01
Iun
2009
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Anthyllis vulneraria L.

Sinonime

Denumiri populare – capul turcului, vatamatoare, antillide, vulneraria, trifoglio vulnerario, Lady’s Fingers, Nyulszapuka.

Distributie si Habitat – creste pe terenuri aride, calcaroase, si pasuni, de la campie pana la 3000 m altitudine; originara din Europa si nordul Africii.

Descriere – planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara. Flori sesile sau scurt pedunculate, hermafrodite, zigomorfe, in cime terminale. Caliciu 0.5-1.5 cm, pubescent. Corola dialipetala, galbena. Infloreste in mai-august. Fruct pastaie, vilos. Seminte elipsoidale pana la usor reniforme, 2.2-2.8 x 1.7-2 mm, suprafata neteda, lucioasa, partea bazala galbena, in rest este verde. 2n = 12

Anthyllis vulneraria L. subsp. alpestris – caliciu prevazut cu peri de la vilosi pana la hirsuti.

Anthyllis vulneraria L. subsp. arundana.

Anthyllis vulneraria L. subsp. borealis.

Anthyllis vulneraria L. subsp. bosci.

Anthyllis vulneraria L. subsp. carpatica – caliciu prevazut cu peri presati si sericei.

Anthyllis vulneraria L. subsp. corbierei.

Anthyllis vulneraria L. subsp. forondae – caliciu lung 1.1-1.7 cm; plante mari, robuste, cu tulpina 20-40 cm inaltime.

Anthyllis vulneraria L. subsp. lapponica.

Anthyllis vulneraria L. subsp. maritima.

Anthyllis vulneraria L. subsp. maura.

Anthyllis vulneraria L. subsp. polyphylla – frunze uniform distribuite de-a lungul tulpinii.

Anthyllis vulneraria L. subsp. pyrenaica.

Anthyllis vulneraria L. subsp. reuteri.

Anthyllis vulneraria L. subsp. rubriflora.

Anthyllis vulneraria L. subsp. vulneraria – caliciu lung 0.7-0.9 cm; plante mici, delicate, cu tulpina de 10-15-20 cm inaltime.

Anthyllis vulneraria L. subsp. weldeniana.

Tolerante – pH intre 4.8-8.

Cerinte – creste bine pe soluri calcaroase si insorite.

Propagare – prin seminte; se seamana primavara sau toamna in sera rece. Germineaza in 1-2 luni la 10 ˚C.

Parteneri naturali si de gradina – Desmazeria marina, Festuca rubra, Holcus lanatus, Sedum acre, Sedum anglicum, Silene vulgaris subsp. maritima, Spergularia rupicola,

Mit, Legenda si Folclor – intreaga planta, in perioada infloriri, contine substante taninice, mucilagii, substante colorante; are proprietati neuro-tonice, sudorifice si astringente. Florile, in infuzii, au proprietati depurative. Partile inflorite se pot folosi pentru rani, ca astringent.

Infuzia de Anthyllis vulneraria poate substituit al Fragaria vesca, Rubus idaeus, Prunus spinosa.

Bibliografie

A.A. Fedorov – Flora of Russia - The European Part and Bordering Regions – Taylor & Francis, 2002

J.S. Rodwell – British Plants Communities – Maritime Communities and Vegetation of Open Habitats – Cambridge University Press, 2008

Vit Bojnansky, Agata Fargasova – Atlas of Seeds and Fruits of Central and East-European Flora – The Carpathian Mountains Region – Springer, 2007

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Hedeoma pulegioides

Tulpina foarte subtire, erecta, ramificata, fin pubescenta, 15-45 cm inaltime. Frunze ovate pana la obovat-oblonge, petiolate, slab serate, varf obtuz, baza ingusta, glabre, slab pubescente, subtiri; frunzele superioare sunt mai mici. Flori in buchete, axilare; pedicel pubescent, mai mici sau egale cu caliciul; caliciu pubescent, 3 lobi scurti si 2 lobi mai lungi. Corola alba sau albastru-violet. Infloreste in iulie-septembrie.

 
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Aloe vera Mill.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei

 
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Flori
Barbarea vulgaris

Barbarea vulgaris - creste spontan in Europa si Asia, pe malul raurilor, canalelor, de la campie pana la 1600 m altitudine.

 
Stachys sylvatica

Stachys sylvatica - specie originara din Europa, Asia si America de N, creste prin fanete umede, pe malul raurilor, in jurul lacurilor si culturilor.

 
Gladiolus italicus

Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine.

 
Campanula barbata L.

Campanula barbata - originara din Europa, creste prin pasuni si fanete, locuri pietroase si stancarii, de la 1200 pana la 2600 m altitudine.

 
Coreopsis verticillata

Coreopsis verticillata - specie perena originara din S-E USA, folosita ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

 
Magnoliopsida
Felicia amelloides

Genul Felicia a fost numit de catre A.H.G. de Cassini in 1818 dupa Felix, un oficial german la Regensburg care a murit in 1846.

Felicia amelloides pentru prima data a fost denumita Cineraria amelloides de catre Linne, in 1763, iar in 1894 a primit numele de Felicia amelloides.

 
Erinus alpinus L.

Erbacee perena, sempervirescenta. Tulpina ramificata, formeaza tufa, 5-15 cm inaltime. Frunze spatulate, 4 cm lungime, dintate spre varf. Flori purpurii, 1.25 cm diametru, dispuse in raceme de 6 cm lungime. Seminte elipsoidale, 0.6-0.8 x 0.35-0.45 mm, supreafata lucioasa, maro inchis.

 
Acer negundo - artar american

Acer negundo - arbore deciduu, dioic, originar din America de Nord, cultivat pe tot globul in scopuri ornamentale.

 
Liatris spicata

Liatris spicata - erbacee perena, cultivata in parcuri si gradini, ca erbacee ornamentala.

 
Leycesteria formosa Wall.

Leycesteria formosa, originar din Himalaya si sud-vestul Chinei. Este cultivata ca specie ornamentala de gradini.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri