|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Buxus sempervirens L. Sinonime – Denumiri populare – buxus, bosso, bossolo, mortella. Distributie si Habitat – originar din nordul Africii, Asia si Europa, pana la 800 m altitudine. Creste in padurile rare de foioase, pe substraturi calcaroase in expoziti insorite, in asociatie cu Cotoneaster integerrimus, Pyrus pyraster, Prunus spinosa si Amelanchier rotundifolia. Descriere – arbust sempervirescent, pana la 5 m inaltime. Ramuri inerme, putin ramificate. Scoarta in tinerete verde, apoi galben-brun. Frunze simple, 3 cm lungime, oval-eliptice, cuneate la baza, scurt petiolate, sempervirescente, verde inchis si lucioase pe partea superioara, verde-deschis si opace pe cea inferioara. Flori monoice-unisexuate; cele femeiesti sunt mici, reunite in buchete, galben-verzi pana la albe, inconjurate de 10 flori mascule cu 4 petale. Infloreste in martie-mai. Fruct capsula triloculara, cca 1 cm, bruna, rigida. Rata de crestere – incet. Longevitate 500 de ani. Cerinte – soluri umede si bine-drenate, expozitii insorite. Management – Propagare – prin butasi. Proprietati si Utilizari – arbust cultivat inca din antichitate de catre Greci si Romani care il tundeau in diferite forme. In Mediul Ev a inceput sa fie cultivat si in curtile manastirilor. Curiozitati – lemn de culoare galben-portocaliu, greu si compact. Florile bogate in nectar sunt vizitate de insecte. Toate organele plantei contine uleiuri eterice si taninuri.
Imagini
Vezi si
 Arbori si arbusti
Picea glauca
Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum. Campsis radicans
Genul a fost creat de catre botanistul portughez Joào de Loureiro (1717-1791) in Flora Cochinchinensis in 1790 pentru Campsis grandiflora. Linne a denumit specia cu Tecoma radicans, iar Thunberg ia dat numele de Bignonia radicans. Goniothalamus dumontetii
Arbore mic; tulpina 6 m inaltime, subtire. Lujerii sunt pubescent. Frunze cu lamine obovate, 9-19 x 3.5-5.5 cm, varf scurt acuminat, baza acuta, subcoriacee, nervura mijlocie subglabra, nervurile secundare 10-13 perechi; petiol 3.5-10 mm, usor pubescent. Cuphea ignea
Cuphea ignea - specie originara din Mexic si Guatemala, cultivata in ghivece, pentru florile sale ornamentale. Eremophila divaricata
Eremophila divaricata - arbust ornamental, originar din Australia, creste in regiunile aride si semi-aride, soluri neutre pana la alcaline. Magnoliopsida
Flourensia cernua
Flourensia cernua este un arbust deciduu originar din desertul Chihuahuan. In nordul Mexicului, frunzele si florile erau folosite pentru a face decocturi pentru tratarea indigestiei. Acinos arvensis
Acinos arvensis - originara din Europa, creste pe pasuni aride, substraturi calcaroase. Dianthus barbatus
Dianthus barbatus - planta perena, originara din sudul Europei; creste la margini de paduri, prin tufisuri si poieni. Cultivata in parcuri si gradini ca planta ornamentala. Camellia japonica
Specie sempervirescenta, ornamentala care apartine familiei Theaceae, originara din Estul Asiei; originea este controversata, de unii fiind considerata indigena din Japonia si, de alti, din China. A fost introdusa in Europa de catre portughezi in 1542 si s-a raspandit repede in Spania, Anglia, Franta si Italia; in Statele Unite la inceputul secolului al 18-lea, si in Australia la mijlocul secolului al 19-lea. Chaerophyllum hirsutum
Chaerophyllum hirsutum - originara din Europa centrala si de S, creste prin locuri umede si umbroase, la margini de paraie, din regiunea montana pana la 2400 m altitudine. |
 
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1
Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire. Gradina de trandafiri
In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. Noapte de vara
Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... Rozarium
Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
