|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Anthyllis vulneraria L. Sinonime – Denumiri populare – capul turcului, vatamatoare, antillide, vulneraria, trifoglio vulnerario, Lady’s Fingers, Nyulszapuka. Distributie si Habitat – creste pe terenuri aride, calcaroase, si pasuni, de la campie pana la 3000 m altitudine; originara din Europa si nordul Africii. Descriere – planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara. Flori sesile sau scurt pedunculate, hermafrodite, zigomorfe, in cime terminale. Caliciu 0.5-1.5 cm, pubescent. Corola dialipetala, galbena. Infloreste in mai-august. Fruct pastaie, vilos. Seminte elipsoidale pana la usor reniforme, 2.2-2.8 x 1.7-2 mm, suprafata neteda, lucioasa, partea bazala galbena, in rest este verde. 2n = 12 Anthyllis vulneraria L. subsp. alpestris – caliciu prevazut cu peri de la vilosi pana la hirsuti. Anthyllis vulneraria L. subsp. arundana. Anthyllis vulneraria L. subsp. borealis. Anthyllis vulneraria L. subsp. bosci. Anthyllis vulneraria L. subsp. carpatica – caliciu prevazut cu peri presati si sericei. Anthyllis vulneraria L. subsp. corbierei. Anthyllis vulneraria L. subsp. forondae – caliciu lung 1.1-1.7 cm; plante mari, robuste, cu tulpina 20-40 cm inaltime. Anthyllis vulneraria L. subsp. lapponica. Anthyllis vulneraria L. subsp. maritima. Anthyllis vulneraria L. subsp. maura. Anthyllis vulneraria L. subsp. polyphylla – frunze uniform distribuite de-a lungul tulpinii. Anthyllis vulneraria L. subsp. pyrenaica. Anthyllis vulneraria L. subsp. reuteri. Anthyllis vulneraria L. subsp. rubriflora. Anthyllis vulneraria L. subsp. vulneraria – caliciu lung 0.7-0.9 cm; plante mici, delicate, cu tulpina de 10-15-20 cm inaltime. Anthyllis vulneraria L. subsp. weldeniana. Tolerante – pH intre 4.8-8. Cerinte – creste bine pe soluri calcaroase si insorite. Propagare – prin seminte; se seamana primavara sau toamna in sera rece. Germineaza in 1-2 luni la 10 ˚C. Parteneri naturali si de gradina – Desmazeria marina, Festuca rubra, Holcus lanatus, Sedum acre, Sedum anglicum, Silene vulgaris subsp. maritima, Spergularia rupicola, Mit, Legenda si Folclor – intreaga planta, in perioada infloriri, contine substante taninice, mucilagii, substante colorante; are proprietati neuro-tonice, sudorifice si astringente. Florile, in infuzii, au proprietati depurative. Partile inflorite se pot folosi pentru rani, ca astringent. Infuzia de Anthyllis vulneraria poate substituit al Fragaria vesca, Rubus idaeus, Prunus spinosa. Bibliografie A.A. Fedorov – Flora of Russia - The European Part and Bordering Regions – Taylor & Francis, 2002 J.S. Rodwell – British Plants Communities – Maritime Communities and Vegetation of Open Habitats – Cambridge University Press, 2008 Vit Bojnansky, Agata Fargasova – Atlas of Seeds and Fruits of Central and East-European Flora – The Carpathian Mountains Region – Springer, 2007
Imagini
Vezi si
 Farmacia Verde
Brassica nigra Koek. - mustar negru
Brassica nigra este erbacee anuala originara din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte. Semintele se folosesc pentru prepararea mustarului. Calendula officinalis L. - galbenele
Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm. Mangifera indica L. - mango
Arbore sempervirescent, 15-30 m inaltime (in cultura 3-10 m). Frunze simple, fara stipele, alterne, petiol 1-12 cm lungime; limb oblong, varf acuminat sau rotund, fata superioara verde inchis lucios, si verde pal glauc pe fata inferioara; frunzele tinere sunt rosietice. Inflorescenta terminala, panicul, 60 cm lungime, pubescenta. Laurus nobilis
Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si in onoarea poetilor. Ziziphus jujuba Mill - jujuba
Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Flori
Viola biflora
Viola biflora - planta perena, erbacee. Creste in etajul subalpin, prin paduri, pe stanci umede, marginea paraielor, pe substrat calcaros. Torenia fournieri
Torenia fournieri - erbacee anuala, originara din Vietnam. Cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini, pentru borduri, ghivece sau gradini de piatra, in expozitii semi umbrite. Nigella arvensis
Nigella arvensis - specie anuala, creste pe samanaturi de cereale, araturi, marginea semanaturilor si drumurilor, pe soluri argiloase sau nisipoase, de la campie pana la munte. Nicotiana alata - regina noptii
Nicotiana alata - specie perena, originara din Brazilia, Argentina si Paraguay. Numele genului ‘Nicotiana’ a fost dat in onoarea lui Jean Nicot de Villemain, consul francez in Lisabona, care in 1560 a trimis seminte in Franta. Lilium bulbiferum
Lilium bulbiferum - specie bulboasa, originara din Europa, creste in pasunile si padurile montane si submontane, de la 500 la 2200 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala pe toate continentele. Magnoliopsida
Edgeworthia chrysantha
Genul Edgeworthia este denumit in memoria botanistului Michael Pakenham Edgeworth (1812-1881). Edgeworthia chrysantha este un arbust deciduu, de 1,8-2,4 m inaltime, originar din China, Himalaya, naturalizat in Chugoku. Lujeri bruni-roscati. Frunze dispuse altern; scurt petiolate sau sesile; limb: lanceolat, varf acuminat, marginea intreaga, baza cuneata; 8-20/3-5 cm. Salpichroa organifolia
Salpichroa organifolia - planta perena, rizomatoasa si subfrutescenta. Originara din America de Sud, naturalizata si aclimatizata pe coastele Atlanticului francez, toata zona Mediteraneana, Corsica si Spania; creste pe substraturi umede, de la 0 la 600 m altitudine. Kigelia africana
Kigelia este un gen cu o singura specie, cultivat ca un arbore ornamental. Kigelia africana este un arbore cu un sistem radicular invaziv, de aceea este indicat sa fie cultivat la distante mari de cladiri si pavaje. Fraxinus excelsior - frasin
Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi. Impatiens balsamina
Impatiens balsamina - specie erbacee, anuala, originara din China si India. cultivata ca planta ornamentala prin parcuri si gradini. Se poate cultiva si ca planta de ghiveci, dar trebuie udata regulat. |
 
Ultimele articole
Lathyrus vernus
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum
Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea
Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare
Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
