04
Mar
2009
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica- Angelica archangelica L.

Denumiri populare – angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

Distributie si Habitat – Caucazi, Siberia, estul, centrul si nordul Europei; pe langa mare sau cursuri de apa.

Descriere – planta bienala, robusta; radacina carnoasa din care primavara creste o tulpina robusta care poate ajunge pana la 2 m inaltime. Frunzele bazale sunt mari, bi, tre-penat-sectate, 60 cm lungime; foliolele sunt ovale, acuminate, margine dintata, foliola terminala mai mare decat celelalte. Frunzele tulpinale sunt mai mici si fara petiol. Inflorescenta umbela-compusa, 5-15 cm diametru; flori mici, verzui. Infloreste in iunie-iulie. Fruct achena, oblong, contine doua seminte aripate.

Cerinte – expozitii insorite, semi-umbra, umbra; teren umed si bine drenat. pH-ul solului 6,3.

Propagare – prin seminte. Au nevoie de lumina pentru a germina. Trebuie semanate imediat dupa recoltare, deoarece au viabilitate scazuta. Pentru a prelungi viabilitatea semintelor la un an, trebuie pastrate intr-un recipient, in frigider. Plantele se pot transplanta in locuri permanente dupa un an.

Boli si daunatori – paianjeni, minerul frunzelor, afide.

Proprietati si Utilizari – radacinile si frunzele au proprietati aperitive, antiseptice, antispasmotice, digestive. Radacinile se culeg in septembrie-octombrie; fructele se culeg in august-septembrie, fara inflorescenta. Radacinile se usuca la soare, se conserva in saci de hartie sau bumbac. Fructele se usuca la soare si se conserva in recipiente de sticla.

In doze mici actioneaza ca stimulant, in doze mari are un puternic efect depresiv.

Angelica archangelica stimuleaza apetitul, ajuta digestia, atenueaza durerile de stomac, favorizeaza eliminarea gazelor intestinale.

Ez intern – radacinile – infuzie din 2g in 100 ml apa; tinctura vinoasa din 2 g in 100 ml de vin alb, se pune la macerat 10 zile.

Elixir din 8 g de radacini de Angelica archangelica, 40 g zahar, 100 g alcool, apa pentru a completa o sticla de 1 l. radacinile se lasa la macerat in alcool pentru 10 zile, se filtreaza si se adauga zaharul si apa.

Uz intern – fructele – infuzie din 4 g in 100 ml de apa; doua-trei cesti pe zi.

Pentru a parfuma camera este destul arderea catorva seminte sau radacini de Angelica archangelica.

Se zice ca, un pahar de vin cu o cantitate mica de pudra de Angelica archangelica calmeaza dorintele sexuale, mai bine ca un dus rece.

Uleiul obtinut din radacinile de Angelica archangelica a fost adaugat tabacului pentru a da o aroma mai buna tigarilor.

Medicina traditionala rusa foloseste radacinile, semintele si frunzele de Angelica archangelica ca si calmant al spasmelor musculare. Folosita si pentru efectul tonic asupra aparatului cardiovascular si sistemului nervos.

Angelica archangelica se mai foloseste in aromarea lichiorurilor.

Poate fi folosita in scopuri medicinale impreuna cu Tussilago farfara si Matricaria recutita.

Se preteaza si ca planta pentru borduri.

Atentie! Nu trebuie confundata cu Cicuta maculata, considerata periculoasa, care creste in acelasi habitat cu Angelica atropurpurea. Lasati specialisti sa se ocupe de recoltarea acestei plante.

Parteneri de gradinaAquilegia sp., Asarum canadense, Echinacea purpurea, Galium odoratum, Hedeoma pulegioides, Hierochloe odorata, Myrrhis odorata, Phlox sp., Tiarella cordifolia, Zingiber mioga.

Mit, Legenda si Folclor – se spune ca Angelica archangelica infloreste in fiecare an pe 8 mai, de Sf. Michael Arhanghelul.

Exista o legenda din 1665, anul ciumei, un calugar a intalnit un inger in visul sau. Ingerul ii spune ca Angelica archangelica poate trata ciuma. Apa de Angelica archangelica a devenit un ingredient in remediul oficial publicat de Colegiul de Fizica in Londra si denumit ‘teh King’s Majesty’s Excellent Recipe for the Plague’. Suferinzi de ciuma beau cate 2 pahare din aceasta bautura pe zi.

La sfarsitul secolului XVII, folosirea Angelica archangelica ca planta medicinala a intrat intr-un declin considerabil, dar a fost in continuare prescrisa pentru diferite boli.

Indieni americani foloseau Angelica archangelica pentru diferite probleme medicale, pentru probleme respiratorii, pentru a provoca vomitul, in tratarea tuberculozei. Ei amestecau Angelica archangelica cu frunze de Artemisia canadensis, cataplasme, si le puneau pe partile opuse celor dureroase ale corpului. Indieni din Rocky Mountains faceau un decoct din radacina si beau ca tonic pentru a intarii corpul dupa boala.

Bibliografie

Barbara Theiss, Peter Theiss – The Family Herbal – Healing Arts Press, 1989

C.P. khare – Indian Herbal Remedies – Springer, 2004

Claire Kowalchik, William H. Hylton – Illustrates Encyclopedia of Herbs – Rodale Books, 1998

James Green – The Male Herbal – Crossing Press, 2007

Jo Ann Gardner – Herbs in Bloom – Timber Press, 2005

Johannes Seidemann – World Spice Plants – Springer, 2005

John Crellin, Jane Philpott – A Reference Guide to Medicinal Plants – Duke University Press, 1997

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC Press, 1997

Martha Libster - Delmar’s Integrative Herb Guide for Nurses – Delmar Cengage Learning, 2001

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Glycine max - soia

Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan.

Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800.

 
Luffa cylindrica

Erbacee anuala, volubila, monoica. Tulpina pentagonala in sectiune, 6 m inaltime. Frunze alterne, 5-7 lobata, baza cordata, varf acut sau acuminat, margini iregulat dintate, 5-7 nervuri, limb 15 x 15 cm; petiol 10 cm lungime, paros. Flori monoice, in cime axilare, lung-pedunculate, galbene, 8 cm diametru.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Symphytum officinale - tataneasa

Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Flori
Campanula punctata

Campanula punctata - specie perena, originara din Rusia si Japonia.

 
Geranium molle

Geranium molle - specie anuala, raspandita in zonele temperate ale Europei si Asiei, Japonia si nordul Africii, creste langa garduri si drumuri, terenuri nisipoase sau pietroase, pe coaste.

 
Helleborus viridis

Helleborus viridis - originar din Spania, Franta, Italia si Elvetia;  creste pe soluri calcaroase de la 0 la 1700 m altitudine, la marginile padurilor de foioase, fagete si paduri mixte; creste in asociatie cu Arum dioscoridis, Crocus sp., Cyclamen coum, Fritillaria sp., Hyacinthus orientalis.

 
Galega officinalis

Galega officinalis - specie perena, originara din estul Europei, creste prin livezi, santuri, malul apelor, pasuni umede pana la 800 m altitudine.

 
Silene diclinis

Erbacee perena, calcifuga, dioica, 30 cm inaltime, caespitosa, dens pubescenta. Tulpina prostrata sau ascendenta. Frunze acute, seriacee, cu nervura centrala evidenta; frunzele inferioare 9 x 1.5 cm, subspatulate pana la oblong-lanceolate, petiolate; cele de la mijlocul tulpinii sunt eliptice pana la oblong-lanceolate, unite la baza.

 
Magnoliopsida
Geranium robertianum L. - inchegatoare, napraznic

Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe

 
Galium verum

Galium verum - specie raspandita in Europa si Asia, creste in fanete, tufarisuri, margini de drumuri, paduri de la campie pana la 1700 m altitudine.

 
Madhuca longifolia Macb.

Arbore deciduu, 20 m inaltime, coroana rotunda. Frunze alterne, eliptice, 7.5-13 cm, margine intreaga, varf acut; 10-12 perechi de nervuri; petiol 1-2 cm lungime. Flori axilare, crem, fragrante; caliciul acoperit cu peri densi; corola galben pal, 1 cm lungime, 6-12 petale

 
Pistacia lentiscus L.

Pistacia lentiscus - arbust sau arbore mic, dioic, sempervirescent, originar din regiunea Mediteranei, in asociatie cu Olea europaea si Phillyrea latifolia, Myrtus communis, creste in zonele de coasta ale atlanticului si mediteranei, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri