10
Apr
2009
Arctium lappa L.
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida
5
0

Denumire stiintifica – Arctium lappa L.

Sinonime – Lappa major L.

Denumiri populare – brusture, burdock, grass burdock, clotbur, hardock, hurr-bur, lappa.

Distributie si Habitat – Indigen in Europa si Asia. Creste la campie si la munte pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, cailor ferate, garduri.

Descriere – erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite; involucru globulos, puternic imbricat; bractei coriacee, netede; corola si staminele sunt roz-purpurii; stil alb. Infloreste in iunie-septembrie. Fruct achena oblonga.

Cerinte – sol umed, bogat in substante nutritive.

Propagare – prin seminte, in sera, din aprilie in iulie si se transplanteaza in toamna sau primavara urmatoare. Pot fi semanate si in teren deschis, dupa trecerea pericolului de inghet. Indicat este sa se foloseasca seminte din comert.

Boli si daunatori – nu se cunosc.

Proprietati si Utilizari – radacina de brusture are proprietati antiinflamatoare, antioxidante, hepatoprotector, diuretic-depurativ si detoxifiant.

radacina de brusture are proprietatea de a proteja ficatul de agentii hepatotoxici; reduce absorbtia intestinala de colesterol, lipidelor, formarea acidului litocolic.

Brusturele actioneaza si impotriva acneei, si furunculilor.

Se folosesc radacinile adunate primavara, nelignificate, se maruntesc si se usuca la soare sau in cuptor.

Intern, 10 picaturi de tinctura de radacina de brusture, de trei ori pe zi. Decoct din 2 lingurite de radacina maruntita la o cana de apa, se beau 2 cani pe zi. 4 linguri de radacina de brusture macerata la rece (6-8 ore) in 1 l apa, se bea in cursul unei zile; pentru diabetici se recomanda asocierea in decoct cu teci de fasole si frunze de dud, in parti egale – o lingura de amestec de plante la o cana de apa, 2-3 cani pe zi.

Extern, comprese cu decoct din 60 g de radacina de brusture in 1 l apa, fierte 10 minute; stimularea regenerarii si cresterii parului si arsuri.

Semintele au prprietati diuretice si tonice.

Arctium lappa este contraindicat in perioada sarcini.

Reactii adverse – dermatite.

Bibliografie

Charles F. Millspaugh – American Medicinal Plants – Dover Publications, 1974

Claire Kowalchik, William H.Hylton – Rodale’s Illustrated Encyclopedia of Herbs – Rodale Books, 1998

Donald Yance, Arlene Valentine – Herbal Medicine Healing & Cancer – McGraw-Hill, 1999

Dr.Heather Boon BScPhm, PhD, Michael Smith, BPharmS ND – Most Common Medicinal Herbs – Robert Rose, 2004

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Eucalyptus globulus Labill.

Arbore sempervirescent, 25-70 m inaltime x 5 m diametrul bazei trunchiului. Ritidom aspru, gri care se exfoliaza in partile superioare a trunchiului si ramuri, in fasii lungi. Muguri 12-15 x 12-25 mm. Frunzele tinere sunt opuse, doua cate doua, unite intre ele la baza, verde-glauc, 6-15 cm lungime; frunzele adulte alterne, 15-35 cm lungime, lanceolate si arcuate, baza asimetrica, varf lung-acuminat; petiol robust.

 
Fraxinus excelsior - frasin

Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi.

 
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Paeonia lactiflora

Erbacee perena, 50-80 cm inaltime, radacina viguros-ramificata, cilindrica, 5-20 cm lungime si 1-2,5 cm in diametru. Tulpina fasciculata, erecta, ramificata in partile superioare. Frunze alterne, ternat-compuse, ultimul segment cu nervuri rosii, oblong-eliptic; foliolele sunt ongust-ovate sau eliptice, 8-12 x 2-4 cm. Petiol 6-10 cm lungime

 
Tribulus terrestris - coltii babei

Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie.

 
Flori
Vicia cracca

Vicia cracca - specie perena, raspandita in Europa si Asia, creste pe langa garduri, prin livezi, tufisuri, lunci, paduri. Este folosita ca specie melifera si furajera. Semintele sunt comestibile.

 
Anthurium amnicola

Anthurium amnicola - erbacee perena, epifita, originara din Panama, creste in padurile tropicale de la 600 pana la 900 m altitudine.

 
Centranthus ruber

Centranthus ruber - originara din regiunea mediteraneana si a macroneziei, creste pe coaste, pereti vechilor cetati, de la campie pana la 1200 m altitudine.

 
Barbarea vulgaris

Barbarea vulgaris - creste spontan in Europa si Asia, pe malul raurilor, canalelor, de la campie pana la 1600 m altitudine.

 
Gentiana clusii

Gentiana clusii - specie originara din Europa, creste pe pasuni, grohotisuri, stancarii, pe substrat calcaros, in regiunea alpina si subalpina.

 
Magnoliopsida
Pittosporum tobira

Arbust, 4 m inaltime, coroana deasa. Scoarta bruna, aspra. Frunze persistente, coriacee, simple; limb spatulat, margine intreaga, varf rotund, baza obovata, nervura centrala evidenta, partea superioara verde inchis si lucioasa, partea inferioara mai deschisa, glabra; dispuse in verticile false. Inflorescenta umbela

 
Rhipsalis grandiflora Haworth 1819

Genul Rhipsalis cuprinde 35 de specii de cactusi, originare din zonele secetoase ale Canadei pana in Patagonia si naturalizat la tropice si subtropice. Cresteri pendente, numeros ramificate. Tulpina cilindrica, cu striate sau plata. Florile sunt mici. Fructe mici, sferice, carnoase.

 
Hepatica nobilis Schreb

Erbacee perena; radacina fibroasa. Frunze sempervirescente, coriacee, cele tinere sunt verzi deschis si paroase; verde-oliv inchis pe fata superioara, si purpurii pe fata inferioara, la maturitate si in timpul infloririi; cordate, 3-lobate; lob ovat, margine intreaga, varf obtuz.

 
Oenothera biennis - luminita

Oenothera biennis este o specie bienala, originara din America de Nord, naturalizata in sudul Europei. A fost introdusa in Europa  in 1614.

 
Vinca minor

Vinca minor - originara din Europa si Caucazi, creste la margini de paduri de foioase, pe terenuri umede si bogate in humus, de la campie pana la 1300 m altitudine.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 
Gradina din ghivece

Acum ca a venit caldura toata lumea vrea sa isi infrumuseteze terasele, balcoanele si ferestrele casei, de aceea am cautat cateva idei care sa ne incante privirea.

 

Categorii

Link-uri