27
Ian
2009
Broussonetia papyrifera - dud japonez
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Liliopsida

Denumire stiintifica - Broussonetia papyrifera (L.) Vent.

Linne, in 1753, a pus aceasta specie in genul Morus. Mai tarziu, naturalistul Pierre Broussonet a gasit un exemplar din aceasta specie in gradinile din Scotia, si a descoperit ca este total diferita de speciile din genul Morus. Charles-Loius L’Héritier de Brutelle, botanist amator, a stabilit un nou gen pentru aceasta specie, Broussonetia.

Sinonime – Morus papyrifera L., Papyrius papyriferus

Denumiri populare – dud japonez, paper mulberry, ai masi, aute, hiapo, mùrier à papier, wauke, moro papirifero, morera de papel, aka, kozo, hao chu galugu, malaing.

Distributie si Habitat – originar din Japonia si Taiwan. In Europa a fost introdus in 1751, in Anglia, de catre Peter Collinson. Climat umed tropical si temperat; 0-1500 m altitudine.

Descriere – arbore dioic, deciduu, 12 m inaltime, in cultura nu depaseste 4 m; ramuri brune-gri, cu peri scurti. Coroana sferica. Muguri conici. Scoarta gri, neteda in tinerete, superficial brazdata la maturitate. Frunze alterne, cordat-ovate, 10-20 cm lungime, 7-15 latime, varf scurt-acuminat, baza rotunda, cordata sau obtuza, margine serata, sau 3-5 lobata, pe suprafata superioara sunt scabre, iar pe partea inferioara sunt dens pubescente; stipele lanceolate, acute; petiol de 2-10 cm lungime. Inflorescentele barbatesti sunt spice cilindrice, axilare solitare, 4-8 cm lungime, pendule; periant cu 4 lobi, paros; 4 stamine. Inflorescente femeiesti, capitul globos, 1-2 cm diametru, paroase; stil lung filiform. Infloreste in aprilie-mai. Fruct drupa, 2 cm diametru, galben, periant si bractei persistente; rosii-portocalii la maturitate. Seminte ovoide, 1,8-2,4 mm lungime.

Rata de crestere - repede, in 5 ani poate ajunge la 2-3 m inaltime.

Cerinte – sol usor (nisipos, nisipos-lutos, lutos). Creste bine in expozitii insorite, tolereaza seceta si inghetul, rezista pana la -10 °C. Nu tolereaza umbra si vantul. Se regenereaza rapid, drajoneaza bine. Mulcirea beneficeaza cresterea.

Propagare – prin drajoni, butasi de radacina si lujer, seminte. Drajoni, de 30-45 cm inaltime. Butasi de lujer se planteaza direct in solul gradini; se uda o data sau de doua ori pe saptamana. Se inlatura toate frunzele de pe butas. Prin seminte, primavara sau toamna in sera, germineaza dupa 1-3 luni la 15 °C.

Boli si daunatori – Aecidium mori var. broussonetia, Dalpada smargdina, Dendryphiella broussonetiae, Eotetranychus broussonetiae, Mycosphaerella mori, Myxosporella miniata, Parum colligata, Phomopsus broussonetiae, Phyllactinia broussonetiae-kaempferi.

Cultivaruri ‘Aurea’, ‘Cucullata’, ‘Laciniata’, ‘Variegata’.

Proprietati si Utilizari – in zonele unde aceasta planta devine invaziva se poate inlocui cu Acer rubrum, Celtis occidentalis, Nyssa sylvatica, Sassafras albidum.

Fibrele din scoarta sunt folosite pentru fabricarea hartiei.

Ideea hartiei din scoarta de Broussonetia este atribuita lui Tshai Lun.

Bibliografie

Beatrice H. Krauss – Plants in Hawaiian Medicine – Bess Press, 2001

Gil Nelson – The Shrubs and Woody Vines of Florida – Pineapple Press, 1996

James R. Cothran – Gardens and Historic Plants of the Antebellum – University of South Carolina Press, 2003

Laurence Hatch – Cultivars of Woody Plants – TCR Press, 2007

Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant research – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Paliurus spina-christi Miller

Paliurus spina-christi specie originara din sud-estul Europei, in zone de deal, pe terenuri revene si argiloase. 

 
Ziziphus jujuba Mill - jujuba

Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm.

 
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Arbori si arbusti
Ligustrum vulgare

Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.

 
Eriobotrya japonica Lindl

Arbore mic, 5-10 m inaltime; trunchi erect, diviz; ramuri tomentoase, erecte si espanse; scoarta gri-bruna, neteda; coroana deschisa, umbeliforma in varste adulte. Frunze persistente, alterne, simple; limb eliptic-lanceolat; margine serata; acuminate; nervatiuni lecundare sunt groase si profunde in limb, care pare umflat intre ele

 
Magnolia x soulangeana

Magnolia x soulangeana - hibrid horticol obtinut in anul 1820 in Gradina Soulange-Bodin prin incrucisarea Magnolia denudata x Magnolia liliflora.

 
Humulus lupulus

Humulus lupulus - specie comuna in Europa, Asia si America de Nord, creste in zavoaie, lunci, tufisuri, pe marginea padurilor, pe garduri, de la campie pana la 1000 m altitudine. Specie cultivata pentru conurile sale, intrebuintate in industria berei.

 
Rhododendron hirsutum

Rhododendron hirsutum - specie endemica, creste in Carpatii centrali, Tatra si Alpi, pe substraturi calcaroase, de la 800 pana la 2400 m altitudine.

 
Liliopsida
Loncomelos brevistylus

Loncomelos brevistylus - originara din Europa Centrala, Peninsula Balcanica, creste prin tufarisuri, poieni, marginea padurilor de campie, fanate si livezi, pana la 1200 m altitudine.

 
Commelina communis

Commelina communis - creste natural in estul Asiei, prefera padurile umbroase si umede de la 0-6000 altit.

Deseori speciile genului Commelina se confunda cu speciile din genul Tradescantia, amandoua facand parte din aceasi familie, Commelinaceae. Florile genului Commelina are 2 petale mari si 1 petala mica; florile de la speciile de Tradescantia au 3 petale egale ca marime.

 
Lilium bulbiferum

Lilium bulbiferum - specie bulboasa, originara din Europa, creste in pasunile si padurile montane si submontane, de la 500 la 2200 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala pe toate continentele.

 
Specii de Agapanthus. Cultivare si intretinere

Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani.

Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare

 
Iris germanica

Iris germanica - geofita rizomatoasa,  originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. 

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri