17
Mai
2009
Calendula officinalis L. - galbenele
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Calendula officinalis L.

Sinonime

Denumiri populare – galbenele, Kerti koromvirag, Ringelbume, Pot-Marigold, Marigold, Calendula, calendola,  zergul, Thulvkka Saamanthii.

Distributie si Habitat

Descriere – tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm. Inflorescenta calatidiu, 4-7 cm diametru, terminal sau axilar; florile ligulate dispuse marginal, galben-portocaliu; florile tubulare, centrale, galben-verzui. Infloreste in mai-septembrie. Achene, puternic curbate, tuberculat-roguase pe suprafata dorsala; papus absent.

Rata de crestere – moderat-repede.

Tolerante – nu tolereaza temperaturile de (-3) ˚C.

Cerinte – expozitii insorite, sol bine drenat, pH 6.5, argiloase si bogate in humus.

Management – ruperea florilor trecute prelungeste sezonul de inflorire. Specie exigenta fata de fosfor si potasiu. Necesita udari regulate in perioadele secetoase.

Propagare – prin seminte, imediat dupa maturare sau in aprilie-mai, cand temperatura solului depaseste 16-17 ˚C. Germineaza in 10-14 zile la 15-18 ˚C. Se planteaza la 18 cm distanta intre plante.

Boli si daunatori - Sphaerotheca fuliginea ataca aparatul foliar provocand ingalbenirea si uscarea frunzelor; Entyloma calendulae ataca ramurile si se manifesta prin pete galben-verzi apoi brune; Erysiphe cichoracearum si Alternaria calendulae ataca aparatul foliar; Cercospora calendulae, apar pete circulare de culoare gri; Atropos pulsatorium; Phytomyza atricornis; Bemisia tabaci; Aphis fabae; Myzus persicae; Ptinus fur; Lasioderma serricorne.

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati –

Proprietati si Utilizari – extractele pe baza de galbenele au actiune coleretica si emenagoga. Extractele liofilizate din florile ligulate inhiba dezvoltarea stafilococului auriu Oxford, Escherechia coli si Candida albicans.

Florile ligulare au proprietati tonice, febrifuge, sudorifice, carminative si anti-emetic.

Intern, se recomanda pentru stimularea secretiei biliare, ca pansament gastric.

Extern, in inflamatiile cavitatii bucale si ale mucoasei faringiene, in inflamatiile dermice si ale mucoaselor, in vanatai, contuzii, furunculoze, eczeme si parazitoze.

Infuzie, o lingura de inflorescenta la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi.

Extern, infuzie, 30 f/l pentru spalari vaginale sau comprese pentru suprafetele lezate. Tinctura din 20 g inflorescenta la 100 ml alcool, prin macerare timp de 8 zile. 10 g de tinctura in 100 ml apa, se aplica sub forma de comprese pe plagi.

Frunzele, infuzie din 30 g/l pentru comprese; se aplica cataplasme in inflamatii oculare, arsuri, plagi, degeraturi.

5 g flori in 1 l lapte pentru cancer la stomac, 3 ori pe zi.

Se foloseste ca remediu pentru probleme ale pieli combinata cu Aloe vera, Hamamelis si Taraxacum officinale.

Florile mai sunt folosite pentru colorarea untului si lichiorurilor.

Galbenelele se folosesc ca plante de borduri, rabate si platbande.

Mit, Legenda si Folclor – Romanii au dat numele de Calendula acestei plante, pe care o cultivau pentru frumusetea florilor si pentru tratrea muscaturilor de scorpion.

In cartea lui Jeanne Rose’s Herbal Guide to Inner Health, se gaseste o reteta interesanta de sandwiche, un mix de flori de galbenele, seminte de susan, maioneza, branza, si liverwurst.

Bibliografie

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2007

Claire Kowalchik, William H. Hylton – Rodale’s Illustrated Encyclopedia of Herbs – Rodale Books, 1998

David Hirsch – The Moosewood Restaurant Kitchen Garden – Ten Speed Press, 2005

James A. Duke, Mary Jo Bogenschutz-Godwin, Judi duCellier, Peggy-Ann K. Duke – Handbook of Medicinal Herbs – CRC Press, 2002

Lesley Braun, Marc Cohen – Herbs and Natural Supplements – Churchill Livingstone, 2006

Phyllis A. Balch – Prescription for Herbal Healing – Avery, 2002

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Bellis perennis L. - banutei

Erbacee perena, prostrata, pubescenta, 12-20 cm inaltime. Rizom scurt, radacini fibroase. Frunze dispuse in rozeta bazala, suprafata acoperita cu peri glandulari; limb spatulat, margine crenata; nervura mediana evidenta; petiol aripat. Inflorescente solitare, 1.5-3 cm diametru; involucru 3-8 mm inaltime, bractee ovate sau ovale

 
Fraxinus excelsior - frasin

Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi.

 
Allium cepa L. - ceapa

Erbacee bienala; bulb alb, auriu, rosu sau violaceu, 5-8 x 3-10 cm. Frunze persistente, 4-10, fistuloase, 30-100 x 3-20 mm. Inflorescenta umbela persistenta, erecta, compacta; spate caduce, ovate, ± egal, varf acut pana la acuminat.

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Flori
Erysimum sylvestre

Erysimum sylvestre - specie originara din Europab(Carpazi, Alpi, Balcani), creste in crapaturile stancilor calcaroase, de la 200 pana la 2700 m altitudine.

 
Dictamnus albus L.

Dictamnus albus L. - specie originara din sudul Europei pana in nordul Chinei; perena de 1 m; tulpina noduloasa, erecta; frunze coriacee, compuse, alterne, 9-11 lobi, ovate, serate, 7,5 cm lungime; flori iregulate, albe-roz, 2,5 cm lungime, 5 sepale si 5 petale, 10 stamine; raceme terminale; fruct capsula cu 5 lobi.

 
Anigozanthos rufus - Picior de cangur

Erbacee rizomatoasa, geofita, 100-150 cm inaltime. Frunze mate, gri-verzui, glabre, sempervirescente, 20-40 x 2-6 cm, margini scabre. Scap foarte ramificat, tomentos. Inflorescente numeroase, raceme. Flori cu peri rosii-purpurii, rara galben-portocaliu. Periant drept, zigomorfic, lobat, tubular, tomntoase, rosii, 25-35 mm lungime

 
Anethum graveolens - marar

Anethum graveolens - specie originara din Asia de SE, creste pe campuri in regiunile mediteraneene, si cultivata pe aproape tot globul.

 
Potentilla indica

Potentilla indica - erbacee perena, originara din Asia, creste prin poieni, pasuni, gradini si margini de drumuri.

 
Magnoliopsida
Salix cinerea

Arbust deciduu, lemnos. Coroana iregulata, ramuri tinere glabre, 4-5 m inaltime. Frunze alterne, simple, rugoase, 12 x 2-4 cm lungime, partea superioara la inceput este tomentoasa dupa care devine glabra, culoare verde opac, partea inferioara este argintie, usor viloasa.

 
Vicia sativa

Vicia sativa - erbacee anuala, agatatoare, originara din zona Mediteraneana, creste spontan pe campurile de cereale, in expozitii insorite.

 
Anemone hupehensis var. japonica

Anemone hupehensis var. japonica - specie originara din China si Japonia; a fost descrisa pentru prima data de catre Carl Thunberg in Flora Japonica.

 
Geranium dissectum

Geranium dissectum - planta erbacee raspandita in Europa, Asia de SV, nordul Africii, creste in locuri inierbate, tufarisuri, pe marginea drumurilor, prin araturi, semanaturi, la marginea padurilor, de la campie pana la 1300 m altitudine.

 
Delphinium ajacis

Delphinium ajacis - specie anuala, originara din sudul Europei, cultivata in diferite forme horticole ca ornamentala.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri