08
Iun
2009
Bellis perennis L. - banutei
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida
2
0

Denumire stiintificaBellis perennis L.

Sinonime – Bellis hybrida Ten.

Denumiri populare – banutei, blidarei, bumbuscute, cocosei, floarea pastelui, iarba frumoasa, nasturasi, bellide dei prati, margheritina, pratolina, bone flower, english daisy, Masliepen, La-paperette, Tausendschon, vellorita.

Distributie si Habitat – creste pe soluri umede, de la campie pana la 2000 m altitudine. Originar din Europa.

Descriere – erbacee perena, prostrata, pubescenta, 12-20 cm inaltime. Rizom scurt, radacini fibroase. Frunze dispuse in rozeta bazala, suprafata acoperita cu peri glandulari; limb spatulat, margine crenata; nervura mediana evidenta; petiol aripat. Inflorescente solitare, 1.5-3 cm diametru; involucru 3-8 mm inaltime, bractee ovate sau ovale; receptacul conic, plat; florile tubulare, fertile, corola galbena cu lobi erecti, tub foarte scurt; florile ligulate albe (adesea cu roz-rosu pe dos), fertile, 8 mm lungime. Infloreste in martie-septembrie. Fruct achena, lanceolata, 1-1.5 mm lungime, turtita, galben-maro. 2n = 18

Tolerante – solurile acide sau alcaline. Nu tolereaza seceta.

Cerinte – soluri umede dar nu imbibate de apa, argiloase, bogate in humus, fertile; in plin soare sau semi-umbra.

Propagare – prin divizarea rizomului sau prin seminte. Divizarea rizomilor se face primavara sau la inceputl verii. Semintele semanate toamna, in sera rece, germineaza primavara.

Boli si Daunatori – afide.

Parteneri naturali si de gradina – Agrostis stolonifera, Cerastium sp., Lotus pedunculatus, Mentha pulegium, Plantago lanceolata, Ranunculus repens, Rumex conglomeratus, Trifolium dubium, Veronica serpyllifolia. 

Cultivaruri si Varietati – ‘Brilliant’ cu flori rosu inchis. ‘Carpet’ cu flori roz, rosii sau albe, duble, 2.5 cm diametru. ‘Kito’ cu flori rosu inchis. ‘Miniature Double Button’ cu flori duble, albe, rosi sau roz. ‘Robella’ cu flori roz.

Proprietati si Utilizari – frunzele sunt comestibile; frunzele se culeg inainte de inflorire si se pot folosi in salate sau supe. Frunzele crude, mestecate sunt indicate pentru inflamatii ale gurii si a limbii. Infuzia din frunze poate fi folosita impotriva insectelor.

Bellis perennis are proprietati astringente. Florile au proprietati usor laxative si de stimulare a diurezei, dezintoxicare.

Bellis perennis poate fii un remediu excelent pentru acnee si abscese, de pe tot corpul.

Mit, Legenda si Folclor

In trecut, frunzele fierte de Bellis perennis erau folosite in cataplasme pentru rani si furunculi.

Se spune ca Bellis deriva de la Bellide, in mitologia greaca este o ninfa, care era indragostita de Efigeo, dar Vertumno (paza primaverii) era gelos pe iubirea lor, ... astfel Bellide s-a hotarat sa fuga de Vertumno si s-a transformat in floare, Bellis.

In mitologia nordica este zeita primaverii.

Bibliografie

Allan M. Armitage – Armitage’s Garden Annuals – Timber Press, 2004

Diana Beresford-Kroeger – A Garden for Life – The University of Michigan Press, 2004

Dr. J.D. Patil – Textbook of Applied Materia Medica - B Jain Publishers PVT. LTD, 2008

Joseph M. Ditomaso – Weeds of California and Other Western States – Agriculture & Natural Resources. 2007

Subrata Kumar Banerjea – Materia Medica Made Easy – B Jain Publishers PVT. LTD, 2008

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Fraxinus excelsior - frasin

Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi.

 
Myrsine africana

Arbust sau arbore mic sempervirescent, 1-2 m inaltime. Ramificata sau cu o singura tulpina, subtire; des ramificata, lujeri cu peri fini, acoperiti cu cicatricile frunzelor cazute. Frunze alterne; eliptic-rotunde, 5-15 x 5-10 mm, varf si baza conice-rotunde; margini fin dintate sau intregi, verde inchis lucios pe partea superioara, mai verde pal pe dos; tari; glabre, ocazional glandulare; petiol foarte scurt.

 
Kallstroemia maxima (L.) Hook. & Arn.

Specie care creste in paduri, in sezoanele secetoase, in arii deschise, la marigini de drumuri, si campii. Creste pana la 850 m altitudine. Originara din Porto Rico, unde creste si Kallstroemia pubescens.

 
Flori
Bulbine frutescens

Specie suculenta perena, rizomatoasa. Frunze bazale, lineare, cilindrice, carnoase, 10-15 cm lungime. Tulpina florala este de 45 cm lungime. Inflorescenta formata din 40-50 cm flori, aranjate in racem de 15-30 cm lungime.

 
Epilobium dodonaei

Epilobium dodonaei - spcie originara din Europa si Caucazi, creste pe grohotisuri, roci calcaroase, pana la 1700 m altitudine.

 
Hedychium coronarium - white ginger

Erbacee perena, 1-1,5 m inaltme; rizom carnos. Frunze alterne, decidue, limb sesil 28-40 x 4-7 cm, ingust eliptic, apex lung-acuminat, baza acuta; glabre pe partea superioara, paroase pa partea inferioara. Inflorescente 4-10 x 3-6 cm. Bractei persistente, ovat-triangulare, verzi, 4-7 x 2-4 cm, margini membranoase.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Stachys sylvatica

Stachys sylvatica - specie originara din Europa, Asia si America de N, creste prin fanete umede, pe malul raurilor, in jurul lacurilor si culturilor.

 
Magnoliopsida
Salvia splendens

Salvia splendens - erbacee perena, originara din Brazilia si Mexic, cultivata in scop ornamental, ideala pentru borduri, alveole si ghivece.

 
Clematis recta

Clematis recta - originara din Europa centrala si de S si Asia temperata, creste la marginea padurilor, prin poieni de paduri, tufisuri, in regiunea dealurilor.

 
Impatiens balsamina

Impatiens balsamina - specie erbacee, anuala, originara din China si India. cultivata ca planta ornamentala prin parcuri si gradini. Se poate cultiva si ca planta de ghiveci, dar trebuie udata regulat.

 
Ajuga reptans L. - vinetica

 Ajuga reptans - specie perena, originara din Europa, Asia Mica, Africa de N, creste prin tufisuri, fanete si margini de paduri.

 
Calystegia sepium

Calystegia sepium - erbacee perena rizomatoasa, creste spontan in toata Europa si Asia, infesteaza culturile erbacee, de cereale, creste in boschete pe tulpinile arbustilor, de la 0 la 1400 m altitudine.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zinnia angustifolia Kunth.

Zinnia angustifolia - specie erbacee originara sud-vestul USA si Mexic.

 
Plantago media L.

Plantago media - planta erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Veronica aphylla L.

Veronica aphylla - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe pasuni alpine, de la 1500 pana la 2800 m altitudine.

 

Categorii

Link-uri