01
Iun
2009
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Anthyllis vulneraria L.

Sinonime

Denumiri populare – capul turcului, vatamatoare, antillide, vulneraria, trifoglio vulnerario, Lady’s Fingers, Nyulszapuka.

Distributie si Habitat – creste pe terenuri aride, calcaroase, si pasuni, de la campie pana la 3000 m altitudine; originara din Europa si nordul Africii.

Descriere – planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara. Flori sesile sau scurt pedunculate, hermafrodite, zigomorfe, in cime terminale. Caliciu 0.5-1.5 cm, pubescent. Corola dialipetala, galbena. Infloreste in mai-august. Fruct pastaie, vilos. Seminte elipsoidale pana la usor reniforme, 2.2-2.8 x 1.7-2 mm, suprafata neteda, lucioasa, partea bazala galbena, in rest este verde. 2n = 12

Anthyllis vulneraria L. subsp. alpestris – caliciu prevazut cu peri de la vilosi pana la hirsuti.

Anthyllis vulneraria L. subsp. arundana.

Anthyllis vulneraria L. subsp. borealis.

Anthyllis vulneraria L. subsp. bosci.

Anthyllis vulneraria L. subsp. carpatica – caliciu prevazut cu peri presati si sericei.

Anthyllis vulneraria L. subsp. corbierei.

Anthyllis vulneraria L. subsp. forondae – caliciu lung 1.1-1.7 cm; plante mari, robuste, cu tulpina 20-40 cm inaltime.

Anthyllis vulneraria L. subsp. lapponica.

Anthyllis vulneraria L. subsp. maritima.

Anthyllis vulneraria L. subsp. maura.

Anthyllis vulneraria L. subsp. polyphylla – frunze uniform distribuite de-a lungul tulpinii.

Anthyllis vulneraria L. subsp. pyrenaica.

Anthyllis vulneraria L. subsp. reuteri.

Anthyllis vulneraria L. subsp. rubriflora.

Anthyllis vulneraria L. subsp. vulneraria – caliciu lung 0.7-0.9 cm; plante mici, delicate, cu tulpina de 10-15-20 cm inaltime.

Anthyllis vulneraria L. subsp. weldeniana.

Tolerante – pH intre 4.8-8.

Cerinte – creste bine pe soluri calcaroase si insorite.

Propagare – prin seminte; se seamana primavara sau toamna in sera rece. Germineaza in 1-2 luni la 10 ˚C.

Parteneri naturali si de gradina – Desmazeria marina, Festuca rubra, Holcus lanatus, Sedum acre, Sedum anglicum, Silene vulgaris subsp. maritima, Spergularia rupicola,

Mit, Legenda si Folclor – intreaga planta, in perioada infloriri, contine substante taninice, mucilagii, substante colorante; are proprietati neuro-tonice, sudorifice si astringente. Florile, in infuzii, au proprietati depurative. Partile inflorite se pot folosi pentru rani, ca astringent.

Infuzia de Anthyllis vulneraria poate substituit al Fragaria vesca, Rubus idaeus, Prunus spinosa.

Bibliografie

A.A. Fedorov – Flora of Russia - The European Part and Bordering Regions – Taylor & Francis, 2002

J.S. Rodwell – British Plants Communities – Maritime Communities and Vegetation of Open Habitats – Cambridge University Press, 2008

Vit Bojnansky, Agata Fargasova – Atlas of Seeds and Fruits of Central and East-European Flora – The Carpathian Mountains Region – Springer, 2007

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Anchusa italica Retz. - limba boului, miruta mare

Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana.

 
Tribulus terrestris - coltii babei

Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie.

 
Petasites hybridus - podval mare

Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu.

 
Marrubium vulgare - voronic

Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime.

 
Ziziphus jujuba Mill - jujuba

Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm.

 
Flori
Hibiscus trionum L.

Specie anuala. Radacini fibroase, poate ajunge pana la 100 cm adancime. Tulpina erecta, ramificata de la baza, verde pana la maro, cilindrica, striata, dens sau slab pubescenta, 75 cm inaltime. Frunze alterne, dens sau slab pubescente, cateodata rosietici pe margini, palmat lobate, 3 lobi, cel mijlociu mai mare, lobi laterali sunt divizati, iregulat-dintate, baza truncata sau usor cordata; petiol 4 cm lungime.

 
Thlaspi montanum L.

Thlaspi montanum var. montanum este toxica si cauzeaza moartea larvelor de Pieris rapae.

Thlaspi montanum var. siskiyouense este o specie endemica pe serpentinele din sud-vest Oregon.

 
Tribulus terrestris - coltii babei

Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie.

 
Podospermum roseum

Podospermum roseum - specie raspandita in Carpatii de E, Alpi si Balcanii nordici, pe pasuni montane, pe substrate calcaroase de la 700 pana la 2000 m altitudine.

 
Salvia farinacea

Salvia farinacea - specie perena, originara din N America, din New Mexic pana in Texas.

 
Magnoliopsida
Gentiana verna L.

Gentiana verna - specie originara din centrul pana in sudul Europei, Rusia, Anglia si Irlanda, creste pe pasuni alpine si subalpine, umede, de  la 400 la 2600 m altitudine.

 
Acer negundo - artar american

Acer negundo - arbore deciduu, dioic, originar din America de Nord, cultivat pe tot globul in scopuri ornamentale.

 
Lonicera xylosteum

Lonicera xylosteum - arbust originar din Europa, Caucazi si Siberia; creste la marginea padurilor de foioase, de la campie pana la 1600 m altitudine. Prefera locuri calde si calcaroase, asociat cu Cornus sanguinela, Ligustrum vulgare, Prunus padus si Rubus idaeus.

 
Aster lanceolatus Willd.

Aster lanceolatus - erbacee perena originara din America de Nord, creste pe pasuni umede, terenuri inundabile si la marginea raurilor.

 
Erica canaliculata

Erica canaliculata - arbust originar din sudul Africii, folosit ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri