Genul Anthurium cuprinde mai mult de 800 de specii, originare din Mexic, nordul Argentinei si Uruguay.

Anthurium creste bine pe teren cu o buna retinere a apei, dar cu un bun drenaj.

 
Codiaeum variegatum

Codiaeum variegatum are un aspect arbustiv, in mediul natural creste pana la 3,5 m iar in apartament poate ajunge 1 m. Creste circa 25 cm pe an. Frunzele sunt dispuse in spirala pe tulpina, simple, margine lobata; ondulata, persistente, galbene, purpurii sau rosi. Flori mici verzi.

 
Aphelandra squarrosa

Arbust sau subarbust, 30-60 cm. Frunze petiolate, oblong-eliptice, intregi, 25-30 x 7-10 cm, spinos-dintate, crenate sau sinuat lobate, nervuri evidente si striuri albe. Inflorescenta terminala sau axilara, spic piramidal. Flori sesile, galbene; bractei mari, ovate pana la lanceolate. Caliciu 8-10 mm. Corola galbena, 3.8-5 cm; tubul corolei 3-3.5 cm; petala superioara este erecta, cca 8 mm, bilobata; petala inferioara este tri-lobata

 
Specii de Agapanthus. Cultivare si intretinere

Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani.

Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare

 
Farmacia Verde
Rosmarinus officinalis L.

Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Mangifera indica L. - mango

Mangifera indica - arbore sempervirescent, creste in regiunile tropicale si subtropicale ale globului, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine. Originar din Asia tropicala, borneo, Java, Sumatra si Peninsula Malay.

 
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Liliopsida
Muscari neglectum

Muscari neglectum - geofita bulboasa, originara din nordul Africii, Europa si Asia, creste pe terenuri semiride, de la 0 la 800 m altitudine.

 
Carludovica palmata

Carludovica palmata - creste spontan in Guatemala si Bolivia in regiunile umede si de colina, de la nivelul marii pana la 100 m altitudine.

 
Crocosmia x crocosmiiflora

Crocosmia, provine din grecul ‘krokos’ = crocus, si ‘osme’ = miros, ‘miros de crocus’. Crocosmia a fost descris in 1851 de catre Jules Emile Planchon.

Crocosmia x crocosmiiflora a fost creat in Franta in 1880.

 
Hyacinthus orientalis

Hyacinthus orientalis perena bulboasa cu frunze lineare pana la lanceolate, canelate, verde deschis, 15-35 cm lungime. Clasificata ca specie ornamentala, si este originara din regiunile Mediteraneene. uleiul esential din flori a fost utilizat in cosmetica si pentru sapunuri parfumate.

 
Crocus vernus subsp. albiflorus

Crocus vernus subsp. albiflorus - originar din Alpi si in padurile din centrul Europei, prin poieni, fanete, pasuni, tufarisuri si raristi de paduri, de la campie pana in regiunea subalpina.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri