28
Dec
2010
Betula alba
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Betula alba

Sinonime

Denumiri populare – mesteacan.

Distributie si Habitat – originar din nordul Europei pana in Asia de Est, creste in asociatie cu Quercus petreae, Fagus sp. si Abies sp.

Descriere – arbore, 20 m inaltime; tulpina dreapta, cilindrica, 40-60 cm diametru. Scoarta alba, neteda, se exfoliaza in fasii circulare, la baza trunchiului se formeaza ritidom negru, adanc crapat. Coroana neregulata, lastari subtiri; lujeri pendenti, verucosi, glabri. Frunze rare, rombic-ovate, 3-7 x 3-4 cm, varf acuminat, baza cuneata sau trunchiate, margine dublu-serate; petiol 2-3 cm, pendul. Flori unisexuat monoice, grupate in amenti, cei barbatesti se formeaza toamna, cate 2-3 la varful lastarilor; florile femeiesti apar primavara, sub forma de conuri alungite. Infloreste in aprilie-mai, polenizare anemofila.

Rata de crestere – creste repede in tinerete.

Tolerante – nu tolereaza umbrirea si uscaciunea atmosferica. Rezistent la ger si poluare atmosferica.

Cerinte – soluri reavene, in expozitii insorite.

Propagare – prin seminte, in luna septembrie, imediat dupa recoltare. Semintele se imprastie la suprafata solului dupa care se acopera cu frunze.

Cultivaruri – ‘’Elegans’ – ramuri subtiri, recurbate de la baza, lujeri penduli, frunze mici.

Proprietati si Utilizari – specie ornamentala, decorativa prin forma coroanei si culoarea scoartei, in parcuri si gradini.

Lemn alb-galbui, fara duramen, usor, elastic, moale.

Scoarta este bogata in taninuri, este folosita in industria cosmetica.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Tilia tomentosa - tei argintiu

Arbore cu coroana deasa, bogata, 30 m inaltime, cu ramuri erecte, rotunjita. Lujerii anuali, geniculati, bruni-galbui, cenusiu tomentosi, cu muguri ovoidali, cu doi solzi externi egali, deasemenea paslosi. La inceput scoarta este neteda si cenusie, la maturitate formeaza brazde longitudinale putin adanci.

 
Spiraea japonica

Spiraea japonica - arbust deciduu, originar din estul Asiei, creste pe marginea raurilor. Specie ornamentala folosita in parcuri si gradini publice sau private, ca specie de bordura sau in garduri vi.

 
Calycanthus floridus L.

Arbust 1.8-4 m inaltime; tulpini multiple, erecte, pendule cele cu fructe. Mugure mic, rotund, nud, maro-pubescent. Scaorta neteda cu lenticele, aromatica prin ardere, gri-maroniu inchis. Frunze opuse, decidue, simple, ovate pana la eliptice, intreagi, aromatice daca sunt zdrobite, lucioase, dens tomentoase pe dos, primavara sunt verde deschis, toamna sunt galbene-versui sau galbene.

 
Diploknema butyracea

Creste spontan in regiunea Himalaya pana la altitudini de 700-1500m, de-a lungul raurilor, vai umbrite, cu o cantitate de precipitatii ce variaza de la 1000 la 2500 mm.  Se gaseste in padurile cu specii semi-deciudue si sempervirescente. Creste pe terenuri de proasta calitate, aluvionare.

 
Pavonia multiflora

 Genul apartine familiei Malvaceae, tribul Malvavisceae, care este caracterizat prin numarul de stil-uri care este dublu fata de cel al carpelelor.

 
Magnoliopsida
Primula vulgaris

Primula vulgaris - planta perena, distribuita in zonele temperate ale Europei, Asiei si Americii, creste prin tufarisuri luminoase, pe langa paraie, livezi si fanete, margini si luminisuri de paduri, pe soluri fertile.

 
Quercus cerris L. - cer

Quercus cerris - specie originara din sud-estul Europei, cultivat ca arbore ornamental, izolat sau in grupuri mici.

 
Physalis alkekengi

Physalis alkekengi - fructele coapte sunt comestibile, sunt bogate in Vitamina C si are proprietati diuretice si laxative.

 
Stellaria media

Stellaria media - specie cosmopolita, vegeteaza solurile nitrofile, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri