01
Iun
2009
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Anthyllis vulneraria L.

Sinonime

Denumiri populare – capul turcului, vatamatoare, antillide, vulneraria, trifoglio vulnerario, Lady’s Fingers, Nyulszapuka.

Distributie si Habitat – creste pe terenuri aride, calcaroase, si pasuni, de la campie pana la 3000 m altitudine; originara din Europa si nordul Africii.

Descriere – planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara. Flori sesile sau scurt pedunculate, hermafrodite, zigomorfe, in cime terminale. Caliciu 0.5-1.5 cm, pubescent. Corola dialipetala, galbena. Infloreste in mai-august. Fruct pastaie, vilos. Seminte elipsoidale pana la usor reniforme, 2.2-2.8 x 1.7-2 mm, suprafata neteda, lucioasa, partea bazala galbena, in rest este verde. 2n = 12

Anthyllis vulneraria L. subsp. alpestris – caliciu prevazut cu peri de la vilosi pana la hirsuti.

Anthyllis vulneraria L. subsp. arundana.

Anthyllis vulneraria L. subsp. borealis.

Anthyllis vulneraria L. subsp. bosci.

Anthyllis vulneraria L. subsp. carpatica – caliciu prevazut cu peri presati si sericei.

Anthyllis vulneraria L. subsp. corbierei.

Anthyllis vulneraria L. subsp. forondae – caliciu lung 1.1-1.7 cm; plante mari, robuste, cu tulpina 20-40 cm inaltime.

Anthyllis vulneraria L. subsp. lapponica.

Anthyllis vulneraria L. subsp. maritima.

Anthyllis vulneraria L. subsp. maura.

Anthyllis vulneraria L. subsp. polyphylla – frunze uniform distribuite de-a lungul tulpinii.

Anthyllis vulneraria L. subsp. pyrenaica.

Anthyllis vulneraria L. subsp. reuteri.

Anthyllis vulneraria L. subsp. rubriflora.

Anthyllis vulneraria L. subsp. vulneraria – caliciu lung 0.7-0.9 cm; plante mici, delicate, cu tulpina de 10-15-20 cm inaltime.

Anthyllis vulneraria L. subsp. weldeniana.

Tolerante – pH intre 4.8-8.

Cerinte – creste bine pe soluri calcaroase si insorite.

Propagare – prin seminte; se seamana primavara sau toamna in sera rece. Germineaza in 1-2 luni la 10 ˚C.

Parteneri naturali si de gradina – Desmazeria marina, Festuca rubra, Holcus lanatus, Sedum acre, Sedum anglicum, Silene vulgaris subsp. maritima, Spergularia rupicola,

Mit, Legenda si Folclor – intreaga planta, in perioada infloriri, contine substante taninice, mucilagii, substante colorante; are proprietati neuro-tonice, sudorifice si astringente. Florile, in infuzii, au proprietati depurative. Partile inflorite se pot folosi pentru rani, ca astringent.

Infuzia de Anthyllis vulneraria poate substituit al Fragaria vesca, Rubus idaeus, Prunus spinosa.

Bibliografie

A.A. Fedorov – Flora of Russia - The European Part and Bordering Regions – Taylor & Francis, 2002

J.S. Rodwell – British Plants Communities – Maritime Communities and Vegetation of Open Habitats – Cambridge University Press, 2008

Vit Bojnansky, Agata Fargasova – Atlas of Seeds and Fruits of Central and East-European Flora – The Carpathian Mountains Region – Springer, 2007

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Laurus nobilis

Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si  in onoarea poetilor.

 
Allium ursinum L. - aliu de iunie, leurda, usturoi salbatic

Erbacee perena, bulboasa. Bulb oblung. Frunze 2-3, lanceolate, margine intreaga, varf acut, 30 x 3-6 cm. Flori albe, 6-20 hermafrodite, in umbela cu spata intreaga sau lobata, caduca; 6 tepale lanceolate, cca 1 cm; 6 stamine; ovar superior; peduncul 2 cm. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula.

 
Plantele, femeia si durerile menstruale

Vitex agnus-castus L. – Se folosesc fructele mature si uscate. O infuzie din aceste fructe poate ajuta cand va simtiti nervos, in fazele pre-menstruale, in perioada menstruala, in menopauza, creste cantitatea de lapte matern, utila impotriva acneei.

 
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Flori
Centaurea scabiosa

Centaurea scabiosa - erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste prin pasuni, poieni si marginea padurilor, de la 300 pana la 2000 m altitudine.

 
Tragopogon pratensis

Tragopogon pratensis - originara din Europa si Asia, comuna pe pasuni de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Clivia miniata Bosse.

Clivia miniata - specie originara din Sud Africa, cultivata in ghivece ca planta ornamentala de interior, sau in solul gradinii in regiunile cu ierni blande.

 
Gazania linearis

Gazania linearis - erbacee perena, originara din Sud Africa.

 
Coronilla varia

Coronilla varia - erbacee perena, originara din SE Europei; creste pe rape si roci calcaroase, campii aride, de-a lungul strazilor, de la 0 la 1200 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Cirsium alsophilum

Cirsium alsophilum - originara din S Europa, creste pe pasuni umede, la marginea raurilor si paraielor, de la 500 pana la 1800 m altitudine.

 
Vicia sativa

Vicia sativa - erbacee anuala, agatatoare, originara din zona Mediteraneana, creste spontan pe campurile de cereale, in expozitii insorite.

 
Juanulloa mexicana

Juanulloa mexicana - specie arbustiva, epifita, spontana in Mexic si Peru, creste de la coastele Pacificului pana la 800 m altitudine, in padurile umede.

 
Diascia vigilis

Diascia vigilis - specie viguroasa, stolonifera, este cea mai rezistenta la ger si este cea mai florifera specie a genului.

 
Eranthis hyemalis Salisb.

Eranthis hyemalis - erbacee tuberoasa, originar din sudul Europei.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 

Categorii

Link-uri