10
Apr
2009
Arctium lappa L.
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida
5
0

Denumire stiintifica – Arctium lappa L.

Sinonime – Lappa major L.

Denumiri populare – brusture, burdock, grass burdock, clotbur, hardock, hurr-bur, lappa.

Distributie si Habitat – Indigen in Europa si Asia. Creste la campie si la munte pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor, cailor ferate, garduri.

Descriere – erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite; involucru globulos, puternic imbricat; bractei coriacee, netede; corola si staminele sunt roz-purpurii; stil alb. Infloreste in iunie-septembrie. Fruct achena oblonga.

Cerinte – sol umed, bogat in substante nutritive.

Propagare – prin seminte, in sera, din aprilie in iulie si se transplanteaza in toamna sau primavara urmatoare. Pot fi semanate si in teren deschis, dupa trecerea pericolului de inghet. Indicat este sa se foloseasca seminte din comert.

Boli si daunatori – nu se cunosc.

Proprietati si Utilizari – radacina de brusture are proprietati antiinflamatoare, antioxidante, hepatoprotector, diuretic-depurativ si detoxifiant.

radacina de brusture are proprietatea de a proteja ficatul de agentii hepatotoxici; reduce absorbtia intestinala de colesterol, lipidelor, formarea acidului litocolic.

Brusturele actioneaza si impotriva acneei, si furunculilor.

Se folosesc radacinile adunate primavara, nelignificate, se maruntesc si se usuca la soare sau in cuptor.

Intern, 10 picaturi de tinctura de radacina de brusture, de trei ori pe zi. Decoct din 2 lingurite de radacina maruntita la o cana de apa, se beau 2 cani pe zi. 4 linguri de radacina de brusture macerata la rece (6-8 ore) in 1 l apa, se bea in cursul unei zile; pentru diabetici se recomanda asocierea in decoct cu teci de fasole si frunze de dud, in parti egale – o lingura de amestec de plante la o cana de apa, 2-3 cani pe zi.

Extern, comprese cu decoct din 60 g de radacina de brusture in 1 l apa, fierte 10 minute; stimularea regenerarii si cresterii parului si arsuri.

Semintele au prprietati diuretice si tonice.

Arctium lappa este contraindicat in perioada sarcini.

Reactii adverse – dermatite.

Bibliografie

Charles F. Millspaugh – American Medicinal Plants – Dover Publications, 1974

Claire Kowalchik, William H.Hylton – Rodale’s Illustrated Encyclopedia of Herbs – Rodale Books, 1998

Donald Yance, Arlene Valentine – Herbal Medicine Healing & Cancer – McGraw-Hill, 1999

Dr.Heather Boon BScPhm, PhD, Michael Smith, BPharmS ND – Most Common Medicinal Herbs – Robert Rose, 2004

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Tribulus terrestris - coltii babei

Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie.

 
Anchusa italica Retz. - limba boului, miruta mare

Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana.

 
Petasites hybridus - podval mare

Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu.

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Luffa cylindrica

Erbacee anuala, volubila, monoica. Tulpina pentagonala in sectiune, 6 m inaltime. Frunze alterne, 5-7 lobata, baza cordata, varf acut sau acuminat, margini iregulat dintate, 5-7 nervuri, limb 15 x 15 cm; petiol 10 cm lungime, paros. Flori monoice, in cime axilare, lung-pedunculate, galbene, 8 cm diametru.

 
Flori
Linum alpinum

Linum alpinum - specie erbacee perena, originara din sud-estul europei, creste pe pasuni montane aride, grohotisuri calcaroase, de la 1000 pana la 2000 m altitudine.

 
Aubrieta deltoidea

Aubrieta deltoidea - planta perena, originara din sud-estul Europei, creste pe coaste rocioase, pana la 1600 m altitudine.

 
Chaerophyllum hirsutum

Chaerophyllum hirsutum - originara din Europa centrala si de S, creste prin locuri umede si umbroase, la margini de paraie, din regiunea montana pana la 2400 m altitudine.

 
Coronilla varia

Coronilla varia - erbacee perena, originara din SE Europei; creste pe rape si roci calcaroase, campii aride, de-a lungul strazilor, de la 0 la 1200 m altitudine.

 
Ranunculus aconitifolius

Ranunculus aconitifolius - planta perena,  originara din Europa, creste prin locuri ierboase si stancoase, din regiunea montana superioara pana in regiunea subalpina.

 
Magnoliopsida
Tribulus terrestris - coltii babei

Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie.

 
Plectranthus madagascariensis Benth.

Plectranthus madagascariensis - specie erbacee originara din S Africa. Genul cuprinde 350 de specii raspandite in regiunile tropicale si calde ale Africii, Asiei orientale si Australiei.

 
Iris pseudacorus

Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine.

 
Ziziphus jujuba Mill - jujuba

Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm.

 
O noua specie de Eugenia din sud-estul Braziliei

Eugenia L. Este un gen cu un numar foarte mare de specii apartinand familiei Myrtaceae. Sunt estimate aproximativ 500 de specii care au fost gasite in America de Sud, 350 specii citate in Brazilia.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 

Categorii

Link-uri