30
Noi
2009
Berberis vulgaris - dracila
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
0
0

Denumire stiintifica – Berberis vulgaris L.

Sinonime

Denumiri populare – dracila, barberry, Berberitze, Sauerdorn, espino cambron, crespino, trespino, spino acido, uva della Madonna.

Distributie si Habitat – din centrul Scandinaviei pana in sudul Europei; creste din zona de campie pana la 2700 m altitudine, pe creste rocioase, in boschete sau la margini de paduri. Prefera ambientele calde sau temperate, si soluri sarace in substante azotate. Este asociat cu Cornus mas, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgaris, Prunus spinosa, Rosa canina si Rubus idaeus.

Descriere – arbust monoic, spinos, 2-4 m inaltime. Ramuri lungi, arcuate, cu spini reunite cate 3; in tinerete galbui, apoi bruni, la batranete galben-gri. Lemn galben. Frunze simple, caduce, scurt petiolate; limb oblung, verde inchis, lucioase pe partea superioara, mai deschise pe partea inferioara, margine fin dintate; sunt inserate in fascicule la ascela spinilor. Flori hermafrodite, dispuse in raceme pendente. 6 sepale decidue, rotunde; 6 petale, obovate, intregi, concave. Infloresc in mai-iunie. Fruct baca, rosu-coral, ovoidal-alungita; 2-5 seminte, obovat-alungite, eliptice, partea dorsala convexa, maro inchis. 2n = 28

Rata de crestere – moderat-repede.

Tolerante – seceta.

Management

Propagare – prin seminte, butasire, drajoni sau altoire.

Boli si Daunatori – Puccinia graminis

Parteneri de gradina – Corylus avellana ‘Fuscorubra’, Corylus maxima ‘Purpurea’.

Cultivaruri – ‘Atropurpurea’

Proprietati si Utilizari – frunzele si radacinile contin alcaloizii, berberina si oxiacantina.

Fructele, bogate in vitamine, raman pe ramuri pe timpul iernii si constituie hrana pentru pasari precum Fringilla coelebs, Turdus merula, Coccothraustes coccothraustes.

Fructele au proprietati terapeutice, tonice, astringente, antibacteriene, febrifuge, antireumatice, depurative, diuretice.

Toamna, se recolteaza fructele mature si se folosesc proaspete, uscate sau ca marmelade si siropuri.

Scoarta are cele mai multe principii active, scoarta galbena de pe ramurile tinere si cea de pe radacini.

Scop ornamental, ce exemplare solitare, in grupuri, garduri vii tunse sau libere.

Curiozitati – nu se cultiva in apropierea terenurilor agricole deoarece este gazda ruginii negre.

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Tilia cordata - tei cu frunza mica, tei de deal

Tilia cordata - arbore,  originar din Europa, creste pe soluri bogate in nutrienti, in zone calde. 

Florile de tei sunt cel mai popular remediu pentru raceli si gripa, ceaiul este folosit pentru tratarea durerilor de cap, anxietati, si tensiuni nervoase.

 
Rosa gallica L.

Arbust, 100-150 cm inaltime; sistem radical robust, lignificat, produce stoloni subterani. Tulpinile sunt verzi, cu puncte rosii. Frunze imparipenate; 3-7 foliole, ovale sau eliptice, sesile sau scurt petiolate, margine serata, suprafata superioara glabra si lucioasa, partea inferioara e mai deschisa si are numerosi peri glandulari

 
Cananga odorata

Arbore sempervirescent, 10-40 m inaltime; in cultura 3 m. Ramuri pendule sau usor erecte. Scoarta neteda, gri-albicioasa pana la argintie. Frunze alterne, verzi inchis, 7-20 cm lungime, usor pubescente, oblong-eliptice, nervura centrala proeminenta, margini intregi si ondulate, varf acut, baza acuta.

 
Cornus mas - coarna, dreniu

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Lemn rosietic, duramen inchis, foarte dur, compact, greu. Scoarta maro-deschis. Ramuri inerme, erecte si divaricate. Ramurile tinere verde oliv, pe partea insorita brun-rosu, usor pubescenti, la maturitate glabri.

 
Picea glauca

Specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum. Port piramidal, columnar; coroana deasa; 14-21 m inaltime si 30-45 cm diamteru trunchiului; radacini superficiale; scoarta subtire, mai putin de 2,5 cm grosime, gri-purpurie.

 
Magnoliopsida
Marrubium vulgare - voronic

Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime.

 
Kalanchoe eriophylla

Kalanchoe eriophylla – a fost descrisa pentru prima data de catre R. Hilsenbeck si W. Bojer, in 1857. Originara din Madagascar, unde creste la altitudini mari, pe stancarii.

Kalanchoe eriophylla - specie epifita, erbacee perena, 30 cm inaltime. Tulpina decumbenta sau pendula. Frunze opuse, sesile, in rozete la baza; limb suculent, sub-ovoid, 10-35 x 6-17 mm, pubescent, baza truncata sau amplexicaule, varf obtuz, margine intreaga sau crenata.

 
Torenia fournieri

Torenia fournieri -  erbacee anuala, originara din Vietnam. Cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini, pentru borduri, ghivece sau gradini de piatra, in expozitii semi umbrite.

 
Prunus cerasifera - corcodus

Prunus cerasifera - este cultivat pentru fructele sale comestibile din care se fac dulceturi, iar cultivarele si varietatile se intalnesc pe tot globul cultivate ca specii ornamentale in parcuri si gradini, sau in aliniamente stradale.

 
Petunia hybrida

Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Lathyrus vernus

 Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine.

 
Nasturtium officinale

Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi.

 
Lamium purpureum

Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri.

 
Glechoma hederacea

Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine.

 
Ligustrum vulgare

Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.

 

Categorii

Link-uri

Download