Denumire stiintifica- Angelica archangelica L.

Denumiri populare – angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

Distributie si Habitat – Caucazi, Siberia, estul, centrul si nordul Europei; pe langa mare sau cursuri de apa.

Descriere – planta bienala, robusta; radacina carnoasa din care primavara creste o tulpina robusta care poate ajunge pana la 2 m inaltime. Frunzele bazale sunt mari, bi, tre-penat-sectate, 60 cm lungime; foliolele sunt ovale, acuminate, margine dintata, foliola terminala mai mare decat celelalte. Frunzele tulpinale sunt mai mici si fara petiol. Inflorescenta umbela-compusa, 5-15 cm diametru; flori mici, verzui. Infloreste in iunie-iulie. Fruct achena, oblong, contine doua seminte aripate.

Cerinte – expozitii insorite, semi-umbra, umbra; teren umed si bine drenat. pH-ul solului 6,3.

Propagare – prin seminte. Au nevoie de lumina pentru a germina. Trebuie semanate imediat dupa recoltare, deoarece au viabilitate scazuta. Pentru a prelungi viabilitatea semintelor la un an, trebuie pastrate intr-un recipient, in frigider. Plantele se pot transplanta in locuri permanente dupa un an.

Boli si daunatori – paianjeni, minerul frunzelor, afide.

Proprietati si Utilizari – radacinile si frunzele au proprietati aperitive, antiseptice, antispasmotice, digestive. Radacinile se culeg in septembrie-octombrie; fructele se culeg in august-septembrie, fara inflorescenta. Radacinile se usuca la soare, se conserva in saci de hartie sau bumbac. Fructele se usuca la soare si se conserva in recipiente de sticla.

In doze mici actioneaza ca stimulant, in doze mari are un puternic efect depresiv.

Angelica archangelica stimuleaza apetitul, ajuta digestia, atenueaza durerile de stomac, favorizeaza eliminarea gazelor intestinale.

Ez intern – radacinile – infuzie din 2g in 100 ml apa; tinctura vinoasa din 2 g in 100 ml de vin alb, se pune la macerat 10 zile.

Elixir din 8 g de radacini de Angelica archangelica, 40 g zahar, 100 g alcool, apa pentru a completa o sticla de 1 l. radacinile se lasa la macerat in alcool pentru 10 zile, se filtreaza si se adauga zaharul si apa.

Uz intern – fructele – infuzie din 4 g in 100 ml de apa; doua-trei cesti pe zi.

Pentru a parfuma camera este destul arderea catorva seminte sau radacini de Angelica archangelica.

Se zice ca, un pahar de vin cu o cantitate mica de pudra de Angelica archangelica calmeaza dorintele sexuale, mai bine ca un dus rece.

Uleiul obtinut din radacinile de Angelica archangelica a fost adaugat tabacului pentru a da o aroma mai buna tigarilor.

Medicina traditionala rusa foloseste radacinile, semintele si frunzele de Angelica archangelica ca si calmant al spasmelor musculare. Folosita si pentru efectul tonic asupra aparatului cardiovascular si sistemului nervos.

Angelica archangelica se mai foloseste in aromarea lichiorurilor.

Poate fi folosita in scopuri medicinale impreuna cu Tussilago farfara si Matricaria recutita.

Se preteaza si ca planta pentru borduri.

Atentie! Nu trebuie confundata cu Cicuta maculata, considerata periculoasa, care creste in acelasi habitat cu Angelica atropurpurea. Lasati specialisti sa se ocupe de recoltarea acestei plante.

Parteneri de gradina – Aquilegia sp., Asarum canadense, Echinacea purpurea, Galium odoratum, Hedeoma pulegioides, Hierochloe odorata, Myrrhis odorata, Phlox sp., Tiarella cordifolia, Zingiber mioga.

Mit, Legenda si Folclor – se spune ca Angelica archangelica infloreste in fiecare an pe 8 mai, de Sf. Michael Arhanghelul.

Exista o legenda din 1665, anul ciumei, un calugar a intalnit un inger in visul sau. Ingerul ii spune ca Angelica archangelica poate trata ciuma. Apa de Angelica archangelica a devenit un ingredient in remediul oficial publicat de Colegiul de Fizica in Londra si denumit ‘teh King’s Majesty’s Excellent Recipe for the Plague’. Suferinzi de ciuma beau cate 2 pahare din aceasta bautura pe zi.

La sfarsitul secolului XVII, folosirea Angelica archangelica ca planta medicinala a intrat intr-un declin considerabil, dar a fost in continuare prescrisa pentru diferite boli.

Indieni americani foloseau Angelica archangelica pentru diferite probleme medicale, pentru probleme respiratorii, pentru a provoca vomitul, in tratarea tuberculozei. Ei amestecau Angelica archangelica cu frunze de Artemisia canadensis, cataplasme, si le puneau pe partile opuse celor dureroase ale corpului. Indieni din Rocky Mountains faceau un decoct din radacina si beau ca tonic pentru a intarii corpul dupa boala.

Bibliografie

Barbara Theiss, Peter Theiss – The Family Herbal – Healing Arts Press, 1989

C.P. khare – Indian Herbal Remedies – Springer, 2004

Claire Kowalchik, William H. Hylton – Illustrates Encyclopedia of Herbs – Rodale Books, 1998

James Green – The Male Herbal – Crossing Press, 2007

Jo Ann Gardner – Herbs in Bloom – Timber Press, 2005

Johannes Seidemann – World Spice Plants – Springer, 2005

John Crellin, Jane Philpott – A Reference Guide to Medicinal Plants – Duke University Press, 1997

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC Press, 1997

Martha Libster - Delmar’s Integrative Herb Guide for Nurses – Delmar Cengage Learning, 2001

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997