01
Iun
2009
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida
8
0

Denumire stiintifica – Anthyllis vulneraria L.

Sinonime

Denumiri populare – capul turcului, vatamatoare, antillide, vulneraria, trifoglio vulnerario, Lady’s Fingers, Nyulszapuka.

Distributie si Habitat – creste pe terenuri aride, calcaroase, si pasuni, de la campie pana la 3000 m altitudine; originara din Europa si nordul Africii.

Descriere – planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara. Flori sesile sau scurt pedunculate, hermafrodite, zigomorfe, in cime terminale. Caliciu 0.5-1.5 cm, pubescent. Corola dialipetala, galbena. Infloreste in mai-august. Fruct pastaie, vilos. Seminte elipsoidale pana la usor reniforme, 2.2-2.8 x 1.7-2 mm, suprafata neteda, lucioasa, partea bazala galbena, in rest este verde. 2n = 12

Anthyllis vulneraria L. subsp. alpestris – caliciu prevazut cu peri de la vilosi pana la hirsuti.

Anthyllis vulneraria L. subsp. arundana.

Anthyllis vulneraria L. subsp. borealis.

Anthyllis vulneraria L. subsp. bosci.

Anthyllis vulneraria L. subsp. carpatica – caliciu prevazut cu peri presati si sericei.

Anthyllis vulneraria L. subsp. corbierei.

Anthyllis vulneraria L. subsp. forondae – caliciu lung 1.1-1.7 cm; plante mari, robuste, cu tulpina 20-40 cm inaltime.

Anthyllis vulneraria L. subsp. lapponica.

Anthyllis vulneraria L. subsp. maritima.

Anthyllis vulneraria L. subsp. maura.

Anthyllis vulneraria L. subsp. polyphylla – frunze uniform distribuite de-a lungul tulpinii.

Anthyllis vulneraria L. subsp. pyrenaica.

Anthyllis vulneraria L. subsp. reuteri.

Anthyllis vulneraria L. subsp. rubriflora.

Anthyllis vulneraria L. subsp. vulneraria – caliciu lung 0.7-0.9 cm; plante mici, delicate, cu tulpina de 10-15-20 cm inaltime.

Anthyllis vulneraria L. subsp. weldeniana.

Tolerante – pH intre 4.8-8.

Cerinte – creste bine pe soluri calcaroase si insorite.

Propagare – prin seminte; se seamana primavara sau toamna in sera rece. Germineaza in 1-2 luni la 10 ˚C.

Parteneri naturali si de gradina – Desmazeria marina, Festuca rubra, Holcus lanatus, Sedum acre, Sedum anglicum, Silene vulgaris subsp. maritima, Spergularia rupicola,

Mit, Legenda si Folclor – intreaga planta, in perioada infloriri, contine substante taninice, mucilagii, substante colorante; are proprietati neuro-tonice, sudorifice si astringente. Florile, in infuzii, au proprietati depurative. Partile inflorite se pot folosi pentru rani, ca astringent.

Infuzia de Anthyllis vulneraria poate substituit al Fragaria vesca, Rubus idaeus, Prunus spinosa.

Bibliografie

A.A. Fedorov – Flora of Russia - The European Part and Bordering Regions – Taylor & Francis, 2002

J.S. Rodwell – British Plants Communities – Maritime Communities and Vegetation of Open Habitats – Cambridge University Press, 2008

Vit Bojnansky, Agata Fargasova – Atlas of Seeds and Fruits of Central and East-European Flora – The Carpathian Mountains Region – Springer, 2007

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Nigella damascena L.

Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile

 
Luffa cylindrica

Erbacee anuala, volubila, monoica. Tulpina pentagonala in sectiune, 6 m inaltime. Frunze alterne, 5-7 lobata, baza cordata, varf acut sau acuminat, margini iregulat dintate, 5-7 nervuri, limb 15 x 15 cm; petiol 10 cm lungime, paros. Flori monoice, in cime axilare, lung-pedunculate, galbene, 8 cm diametru.

 
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Flori
Crocus vernus subsp. albiflorus

Crocus vernus subsp. albiflorus - originar din Alpi si in padurile din centrul Europei, prin poieni, fanete, pasuni, tufarisuri si raristi de paduri, de la campie pana in regiunea subalpina.

 
Iris pumila

Iris pumila - planta perena,  originara din Europa Centrala si S-E Europei, creste pe pasuni aride.

 
Aster lanceolatus Willd.

Aster lanceolatus - erbacee perena originara din America de Nord, creste pe pasuni umede, terenuri inundabile si la marginea raurilor.

 
Limonium sinuatum

Frunze in rozeta bazala, 5-12 x 1.5-3 mm, limb oblong-lanceolat, varf cuspidat 1-3 mm, baza dilatata pana la aripata, margini penat-lobate; petiol 5 cm lungime. Inflorescenta aripata, 20-40 cm, hispida; bractee de 5-10 mm.

 
Pimelea physodes

Pimelea physodes este o specie indigena in Australia. Tulpina erecta, ramificata, 0,2-1 m inaltime si 80 cm diametru. Frunze opuse, sesile, eliptice, acute, imbricate. Capitul terminal, solitar, nutant; bractee mari, 4-6 cm, galben, verde, rosu sau purpuriu; periant pilos, tub mediu; stamine lungi.

 
Magnoliopsida
Viburnum tinus

Denumiri populare: engleza – Laurestinus Viburnum, Laurel tinus, Tinus laurifolius; italiana – lentaggine, lauro-tino, alloro-tino, laurentino.

Viburnum tinus este originar din sudul Europei si regiunea Mediteraneana.

 
Aristolochia pallida Willd.

Aristolochia pallida - geofita tuberoasa, originara din Europa mediteraneana, Asia Mica, creste prin tufisuri, locuri pietroase, de la campie pana la 800 m altitudine.

 
Lamium purpureum

Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri.

 
Veronica hederifolia

Veronica hederifolia - planta anuala, distribuita in Europa si Asia, creste pe pasuni si prin gradini, margini de strazi, paduri montane, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
Primula veris - ciubotica cucului

Primula veris - erbacee perena, cu rizom cilindric, originara din Europa si Asia; creste prin pajisti, pasuni insorite, margini de padure, din regiunea dealurilor pana in etajul alpin.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 

Categorii

Link-uri