|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Aquilegia fragrans Benth. 1840 Sinonime – Denumiri populare – caldarusa parfumata, columbine. Distributie si Habitat – originara din nord-westul regiuni Himalaya, estul Afganistanului, Pakistan si nord-vestul Indiei. Creste pe pante de grohotis, la 2400-3500 m altitudine. Descriere – erbacee perena. Radacini subtiri. Tulpina 30-100 cm inaltime, ramificata, usor pubescenta in partea inferioara, devine glandular-pubescenta in partile superioare. Frunzele bazale bi sau tri-ternate, glauce, lobi 2-3-lobati, 1.5-4 x 1.5-4 cm, baza cuneata, obovate, verde-glauc si glabre pe fata superioara, si verde pal pubescente pe dos; petiol paros. Frunzele caulinare, lobate, 1-3 lobi lanceolati, scurt petiolate sau sesile. Inflorescente ramificate, fiecare ramificatie cate o floare. Flori fragrante, 3-5 cm lungime; sepale alb-crem cu albastru deschis sau purpuriu deschis, ovate, obtuze, acute sau scurt acuminate, 2-3 x 0.9-1.2 cm, usor pubescente; petale albe sau crem, lamina obovata, rotunda sau truncata, 1.2-2.5 x 0.8-1.4 cm, fin pubescenta; pinten 1.5-2 cm lungime, usor curbat sau incovoiat. Stamine numeroase. Infloreste in iunie-august. Fruct 5-9 folicule, dens pubescente, rar glandular-pubescenta, 1.5-2 cm lungime. Aquilegia fragrans var. fragrans. Aquilegia fragrans var. kunawarensis. Rata de crestere – repede. Tolerante – aproape toate tipurile de sol, mai putin solurilor grele. Nu suporta temperaturile sub (-15) ͦC. Cerinte – soluri bogate in humus, cu perlit pentru a asigura un bun drenaj; expozitii insorite. Management – se uda in perioadele de seceta si de inflorire. se indeparteaza tulpinile cu flori trecute pentru a incuraja alte infloriri. Propagare – prin seminte. Germineaza bine dupa o perioada de stratificare. Infloresc in al doilea an de la semanare. Parteneri naturali si de gradina – Anemone trullifolia. Proprietati si Utilizari – se poate folosi ca specie ornamentala, pentru rocarii, borduri sau ca planta de ghivece. Aquilegia fragrans are proprietati diuretice. Bibliografie Baldassare Mineo – Rock Garden – Timber Press, 1999 Bobby J. Ward – The Plant Hunter’s Garden – Timber Press, 2004 Cindy Nelson-Nold, Robert Nold – Columbines – Timber Press, 2003 Narain Singh Chauhan - Medicinal and Aromatic Plants of Himachal Pradesh – Indus Publishing Company, 1999
Vezi si
 Flori
Gazania
Erbacee anuala sau perena. Tulpina decumbenta – ascendenta, adesea este lemnoasa la baza. Frunze alterne, intregi sau penat-sectate. Capitul solitar si axilar. Involucru cu bractei asezate pe 2-3 randuri. Florile tubulare, portocali. Florile ligulate sterile, galben-portocaliu, varf cu 4 dinti. Receptacul convex sau plat. Achene obovoide, dens-paroase. Aconitum lycoctonum
Aconitum lycoctonum - epitetul specific ‘lycoctonum’ deriva de la grecul ‘lyco’ – lup si ‘chthonos’ – pamant, pamantul lupilor. In trecut sucul din aceasta planta se folosea pentru a otravii carnea impotriva lupilor si a vulpilor.
Musa sp. - banane
erbacee perena, 2-9 m inaltime. Radacini fibroase, pot ajunge pana la 1.5 m adancime. Trunchi fals, nelignificat. 6-20 frunze, dispuse spiralat, margine intreaga la inceput, invelesc trunchiul. Flori hermafrodite unisexuate, in buchete, fiecare buchet este invelit de o bractee rosie pana la purpurie. Prenanthes purpurea - salata iepurelui
Erbacee perena. Tulpina ramificata, 25-150 cm, pubescenta. Frunze amplexicaule, eliptice, oblonge sau fidate, margine intreaga sau pinat-fidata, glauce. Flori dispuse in panicule, florile ligulate sunt purpurii, cu 5 dinti, flori tubulare absente. Abutilon theophrasti - pristolnic, teisor
Abutilon theophrasti este cultivat pentru fibre si ulei; scapat din cultura devine specie invaziva a culturilor de bumbac, porumb, soia, si vegetale, cauzand pagube serioase. Magnoliopsida
Solanum dulcamara - poama cainelui, vita evreului
Specie volubila, perena. Tulpina poate ajunge la 2-3 m lungime, lignificata la baza, ramificata. Frunze alterne, petiolate, ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordiforma; frunzele inferioare intregi, cele superioare sunt compuse, 3 foliole, foliola centrala mai mare decat cele laterale. Inflorescenta panicul terminal, 10-20 flori. Paederota bonarota L.
Erbacee perena. Tulpina pendenta, simpla, 7-20 cm lungime. Frunze opuse, simple, 1.5-3 cm x 7-20 mm, sub-rotund-ovate, margine cu 3-9 perechi de dinti, varf acut. Inflorescenta racem terminal, 2-4 cm lungime, dens pubescente, bractee presente. Eschscholzia californica - macul de California
Specie perena in arealul de origine, in alte regiuni este anuala; ajunge pana la 5-60 cm inaltime, glabra, glauca. Tulpina ramificata, decumbenta. Frunze bazale si caulinare, verde-glauc, sectate, lobi lineari sau obluongi, glabri. Mugurii floriferi sunt obconici cu varful ascutit. Flori solitare, peduncul lung de 5-15 cm; caliciu acut sau acuminat, glabru, glauc; corola formata din 4 petale galbene-portocali, 5 cm lungime; numeroase stamine. Viburnum x bodnantense
Viburnum x bodnantense – arbust deciduu, hybrid obtinut din incrucisarea V. farreri cu V. grandiflorum. Numeroase tulpini, erecte, subtiri, 3 m inaltime. Scoarta brun deschis sau brun portocalie, striati iregulate, longitudinale, putin profunde, ramurile tinere sunt brun-rosietice, lucide, glabre. Muguri 2 x 2-3 mm, brun-rosietici, varf subobtuz pana la acut, cu peri foarte scurti. Delosperma cooperi
Delosperma cooperi este originara sudul Africii. Tulpina prostrata sau erecta, creste pana la 13 cm inaltime si 60 cm latime. Frunze opuse, suculente, cilindrice sau in 3 unghiuri, lipsite de stipule. Flori solitare sau cime, terminale sau axilare, 8 cm diametru, purpuriu deschis; caliciu cu 5 lobi inegali; ovar inferior cu 5 camere. |
Ultimele articole
Caesalpinia gilliesii
Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida
Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris
Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens
Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece. Scrophularia nodosa
Scrophularia nodosa - specie perena, creste in padurile umede, rape si pe langa ape, de la 0 la 1800 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
