06
Sep
2010
Caesalpinia gilliesii
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Caesalpinia gilliesii (Hook) Wall.

Sinonime – Poinciana gilliesii Hook

Denumiri populare – poinciana, espiga de amor, desert bird of Paradise.

Distributie si Habitat – originar din regiunile temperate si subtropicale ale Americii de Sud.

Descriere – arbust 4 m inaltime, deciduu. Ramurile tinere sunt tomentoase. Frunze 15-25 cm, dublu-penat-compuse, 8-13 foliole penat compuse. Flori in raceme terminale, bractee decidue; pedicel galbui cu peri glandulosi maronii; receptacul mic, campanulat; 5 sepale libere, galbene, curbate, imbricate, oblong-eliptice, 1-1.5 cm; 5 petale, 2-3 cm; 10 stamine, 5-10 cm lungime, rosii; stil filiform. Infloreste in mai-septembrie. Fruct capsula, 6-8 cm, patent, curbat, tuberculat, contine 6-8 seminte; seminte subgloboase, cu albumen.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – foarte tolerant la seceta.

Cerinte – prefera expozitii insorite sau partial umbrite; soluri bine-drenate.

Management – se uda regulat pe perioadele de seceta prelungita.

Propagare – prin seminte.

Proprietati si Utilizari – specie cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

Curiozitati – semintele necoapte sunt iritante pentru tubul digestiv, cauzeaza diarea.

Bibliografie

 

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Melia azedarach L.

Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’.

Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing.

Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor: in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China.

 
Mespilus germanica L.

Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului.

germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala.

 
Fraxinus excelsior - frasin

Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi.

 
Corylus avellana - alun

Corylus avellana - arbust, specie comuna in Europa si vestul Asiei, de la campie pana la 1200 m altitudine, creste in asociatie cu Acer pseudoplatanus, Crataegus laevigata, Crataegus monogyna, Fraxinus excelsior, Lonicera xylosteum, Salix caprea, Sambucus nigra si Sorbus aria.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Magnoliopsida
Stachys byzantina

Stachys byzantina - specie perena, originara din sud-estul Europei si sud-vestul Asiei, creste pe pante uscate, la marginea padurilor, pana la 2000 m altitudine.

 
Reichardia picroides

Reichardia picroides - specie erbacee perena, originara din sudul Europei si insulele Canare, creste pe terenuri bogate in humus, cu pH usor acid, pe campuri, margini de drumuri, pana la 900 m altitudine.

 
Arnica montana

Arnica montana - originara din Europa, Siberia, creste prin fanete, pasuni, tufarisuri de la 500 m pana la 2200 m altitudine.

 
Hedysarum al-shehbazii

Hedysarum al-shehbazii – specie perena, pana la 70 cm inaltime. Tulpina simpla sau ramificata de la baza, internoduri bine dezvoltate. Stipele 5-6 x 1-1.5 mm, maro deschis-verde, triunghiular, cele superioare triangular-acuminate, slab acoperite cu peri 0.2-0.5 mm.

 
Tasmannia purpurascens

Arbust sau arbore mic, 1-5 m inaltime; lujeri rosietici, netezi sau usor striate sau tuberculate, glauci, purpurii. Frunze cu lamina ingust-lanceolata, oblong-lanceolata sau ingust-eliptica, 8-21 x 3-8 cm, baza atenuata, cuneata, varf acut sau obtuz; petiol pana la 5 mm lungime. Petale 2-3, 8-12 mm lungime, ovate.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri