27
Ian
2009
Broussonetia papyrifera - dud japonez
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Liliopsida

Denumire stiintifica - Broussonetia papyrifera (L.) Vent.

Linne, in 1753, a pus aceasta specie in genul Morus. Mai tarziu, naturalistul Pierre Broussonet a gasit un exemplar din aceasta specie in gradinile din Scotia, si a descoperit ca este total diferita de speciile din genul Morus. Charles-Loius L’Héritier de Brutelle, botanist amator, a stabilit un nou gen pentru aceasta specie, Broussonetia.

Sinonime – Morus papyrifera L., Papyrius papyriferus

Denumiri populare – dud japonez, paper mulberry, ai masi, aute, hiapo, mùrier à papier, wauke, moro papirifero, morera de papel, aka, kozo, hao chu galugu, malaing.

Distributie si Habitat – originar din Japonia si Taiwan. In Europa a fost introdus in 1751, in Anglia, de catre Peter Collinson. Climat umed tropical si temperat; 0-1500 m altitudine.

Descriere – arbore dioic, deciduu, 12 m inaltime, in cultura nu depaseste 4 m; ramuri brune-gri, cu peri scurti. Coroana sferica. Muguri conici. Scoarta gri, neteda in tinerete, superficial brazdata la maturitate. Frunze alterne, cordat-ovate, 10-20 cm lungime, 7-15 latime, varf scurt-acuminat, baza rotunda, cordata sau obtuza, margine serata, sau 3-5 lobata, pe suprafata superioara sunt scabre, iar pe partea inferioara sunt dens pubescente; stipele lanceolate, acute; petiol de 2-10 cm lungime. Inflorescentele barbatesti sunt spice cilindrice, axilare solitare, 4-8 cm lungime, pendule; periant cu 4 lobi, paros; 4 stamine. Inflorescente femeiesti, capitul globos, 1-2 cm diametru, paroase; stil lung filiform. Infloreste in aprilie-mai. Fruct drupa, 2 cm diametru, galben, periant si bractei persistente; rosii-portocalii la maturitate. Seminte ovoide, 1,8-2,4 mm lungime.

Rata de crestere - repede, in 5 ani poate ajunge la 2-3 m inaltime.

Cerinte – sol usor (nisipos, nisipos-lutos, lutos). Creste bine in expozitii insorite, tolereaza seceta si inghetul, rezista pana la -10 °C. Nu tolereaza umbra si vantul. Se regenereaza rapid, drajoneaza bine. Mulcirea beneficeaza cresterea.

Propagare – prin drajoni, butasi de radacina si lujer, seminte. Drajoni, de 30-45 cm inaltime. Butasi de lujer se planteaza direct in solul gradini; se uda o data sau de doua ori pe saptamana. Se inlatura toate frunzele de pe butas. Prin seminte, primavara sau toamna in sera, germineaza dupa 1-3 luni la 15 °C.

Boli si daunatori – Aecidium mori var. broussonetia, Dalpada smargdina, Dendryphiella broussonetiae, Eotetranychus broussonetiae, Mycosphaerella mori, Myxosporella miniata, Parum colligata, Phomopsus broussonetiae, Phyllactinia broussonetiae-kaempferi.

Cultivaruri ‘Aurea’, ‘Cucullata’, ‘Laciniata’, ‘Variegata’.

Proprietati si Utilizari – in zonele unde aceasta planta devine invaziva se poate inlocui cu Acer rubrum, Celtis occidentalis, Nyssa sylvatica, Sassafras albidum.

Fibrele din scoarta sunt folosite pentru fabricarea hartiei.

Ideea hartiei din scoarta de Broussonetia este atribuita lui Tshai Lun.

Bibliografie

Beatrice H. Krauss – Plants in Hawaiian Medicine – Bess Press, 2001

Gil Nelson – The Shrubs and Woody Vines of Florida – Pineapple Press, 1996

James R. Cothran – Gardens and Historic Plants of the Antebellum – University of South Carolina Press, 2003

Laurence Hatch – Cultivars of Woody Plants – TCR Press, 2007

Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant research – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Tilia cordata - tei cu frunza mica, tei de deal

Tilia cordata - arbore,  originar din Europa, creste pe soluri bogate in nutrienti, in zone calde. 

Florile de tei sunt cel mai popular remediu pentru raceli si gripa, ceaiul este folosit pentru tratarea durerilor de cap, anxietati, si tensiuni nervoase.

 
Allium ursinum L. - aliu de iunie, leurda, usturoi salbatic

Erbacee perena, bulboasa. Bulb oblung. Frunze 2-3, lanceolate, margine intreaga, varf acut, 30 x 3-6 cm. Flori albe, 6-20 hermafrodite, in umbela cu spata intreaga sau lobata, caduca; 6 tepale lanceolate, cca 1 cm; 6 stamine; ovar superior; peduncul 2 cm. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula.

 
Fraxinus ornus - mojdrean

Fraxinus ornus - originar din Europa de Sud, Asia Mica, creste in paduri, tufarisuri, coaste insorite, in regiunea de campie si de dealuri mai ales pe soluri calcaroase, uneori pietroase.

 
Nigella damascena L.

Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile

 
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Arbori si arbusti
Solanum rantonnetii

Solanum rantonnetii - arbust originar din Paraguay, se poate folosi ca arbust ornamental, pentru borduri, grupuri sau solitar, nu este indicata plantarea acestui arbust langa locurile de joaca pentru copii.

 
Ebenus cretica L.

Ebenus cretica - specie endemica in Creta, creste pe coastele mediteranei , de la 0 la 800 m altitudine.

 
Parthenocissus quinquefolia

Parthenocissus quinquefolia - arbust agatator, volubil, originar din Texas si estul USA, cultivat ca specie ornamentala, pentru acoperirea gardurilor si zidurilor.

 
Cotinus coggygria - scumpie

Cotinus coggygria creste spontan din Europa pana in China.

Scumpia este des folosit ca specie de gradina datorita inflorescentelor purpuriu-roz si frunzelor purpurii a unor cultivare.

 
Acer platanoides - paltin de camp

Acer platanoides - folosita ca specie ornamentala in parcuri si gradini, dar si in aliniamente stradale.

In Statele Unite a fost introdus in jurul anilor 1700, in estul Pensilveniei. A fost introdus ca specie ornamentala, in aliniamente stradale; in multe zone cultura a scapat de sub control si a devenit specie invaziva.

 
Liliopsida
Pontederia cordata L.

Specie acvatica perena, 45-60 cm inaltime; rizom subtire. Frunze bazale, erecte, ovat-lanceolate, cu baza cordata; petiol lung. Flori violet-albastru, rar albe, cu un lob superior galben dispuse in inflorescenta tip spic. Periant campanulat, tub revolut dupa inflorire; 6 stamine, 3 mai mari inegale, 3 mai mici; antere eliptice, albastre. Infloreste in iunie-septembrie. Fruct contine o singura samanta, indehiscent.

 
Loncomelos brevistylus

Loncomelos brevistylus - originara din Europa Centrala, Peninsula Balcanica, creste prin tufarisuri, poieni, marginea padurilor de campie, fanate si livezi, pana la 1200 m altitudine.

 
Gymnadenia conopsea

Gymnadenia conopsea – poate fi plantata prin parcuri si gradini publice, pe gazon sau pe stancarii inierbate.

Gymnadenia conopsea - numele genului Gymnadenia vine de la cuvintele grecesti ‘gymnos’ = gol si ‘aden’ = glanda.

 
Tacca leontopetaloides (L.) Kuntze

 Tacca leontopetaloides - specie originara din vestul Africii, Asia tropicala si nordul Australiei, creste in paduri sau marginea padurilor tropicale, de la nivelul marii la 900 m altitudine.

 
Hosta plantaginea - crin de toamna

Hosta plantaginea - erbacee rizomatoasa, originara din China, se cultiva ca specie ornamentala pentru locurile umbrite.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri