15
Dec
2008
Bonsai de Nandina domestica
Bonsai
0
0

Propagarea prin seminte. Se stratifica fructele mature si se seamana in primavara sub sticla. In primul an se protejeaza germolii de frig iar in primavara urmatoare se pot planta in vas.

Propagarea prin butasi. Se iau butasi de la baza, semilignificatisi se planteaza intr-un amestec de nisip si turba.

Prefera expozitii insorite. Daca se pastreaza afara, vara este indicata o pozitie de semi-umbra. Daca nandina are putina lumina, frunzele rosietice tind sa se inverzeasca si internodurile se alungesc.

Are nevoie de caldura, daca temperaturile sunt prea mici isi pierde frunzele. Daca este tinut afara, atunci trebuie protejat de ingheturi.

Se protejeaza de vant la exterior, si de curentii de aer din apartament sau sera.

Vesele potrivite sunt cele mediu profunde, ne-smaltuite.

Eliminarea fructelor din inflorescenta este foarte importanta deoarece extenueaza arbustul.

Se transplanteaza la doi-trei ani, primavara. Radacinile se taie la jumatate si se transplanteaza intr-un vas mai mare decat precedentul.

Substratul trebuie sa fie jumate pamant vegetal, ¼ pamant de gradina si ¼ nisip.

In perioada vegetativa, dupa ce lujerii au 4-5 noduri se taie lasand doar 1-2 muguri.

Legarea bonsaiului se face primavara si vara, desi nu este foarte necesara.

Udarea moderata si regulata.

Daca bonsaiul este crescut in apartament sau in sera, atunci este nevoie ca stropirea frunzelor sa se faca in fiecare zi; daca este crescut afara, in curte sau pe terasa, frunzele si ramurile se stropesc doar vara.

Fertilizarea se face cu un fertilizant organic care se absoarbe lent, primavara si toamna.

Daca frunzele au pete galbene deschis pe limb si in jurul nervurilor, in forma de mozaic atunci este posibil ca planta sa fi atacata de un virus.

Nandina mai poate fi atacata de afide negre si paianjenul galben.

Vezi si
Sus
Bonsai
Asezarea corecta a bonsailor

Bonsaii formati din arbori adaptati la conditiile noastre climatice, au exigente normale cu ale arborilor care cresc in mod normal, in natura: unele specii prefera expozitiile insorite, altele prefera semiumbra. In finctie de specie bonsaii de apartament au diverse exigente fata de lumina.

 
Inmultirea prin seminte pentru obtinerea de bonsai

Inmultirea prin seminte este o metoda grea dar care da rezultate spectaculoase.

Semintele pot fi luate de la alte plante bonsai sau de la plante normale, culese in toamna direct de pe planta.

Conditiile germinative sunt diferite pentru fiecare tip de seminte.

 
Bonsai de Cotoneaster

Propagarea prin seminte. Se aduna fructele mature si se lasa sa se usuce, amestecandu-le din cand in cand. Semintele se stratifica in nisip pana in ianuarie, dupa care se planteaza in pamant, acoperite cu turba. Germineaza dupa trei luni.

 
Bonsai de Wisteria chinensis

In octombrie se aduna pastaile de glicina si se deschid. Se seamana primavara, germinarea este slaba, iar cresterea plantelor este foarte lenta. Dureaza 10 ani pana ca plantele sa infloreasca.

Wisteria chinensis prefera pozitii insorite si calduroase. Rezista pana la temperaturi de -5°C.

 
Bonsai de Crassula arborescens

Spre mijlocul primaveri, se pregatesc butasi de 10 cm, se lasa sa se usuce la soare pentru 3 zile, dupa care se planteaza intr-un amestec de turba si nisip 1:1, fara a uda. Dupa cateva zile, se uda putin. Cand apar radacinile se uda abundent, dar fara a imbiba pamantul cu apa.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gladiolus italicus

Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine.

 
Iris germanica

Iris germanica - geofita rizomatoasa,  originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. 

 
Iris pseudacorus

Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine.

 
Ibicella lutea

Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei.

 
Originea aspirinei

In 1899, Felix Hoffmann a produs un derivat, acidul acetil salicilic, care a inceput sa fie comercializat sub numele de aspirina.

 

Categorii

Link-uri

Download