17
Mai
2009
Calendula officinalis L. - galbenele
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Calendula officinalis L.

Sinonime

Denumiri populare – galbenele, Kerti koromvirag, Ringelbume, Pot-Marigold, Marigold, Calendula, calendola,  zergul, Thulvkka Saamanthii.

Distributie si Habitat

Descriere – tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm. Inflorescenta calatidiu, 4-7 cm diametru, terminal sau axilar; florile ligulate dispuse marginal, galben-portocaliu; florile tubulare, centrale, galben-verzui. Infloreste in mai-septembrie. Achene, puternic curbate, tuberculat-roguase pe suprafata dorsala; papus absent.

Rata de crestere – moderat-repede.

Tolerante – nu tolereaza temperaturile de (-3) ˚C.

Cerinte – expozitii insorite, sol bine drenat, pH 6.5, argiloase si bogate in humus.

Management – ruperea florilor trecute prelungeste sezonul de inflorire. Specie exigenta fata de fosfor si potasiu. Necesita udari regulate in perioadele secetoase.

Propagare – prin seminte, imediat dupa maturare sau in aprilie-mai, cand temperatura solului depaseste 16-17 ˚C. Germineaza in 10-14 zile la 15-18 ˚C. Se planteaza la 18 cm distanta intre plante.

Boli si daunatori - Sphaerotheca fuliginea ataca aparatul foliar provocand ingalbenirea si uscarea frunzelor; Entyloma calendulae ataca ramurile si se manifesta prin pete galben-verzi apoi brune; Erysiphe cichoracearum si Alternaria calendulae ataca aparatul foliar; Cercospora calendulae, apar pete circulare de culoare gri; Atropos pulsatorium; Phytomyza atricornis; Bemisia tabaci; Aphis fabae; Myzus persicae; Ptinus fur; Lasioderma serricorne.

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati –

Proprietati si Utilizari – extractele pe baza de galbenele au actiune coleretica si emenagoga. Extractele liofilizate din florile ligulate inhiba dezvoltarea stafilococului auriu Oxford, Escherechia coli si Candida albicans.

Florile ligulare au proprietati tonice, febrifuge, sudorifice, carminative si anti-emetic.

Intern, se recomanda pentru stimularea secretiei biliare, ca pansament gastric.

Extern, in inflamatiile cavitatii bucale si ale mucoasei faringiene, in inflamatiile dermice si ale mucoaselor, in vanatai, contuzii, furunculoze, eczeme si parazitoze.

Infuzie, o lingura de inflorescenta la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi.

Extern, infuzie, 30 f/l pentru spalari vaginale sau comprese pentru suprafetele lezate. Tinctura din 20 g inflorescenta la 100 ml alcool, prin macerare timp de 8 zile. 10 g de tinctura in 100 ml apa, se aplica sub forma de comprese pe plagi.

Frunzele, infuzie din 30 g/l pentru comprese; se aplica cataplasme in inflamatii oculare, arsuri, plagi, degeraturi.

5 g flori in 1 l lapte pentru cancer la stomac, 3 ori pe zi.

Se foloseste ca remediu pentru probleme ale pieli combinata cu Aloe vera, Hamamelis si Taraxacum officinale.

Florile mai sunt folosite pentru colorarea untului si lichiorurilor.

Galbenelele se folosesc ca plante de borduri, rabate si platbande.

Mit, Legenda si Folclor – Romanii au dat numele de Calendula acestei plante, pe care o cultivau pentru frumusetea florilor si pentru tratrea muscaturilor de scorpion.

In cartea lui Jeanne Rose’s Herbal Guide to Inner Health, se gaseste o reteta interesanta de sandwiche, un mix de flori de galbenele, seminte de susan, maioneza, branza, si liverwurst.

Bibliografie

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2007

Claire Kowalchik, William H. Hylton – Rodale’s Illustrated Encyclopedia of Herbs – Rodale Books, 1998

David Hirsch – The Moosewood Restaurant Kitchen Garden – Ten Speed Press, 2005

James A. Duke, Mary Jo Bogenschutz-Godwin, Judi duCellier, Peggy-Ann K. Duke – Handbook of Medicinal Herbs – CRC Press, 2002

Lesley Braun, Marc Cohen – Herbs and Natural Supplements – Churchill Livingstone, 2006

Phyllis A. Balch – Prescription for Herbal Healing – Avery, 2002

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Myrsine africana

Arbust sau arbore mic sempervirescent, 1-2 m inaltime. Ramificata sau cu o singura tulpina, subtire; des ramificata, lujeri cu peri fini, acoperiti cu cicatricile frunzelor cazute. Frunze alterne; eliptic-rotunde, 5-15 x 5-10 mm, varf si baza conice-rotunde; margini fin dintate sau intregi, verde inchis lucios pe partea superioara, mai verde pal pe dos; tari; glabre, ocazional glandulare; petiol foarte scurt.

 
Rosmarinus officinalis L.

Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare

 
Plantele, femeia si durerile menstruale

Vitex agnus-castus L. – Se folosesc fructele mature si uscate. O infuzie din aceste fructe poate ajuta cand va simtiti nervos, in fazele pre-menstruale, in perioada menstruala, in menopauza, creste cantitatea de lapte matern, utila impotriva acneei.

 
Primula vulgaris

Primula vulgaris - planta perena, distribuita in zonele temperate ale Europei, Asiei si Americii, creste prin tufarisuri luminoase, pe langa paraie, livezi si fanete, margini si luminisuri de paduri, pe soluri fertile.

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Flori
Lachenalia peersii

Numele genului este dat dupa numele profesorului elvetian de botanica, Werner de Lachenal.

Lachenalia este endemic in sudul Africii cu o larga distributie din sud-vestul regiuni Namibia, Provincia Cape.

 
Sternbergia lutea

Sternbergia lutea - geofita bulboasa, creste la marginea padurilor de foioase, de la 0 pana la 1200 m altitudine.

 
Mercurialis annua

Anuala glabra sua usor pubescenta. Tulpina erecta, ramificata, 10-50 cm inaltime. Frunze stipelate, opuse, 1.5- 5 cm, ovate sau eliptic lanceolate, margine crenat-serata; petiol 0.2-1.5 cm. Dioica, ocazional monoica.

 
Epilobium dodonaei

Epilobium dodonaei - spcie originara din Europa si Caucazi, creste pe grohotisuri, roci calcaroase, pana la 1700 m altitudine.

 
Geum montanum

Geum montanum - originara din Europa centrala si de S, creste prin fanete si pasuni din etajul subalpin.

 
Magnoliopsida
Galinsoga quadriradiata

Galinsoga quadriradiata - originara din America Centrala si de Sud, Mexic si Venezuela, dar s-a naturalizat si in Europa, creste pe terenuri umede sau foarte umede, in  culturi, de-a lungul drumurilor si a terenurilor necultivate, de la campie pana la 2600 m altitudine (in tarile de origine).

 
Lychnis coronaria - barba imparatului, floarea cununii

Erbacee bienala. Tulpina erecta, argintiu-pubescenta, simpla sau ramificata, 30-80 cm inaltime. Frunzele bazale sunt petiolate, oblong-lanceolate, spatulate, 5-10 cm x 10-25 mm, margini intregi, varf acut; cele caulinare sunt sesile, oblong-ovate, hirsute, 5-12 cm lungime. Inflorescenta panicul terminal, peduncul 10 cm lungime

 
Cirsium heterophyllum

Cirsium heterophyllum - originar din Europa – Siberia; creste pe turbarii, pe pasuni umede, pe langa cursuri de apa, la marginea padurilor, de la 800 la 2100 m altitudine.

 
Petasites hybridus - podval mare

Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu.

 
Plectranthus madagascariensis Benth.

Plectranthus madagascariensis - specie erbacee originara din S Africa. Genul cuprinde 350 de specii raspandite in regiunile tropicale si calde ale Africii, Asiei orientale si Australiei.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri