Denumire stiintifica - Arbutus unedo

Arbutus este de origini celtice ar = aspru, butus = arbust; unedo deriva din latinul unus = un, edo = a manca.

Denumiri populare – Strawberry Tree, lendj, arbousier.

Distributie si Habitat – specie originala din bazinul Mediteranei si de la costele atlanticului pana la Irlanda.

Descriere – arbust sempervirescent originar din sudul Irlandei si regiunile Mediteraneene; creste incet, pana la 3 – 10 m; scoarta rosietica, ramurile tinere sunt rosii-aprins, coroana densa. Frunze alterne, eliptic-lanceolate, 5-10 cm lungime, serate, netede cu exceptie nervurile, de culoare verde inchis lucios; nervatiune penata. Flori albe pana la roz pal, cateodata patate cu rosu, 5-10 mm lungime, campanulate, inodore, dispuse in panicule de 5 cm lungime; antere pendule. Fruct capsula globoasa, culoare rosie portocalie, 2 cm diametru, apar in acelasi timp cu inflorirea din toamna. Infloreste din octombrie-ianuarie.

Tolerante – alcalinitatea solului, poluarea industriala; este rezistent la incendii si se foloseste pentru reimpaduriri si protectia solului.

Cerinte – creste bine pe soluri bine drenate, argiloase, cu expozitie insorita; soluri sarace si acide. Specie xerofita.

Management – se preteaza pentru garduri vi, e necasara efectuarea tunderilor periodice. In regiunile cu ierni reci e bie ca peste iarna sa fie protejat de ger.

Propagare – prin seminte in martie, sau prin butasi semi-lignificati in iulie; pe un teren nisipos, umed, se fertilizeaza regulat.

Boli si daunatori – larvele de Chrexes jasius.

Parteneri naturali si de gradina – Chamaerops humilis, Myrtus communis, Olea europaea, Phillyrea angustifolia, Pistacia lentiscus, Quercus ilex, Quercus suber.

Cultivaruri si varietati – ‘Compacta’, ‘Elfin King’, ‘Marina’.

Proprietati si Utilizari – fructul si frunzele contin un tanin anthocyan (37 %) cu proprietati antidiareice, anti-inflamator, stimulator al sangelui. Un decoct din 20 g de frunze la un litru de apa este doza indicata. Semintele contin 39 % ulei sicativ. Florile au proprietati sudorifice. Fructele contin vitamina C. Radacinile sunt depurative si decongestionante.

Frunzele au proprietati astringente, usor antiseptice si diuretice. Se culeg in mai-august, doar frunzele de un an, se usuca la umbra in strat subtire si se conserva in saci de hartie.

Pentru inflamatii ale intestinului, a rinichilor si a vezicii se face o infuzie din 2 g frunze uscate in 100 ml apa; se beau doua-trei cesti pe zi.

Din seminte se obtine un ulei gras, folosit la producerea vopselelor.

In insula Corsica, din fructele de Arbutus unedo se prepara vin.

Scoarta contine taninuri utilizati in industria pentru prepararea colorantilor.

Mit, legenda si folclor – aceasta planta inseamna stima si florile albe simbolizeaza ospitalitatea.

Bibliografie

Andy McIndoe – Shrubs – Horticulture Books, 2005

Diana Miller – 400 Trees and Shrubs for Small Spaces – Timber Press, 2008

Kristo Pienaar – The South African ‘What Flower is That’ – Struik Publishers, 2003

Linda Beutler, Allan Mandell – Garden to Vase – Timber Press, 2007

Michael A.Dirr – Dirr’s Trees and Shrubs for Warm Climates – Timber Press, 2002

The Garden Club of America, Janet Meakin Poor – Plants That Merit Attention – Trees – Timber Press, 1985

Vincent Savolainen, Murielle Figeat – Systematic Botany of Flowering Plants – Springer, 2004