Denumiri populare – engleza: aloes; germana: aloe; franceza:aloes; spaniola: acibar.

Aloe vera – originara din sudul Africii.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei; suprafata inferioara prezinta spini ca si marginea frunzei, spini rosietici. Inflorescenta racem compus, erect. Bractee ovat-acute, 8-10 x 3-5 mm. Peduncul 4-5 mm. Flori portocalii, 33 mm. Infloreste in iulie-septembrie. Fruct capsula cu 3 loje. Seminte negre, ovale, aripate.

Cultura – creste bine in expozitii insorite, bine drenat. Rezista pana la temperaturi de -3 °C.

Inmultire – prin seminte. Se seamana pe teren bine drenat si se acopera cu nisip. Dupa germinare se mentine umed, dar nu in exces. Se pot transplanta cand plantele au 4 cm inaltime. Sucul din frunze are proprietati aperitive, digestive, laxative, purgative.

Sucul se obtine prin taierea frunzelor de la baza, se lasa sa se scurga singur sau se preseaza; sucul obtinut se pune la incalzit pe foc, se lasa sa se raceasca pentru a se intarii. Sucul are culoare brun-negricioasa, lucioasa; are miros caracteristic si gust amar.

Aloe vera nu este veninoasa, dar in utilizarea cu scop laxativ trebuie limitat in timp; nu este indicat in timpul sarcini si alaptarii, si in caz de inflamtii intestinale si a organelor bazinului. Sucul si extractul de Aloe, in uz extern, ca cicatrizant a ranilor, a arsurilor si a intepaturilor de insecte.

Extractul de Aloe este considerar ca terapie posibila pentru SIDA, in asociatie cu agenti antivirali.

Actiuni hipogliemice au fost verificate la pacienti de diabet nedependenti de insulina.

Uz extern – tinctura – 20 g de suc ingrosat in 100 ml de alcool de 70°. Zece picaturi ca digestiv, si 1-2 g ca purgativ.

Bibliografie

Charles W. Kane – Herbal Medicine of the American Southwest – Lincoln Town Press, 2006

Commonwealth Secretariat – Guidelines for Exporters of Medicinal Herbs to the European Market - Commonwealth Secretariat, 2001

Manuchair Ebadi – Pharmacodynamic Basis of Herbal Medicine – CRC, 2006

Maurice M. Iwu – Handbook of African Medicina Plants – CRC Press, 1993

Tom Reynolds – Aloes: The Genus Aloe – CRC, 2004

Will Giles – Encyclopedia of Exotic Plants for Temperate Climates – Timber Press, 2007

Vezi si
Sus
Cactusi si plante suculente
Rhipsalis grandiflora Haworth 1819

Genul Rhipsalis cuprinde 35 de specii de cactusi, originare din zonele secetoase ale Canadei pana in Patagonia si naturalizat la tropice si subtropice. Cresteri pendente, numeros ramificate. Tulpina cilindrica, cu striate sau plata. Florile sunt mici. Fructe mici, sferice, carnoase.

 
Kalanchoe eriophylla

Kalanchoe eriophylla – a fost descrisa pentru prima data de catre R. Hilsenbeck si W. Bojer, in 1857. Originara din Madagascar, unde creste la altitudini mari, pe stancarii.

Kalanchoe eriophylla - specie epifita, erbacee perena, 30 cm inaltime. Tulpina decumbenta sau pendula. Frunze opuse, sesile, in rozete la baza; limb suculent, sub-ovoid, 10-35 x 6-17 mm, pubescent, baza truncata sau amplexicaule, varf obtuz, margine intreaga sau crenata.

 
Corryocactus quadrangularis F.Ritter 1958

Corryocactus este un gen de cactusi originari din vestul Americii de Sud, cu tulpini columnare puternice. Florile sunt in forma de clopot. Fructe mari globoase, cu spini, comestibile.

 
Agave americana

Agave americana - planta erbacee, perena, rizom drajonant.  Creste pe solurile aride din sudul Texasului, dar s-a naturalizat si in regiunile calde ale globului.

Agave infloreste o singura data in ciclul sau de viata, la 80-100 de ani, dupa care planta moare.

 
Echinopsis subdenudata

Echinopsis subdenudata - cactus originar din Bolivia.

 
Plante cultivate in ghivece
Ornithogalum dubium Houtt.

Specie bulboasa perena, 10-50 cm inaltime; bulb cu tunici maronii-negricioase. 3-8 frunze bazale, erecte sau prostrate, lanceolate, margini fin paroase. Inflorescenta racem conic, flori portocalii, sau galbene, 2,5 cm diametru; 6 stamine, 1 pistil, ovar maroniu.

 
Sansevieria

Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica.

 
Spathiphyllum wallisii

Spathiphyllum wallisii este una din cele mai intalnite plante ale genului cultivate ca plante de interior. Aspect erbaceu, 30 cm inaltime, cu tulpina scurta, frunze oval-lanceolate cu petiol lung. Florile, mici, galbene reunite intr-o inflorescenta cilindrica inconjurata de o spata alba.

 
Specii de Agapanthus. Cultivare si intretinere

Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani.

Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare

 
Kalanchoe eriophylla

Kalanchoe eriophylla – a fost descrisa pentru prima data de catre R. Hilsenbeck si W. Bojer, in 1857. Originara din Madagascar, unde creste la altitudini mari, pe stancarii.

Kalanchoe eriophylla - specie epifita, erbacee perena, 30 cm inaltime. Tulpina decumbenta sau pendula. Frunze opuse, sesile, in rozete la baza; limb suculent, sub-ovoid, 10-35 x 6-17 mm, pubescent, baza truncata sau amplexicaule, varf obtuz, margine intreaga sau crenata.

 
Farmacia Verde
Quillaja saponaria

Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

 
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Primula vulgaris

Primula vulgaris - planta perena, distribuita in zonele temperate ale Europei, Asiei si Americii, creste prin tufarisuri luminoase, pe langa paraie, livezi si fanete, margini si luminisuri de paduri, pe soluri fertile.

 
Phytolacca americana

Phytolacca americana - specie perena, creste pana la 2-3 m inaltime si 1,5 diametrul coroanei. Rizom subteran gros, fusiform. Frunze alterne, scurt petiolate, limb ovat-lanceolat cu baza si varful acute, marginea intreaga. Inflorescente raceme axilare, 40 cm lungime.

 
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Liliopsida
Ornithogalum umbelatum L. - balusca

Specie bulboasa perena. Frunze bazale semi-erecte, lineare, cu nervura centrala alb-argintie, 25-30 cm lungime. Inflorescenta tip corimb racemos cu 6-20 flori, 2 cm diametru; tepale albe cu verde pe exterior; 6 stamine, 1 pistil.

 
Scindapsus

Planta volubila, originara din Indonezia si Filipine. Frunze cordiforme, verzi cu pete albe, 6-8 cm lungime; petiol subtire, 3-4 cm lungime; frunzele adulte oblong-lanceolate sau cordiforme, 10-15 cm lungime, petiol 1,5-2 cm lungime.

 
Muscari neglectum

Muscari neglectum - geofita bulboasa, originara din nordul Africii, Europa si Asia, creste pe terenuri semiride, de la 0 la 800 m altitudine.

 
Allium cepa L. - ceapa

Erbacee bienala; bulb alb, auriu, rosu sau violaceu, 5-8 x 3-10 cm. Frunze persistente, 4-10, fistuloase, 30-100 x 3-20 mm. Inflorescenta umbela persistenta, erecta, compacta; spate caduce, ovate, ± egal, varf acut pana la acuminat.

 
Commelina communis

Commelina communis - creste natural in estul Asiei, prefera padurile umbroase si umede de la 0-6000 altit.

Deseori speciile genului Commelina se confunda cu speciile din genul Tradescantia, amandoua facand parte din aceasi familie, Commelinaceae. Florile genului Commelina are 2 petale mari si 1 petala mica; florile de la speciile de Tradescantia au 3 petale egale ca marime.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri