|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Brassica nigra Koek. Sinonime – Denumiri populare – bai jie zi, black mustard, hakugaishi, Kalorai, Kalen-sasam, moutarde noire, mostaza negra, mustar negru, paekkaecha, sarshapah, Scwarzer Senf, senape nera. Distributie si Habitat – originala din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte, din care se face mustarul. Descriere – erbacee anuala. Tulpina 75 cm inaltime, erecta, erbacee, glabra, glauca, adesea pubescent-hirsuta la baza. Frunze alterne, petiolate; petiol aripat, 2 cm lungime; aripi 1-2 mm latime; frunzele bazale sunt lirat-penatifide, 15 x 5-6 cm, glabre, glauce; frunzele tulpinale sunt petiolate sau sesile, oblong-obovate, penatifide sau dintate, glauce pe fata inferioara, verde inchis pe fata superioara, 6 x 1-2 cm; frunzele superioare sunt mici, lanceolate, intregi. Frunzele acestei specii nu sunt amplexicaule (baza frunzei nu inconjoara tulpina) ca la celelalte specii din Brasicaceae. Inflorescenta racem terminal; pedicel 2-4 mm lungime. 4 sepale 4.5 cm lungime, glabre, margini revolute. Corola cu 4 petale, glabre; petala 3 x 3 mm. 6 stamine, erecte. Antere galbene, 1.5 mm lungime. Ovar verde, 3 mm lungime, glabru. Stil 1.3 mm lungime, persistent. Infloreste in aprilie-septembrie. Fruct silicva, 4.5 cm lungime. Seminte maro inchis. Cerinte – soluri bine drenate, bogate, cu expozitii insorite. Propagare – prin seminte. Proprietati si Utilizari – semintele se folosesc pentru prepararea mustarului. Se folosesc semintele mature, frunzele si uleiul extras din seminte. Pentru animale are rol dezinfectant si stimuleaza apetitul. Inflorescentele se culeg in iunie, inainte de a se deschide complet. O lingurita de inflorescenta la o cana de apa, se face o infuzie, se lasa 5-8 minute apoi se strecoara; 3 cani pe zi. Cataplasmele cu Brassica nigra nu se tin mai mult de 10 minute, nu se aplica in jurul ochilor sau in locuri sensibile. Naturalisti au recomandat aceasta planta pentru tratarea problemelor digestive, si extern pentru circulatia sangelui. Naturalistul englez John Parkinson a sugerat ca, aceasta planta sa fie folosita in tratamentele atacurilor epileptice, iar Nicholas Culpeper considera aceste seminte excelente pentru durerile de dinti. Preparatele cu mustar negru nu sunt recomandate copiilor. Mit, Legenda si Folclor – Grecii antici au evaluat aceasta planta pentru proprietatile sale medicinale. Frunzele le foloseau pentru salate. Mai tarziu romanii au amestecat semintele cu vin si au facut o varianta veche a mustarului de masa. Din secolul XVII lea, Franta devine cea mai mare sursa pentru mustarul de masa. Indieni foloseau aceasta planta pentru tratarea durerilor de cap si de dinti. In Rusia se continua folosirea plasturilor cu mustar pentru dureri, congesti, pneumonie, tuberculoza, hipertensiune, artrita si dureri de cap. Bibliografie Claire Kowalchik, William H. Hylton –Rodale’s Illustrated Encyclopedia of Herbs – Rodale Books, 1998 Juliette de Bairacli Levy – The Complete Herbal Handbook for Farm and Stable – Faber & Faber, 1991 LeRoy Abrams – Illustrated Flora of the Pacific States – Stanford University Press, 1944 Martha Libster – Delmar’s Integrative Herb Guide for Nurses – Delmar Cengage Learning, 2001 R.H.M. Langer, G.D. Hill – Agricultural Plants – Cambridge University Press, 1991
Vezi si
 Farmacia Verde
Marrubium vulgare - voronic
Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime. Stellaria media (L.) Vill.
Denumiri populare – Italia: centocchio, erba lugarina, erba di li addine; engleza: chickweed, satin flower. Stellaria media - erbacee perena, 80 cm; tulpina verde, patrata in sectiune, taratoare cu ramuri ascendente, la internoduri emite radacini la contactul cu pamantul. Frunze oval-eliptice, baza laminei este rotunda sau cordiforma, varful este acuminat, margine intreaga Picea glauca
Specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum. Port piramidal, columnar; coroana deasa; 14-21 m inaltime si 30-45 cm diamteru trunchiului; radacini superficiale; scoarta subtire, mai putin de 2,5 cm grosime, gri-purpurie. Geranium robertianum L. - inchegatoare, napraznic
Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe Hamamelis mollis
Specie originara din China (Anhui, Hubei, Hunan, Jiangxi, Sichuan), la altitudini de 800-1400 m, unde creste alturi de Quercus serrata, Corylopsis sinensis, Castanea seguinii, Rhododendron simsii, Hosta ventricosa si Lindera sp.. Legume
Glycine max - soia
Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan. Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800. Capsicum annuum
Capsicum annuum - specie anuala, cultivata ca planta alimentara, condimentara si ornamentala. Ardeii au continut bogat in vitamina A si C, capsicina, fosfor, calciu si potasiu. Phaseolus vulgaris - fasole
Phaseolus vulgaris - specie anuala, care contine proteine 21 %, saruri minerale (fier, potasiu, siliciu, nichel, zinc si fosfor), vitamina A, vitamina C, si vitamine B, are efect diuretic, depurativ, energetic, nutritiv. Solanum lycopersicum - rosie
Solanum lycopersicum - planta erbacee, anuala. In Europa, Solanum lycopersicum, a fost introdus la inceputul secolului XVI. Joseph Pitton de Tournefort a fost primul care a descris tomatele sub genul Lycopersicon. Cucumis sativus L. - castraveti
Erbacee anuala, monoica, cataratoare, 1-4 m. Frunze alterne, palmat-lobate, lobi acuti si angulosi-dintati, 7-20 x 7-15 cm, scabre; petiol 5-20 cm lungime. Flori unisexuat-monoice, pentamere; caliciu vilos, 5 sepale ingust-triunghiulare, 0.5-1 cm lungime; corola campanulata, galben-auriu, petale 2 cm lungime Magnoliopsida
Prenanthes purpurea - salata iepurelui
Erbacee perena. Tulpina ramificata, 25-150 cm, pubescenta. Frunze amplexicaule, eliptice, oblonge sau fidate, margine intreaga sau pinat-fidata, glauce. Flori dispuse in panicule, florile ligulate sunt purpurii, cu 5 dinti, flori tubulare absente. Cassia angustifolia
Cassia angustifolia - arbust ornamental, apartine familiei Fabaceae, originar din nordul Africii. Davidia involucrata var. involucrata
Arbore pana la 20 m inaltime; coroana la inceput conica apoi devine neregulata, ramuri orizontale. Scoarta gri-maronie. Mugurele terminal are forma ovoida, 6-7 mm lungime, acuminat, rosu-brun inchis. Mugurii laterali 6-8 mm lungime. Corylus avellana - alun
Corylus avellana - arbust, specie comuna in Europa si vestul Asiei, de la campie pana la 1200 m altitudine, creste in asociatie cu Acer pseudoplatanus, Crataegus laevigata, Crataegus monogyna, Fraxinus excelsior, Lonicera xylosteum, Salix caprea, Sambucus nigra si Sorbus aria. Gentiana verna L.
Gentiana verna - specie originara din centrul pana in sudul Europei, Rusia, Anglia si Irlanda, creste pe pasuni alpine si subalpine, umede, de la 400 la 2600 m altitudine. |
 
Ultimele articole
Gladiolus italicus
Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine. Iris germanica
Iris germanica - geofita rizomatoasa, originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. Iris pseudacorus
Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine. Ibicella lutea
Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei. Originea aspirinei
In 1899, Felix Hoffmann a produs un derivat, acidul acetil salicilic, care a inceput sa fie comercializat sub numele de aspirina.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
