|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Caesalpinia gilliesii (Hook) Wall. Sinonime – Poinciana gilliesii Hook Denumiri populare – poinciana, espiga de amor, desert bird of Paradise. Distributie si Habitat – originar din regiunile temperate si subtropicale ale Americii de Sud. Descriere – arbust 4 m inaltime, deciduu. Ramurile tinere sunt tomentoase. Frunze 15-25 cm, dublu-penat-compuse, 8-13 foliole penat compuse. Flori in raceme terminale, bractee decidue; pedicel galbui cu peri glandulosi maronii; receptacul mic, campanulat; 5 sepale libere, galbene, curbate, imbricate, oblong-eliptice, 1-1.5 cm; 5 petale, 2-3 cm; 10 stamine, 5-10 cm lungime, rosii; stil filiform. Infloreste in mai-septembrie. Fruct capsula, 6-8 cm, patent, curbat, tuberculat, contine 6-8 seminte; seminte subgloboase, cu albumen. Rata de crestere – repede. Tolerante – foarte tolerant la seceta. Cerinte – prefera expozitii insorite sau partial umbrite; soluri bine-drenate. Management – se uda regulat pe perioadele de seceta prelungita. Propagare – prin seminte. Proprietati si Utilizari – specie cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini. Curiozitati – semintele necoapte sunt iritante pentru tubul digestiv, cauzeaza diarea. Bibliografie
Imagini
Vezi si
 Arbori si arbusti
Picea glauca
Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum. Ostrya carpinifolia
Ostrya carpinifolia - utilizat ca specie ornamentala pentru parcuri si gradini sau aliniamente stradale. Ostrya deriva de la grecul ‘Ostrya’, cu referire la forma bracteelor care protejeaza fructele. Campsis radicans
Genul a fost creat de catre botanistul portughez Joào de Loureiro (1717-1791) in Flora Cochinchinensis in 1790 pentru Campsis grandiflora. Linne a denumit specia cu Tecoma radicans, iar Thunberg ia dat numele de Bignonia radicans. Salix caprea L.
Salix caprea – originara din Europa pana in nord-vestul Asiei. Specie rustica, creste pana la altitudini de 1600 m. Magnoliopsida
Geum urbanum
Geum urbanum - specie perena, semifrutescenta, originara din Eurasia, America de N, Australia, creste in locuri umede, la marginea padurilor, prin tufarisuri, marginea paraielor si lacurilor, pe langa garduri si drumuri, ziduri, din etajul inferior pana la cel montan. Cardiospermum halicacabum
Cardiospermum halicacabum - specie perena, volubila, distribuita in India pana in vest Himalaya, in zonele tropicale si subtropicale. Galinsoga quadriradiata
Galinsoga quadriradiata - originara din America Centrala si de Sud, Mexic si Venezuela, dar s-a naturalizat si in Europa, creste pe terenuri umede sau foarte umede, in culturi, de-a lungul drumurilor si a terenurilor necultivate, de la campie pana la 2600 m altitudine (in tarile de origine). Dianthus sylvestris
Dianthus sylvestris - specie perena, tulpina scurta si lemnoasa. Creste pe grohotisuri, substrat calcaros, de la 0 pana la 2400 m altitudine. Se cultiva ca specie ornamentala pentru rocarii. Buglossoides purpurocaerulea
Buglossoides purpurocaerulea - specie perena, originara din Europa meridionala, creste pe pasunile uscate, pe terenuri calcaroase si bogate in humus, de la campie pana la 1000 m altitudine. |
 
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1
Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire. Gradina de trandafiri
In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. Noapte de vara
Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... Rozarium
Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||
