Denumiri populare – engleza: aloes; germana: aloe; franceza:aloes; spaniola: acibar.

Aloe vera – originara din sudul Africii.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei; suprafata inferioara prezinta spini ca si marginea frunzei, spini rosietici. Inflorescenta racem compus, erect. Bractee ovat-acute, 8-10 x 3-5 mm. Peduncul 4-5 mm. Flori portocalii, 33 mm. Infloreste in iulie-septembrie. Fruct capsula cu 3 loje. Seminte negre, ovale, aripate.

Cultura – creste bine in expozitii insorite, bine drenat. Rezista pana la temperaturi de -3 °C.

Inmultire – prin seminte. Se seamana pe teren bine drenat si se acopera cu nisip. Dupa germinare se mentine umed, dar nu in exces. Se pot transplanta cand plantele au 4 cm inaltime. Sucul din frunze are proprietati aperitive, digestive, laxative, purgative.

Sucul se obtine prin taierea frunzelor de la baza, se lasa sa se scurga singur sau se preseaza; sucul obtinut se pune la incalzit pe foc, se lasa sa se raceasca pentru a se intarii. Sucul are culoare brun-negricioasa, lucioasa; are miros caracteristic si gust amar.

Aloe vera nu este veninoasa, dar in utilizarea cu scop laxativ trebuie limitat in timp; nu este indicat in timpul sarcini si alaptarii, si in caz de inflamtii intestinale si a organelor bazinului. Sucul si extractul de Aloe, in uz extern, ca cicatrizant a ranilor, a arsurilor si a intepaturilor de insecte.

Extractul de Aloe este considerar ca terapie posibila pentru SIDA, in asociatie cu agenti antivirali.

Actiuni hipogliemice au fost verificate la pacienti de diabet nedependenti de insulina.

Uz extern – tinctura – 20 g de suc ingrosat in 100 ml de alcool de 70°. Zece picaturi ca digestiv, si 1-2 g ca purgativ.

Bibliografie

Charles W. Kane – Herbal Medicine of the American Southwest – Lincoln Town Press, 2006

Commonwealth Secretariat – Guidelines for Exporters of Medicinal Herbs to the European Market - Commonwealth Secretariat, 2001

Manuchair Ebadi – Pharmacodynamic Basis of Herbal Medicine – CRC, 2006

Maurice M. Iwu – Handbook of African Medicina Plants – CRC Press, 1993

Tom Reynolds – Aloes: The Genus Aloe – CRC, 2004

Will Giles – Encyclopedia of Exotic Plants for Temperate Climates – Timber Press, 2007

Vezi si
Sus
Cactusi si plante suculente
Lampranthus aurantiacus

Lampranthus aurantiacus - specie perena, suculenta, originara din Africa de Sud. Cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii.

 
Plante suculente - generalitati

Plantele suculente au o mare diversitate de forme, multe fiind intalnite ca plante ornamentale. Folosite pentru foliajul si florile lor in decorarea camerelor, balcoanelor, teraselor si a gradinilor. Agave si Furcraea pot creste chiar in solul gradini, pe stancarii.

 
Specii de Agapanthus. Cultivare si intretinere

Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani.

Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare

 
Kalanchoe blossfeldiana

Specie suculenta, perena, originara din Madagascar, a fost introdusa in Europa in 1920. Specia a fost numita dupa Robert Blossfeld. Subarbust de 40 cm inaltime. Frunze simple, opuse, suculente, eliptice pana la ovate, cele dinspre varful tulpini sunt blong-lanceolate, 2-10 cm lungime, margini rosii, crenate, glabre.

 
Corryocactus quadrangularis F.Ritter 1958

Corryocactus este un gen de cactusi originari din vestul Americii de Sud, cu tulpini columnare puternice. Florile sunt in forma de clopot. Fructe mari globoase, cu spini, comestibile.

 
Plante cultivate in ghivece
Clarkia amoena

Clarkia amoena - planta anuala, originara din V Americii de N, cultivata ca planta ornamentala de ghivece.

 
Lotus maculatus Breitf.

Erbacee, cu baza tulpinii lemnoasa, sub-arbust pendul. Tulpina pana la 1.5 m inaltime, glabra, gri-verzui matasos, internoduri 35-45 mm, stipele mici. Frunze imparipenat, cu 5 foliole; foliola 10-25 x 1 mm, subulate sau lineare, convex superior si concav inferior, margini intregi, varf obtuz–rotund, suprafata moderat pubescenta.

 
Skimmia japonica

Arbust sempervirescent. Ramuri erecte. Frunze verzi, alterne sau subverticilate, 6-21 x 2-5 cm, limb oblong, coriaceu, varf acuminat, margine intreaga, nervatiune penata. Flori dispuse in panicule terminale; flori mici, hermafrodite

 
Bulbine frutescens

Specie suculenta perena, rizomatoasa. Frunze bazale, lineare, cilindrice, carnoase, 10-15 cm lungime. Tulpina florala este de 45 cm lungime. Inflorescenta formata din 40-50 cm flori, aranjate in racem de 15-30 cm lungime.

 
Gradina din ghivece

Acum ca a venit caldura toata lumea vrea sa isi infrumuseteze terasele, balcoanele si ferestrele casei, de aceea am cautat cateva idei care sa ne incante privirea.

 
Farmacia Verde
Geranium robertianum L. - inchegatoare, napraznic

Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Bellis perennis L. - banutei

Erbacee perena, prostrata, pubescenta, 12-20 cm inaltime. Rizom scurt, radacini fibroase. Frunze dispuse in rozeta bazala, suprafata acoperita cu peri glandulari; limb spatulat, margine crenata; nervura mediana evidenta; petiol aripat. Inflorescente solitare, 1.5-3 cm diametru; involucru 3-8 mm inaltime, bractee ovate sau ovale

 
Senna corymbosa

Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre.

 
Liliopsida
Crocus vernus subsp. albiflorus

Crocus vernus subsp. albiflorus - originar din Alpi si in padurile din centrul Europei, prin poieni, fanete, pasuni, tufarisuri si raristi de paduri, de la campie pana in regiunea subalpina.

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Galanthus nivalis L.

Specie bulboasa perena, cu aspect erbaceu, erect; bulb ovoid, tunica brun-negricioasa, 1,5 x 2,4 cm. Frunze bazale, lungi de 20 cm, linear-lanceolate, rotunjite la varf. Flori in general solitare, pendule, insotite de o spata de 3-4 cm lungime; floarea este format din 3 tepale externe, si de 3 tepale interne erecte, de circa 1cm, bilobate, albe cu pete verzi

 
Orchis simia - pribolnic

Orchis simia - specie raspandita in Europa, Caucaz, Asia Mica, Iran si nordul Africii, creste pe pajisti, margini de paduri, tufarisuri, in statiuni insorite, adapostite, mai ales pe substrate calcaroase.

 
Spathiphyllum wallisii

Spathiphyllum wallisii este una din cele mai intalnite plante ale genului cultivate ca plante de interior. Aspect erbaceu, 30 cm inaltime, cu tulpina scurta, frunze oval-lanceolate cu petiol lung. Florile, mici, galbene reunite intr-o inflorescenta cilindrica inconjurata de o spata alba.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri