17
Mai
2009
Calendula officinalis L. - galbenele
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Calendula officinalis L.

Sinonime

Denumiri populare – galbenele, Kerti koromvirag, Ringelbume, Pot-Marigold, Marigold, Calendula, calendola,  zergul, Thulvkka Saamanthii.

Distributie si Habitat

Descriere – tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm. Inflorescenta calatidiu, 4-7 cm diametru, terminal sau axilar; florile ligulate dispuse marginal, galben-portocaliu; florile tubulare, centrale, galben-verzui. Infloreste in mai-septembrie. Achene, puternic curbate, tuberculat-roguase pe suprafata dorsala; papus absent.

Rata de crestere – moderat-repede.

Tolerante – nu tolereaza temperaturile de (-3) ˚C.

Cerinte – expozitii insorite, sol bine drenat, pH 6.5, argiloase si bogate in humus.

Management – ruperea florilor trecute prelungeste sezonul de inflorire. Specie exigenta fata de fosfor si potasiu. Necesita udari regulate in perioadele secetoase.

Propagare – prin seminte, imediat dupa maturare sau in aprilie-mai, cand temperatura solului depaseste 16-17 ˚C. Germineaza in 10-14 zile la 15-18 ˚C. Se planteaza la 18 cm distanta intre plante.

Boli si daunatori - Sphaerotheca fuliginea ataca aparatul foliar provocand ingalbenirea si uscarea frunzelor; Entyloma calendulae ataca ramurile si se manifesta prin pete galben-verzi apoi brune; Erysiphe cichoracearum si Alternaria calendulae ataca aparatul foliar; Cercospora calendulae, apar pete circulare de culoare gri; Atropos pulsatorium; Phytomyza atricornis; Bemisia tabaci; Aphis fabae; Myzus persicae; Ptinus fur; Lasioderma serricorne.

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati –

Proprietati si Utilizari – extractele pe baza de galbenele au actiune coleretica si emenagoga. Extractele liofilizate din florile ligulate inhiba dezvoltarea stafilococului auriu Oxford, Escherechia coli si Candida albicans.

Florile ligulare au proprietati tonice, febrifuge, sudorifice, carminative si anti-emetic.

Intern, se recomanda pentru stimularea secretiei biliare, ca pansament gastric.

Extern, in inflamatiile cavitatii bucale si ale mucoasei faringiene, in inflamatiile dermice si ale mucoaselor, in vanatai, contuzii, furunculoze, eczeme si parazitoze.

Infuzie, o lingura de inflorescenta la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi.

Extern, infuzie, 30 f/l pentru spalari vaginale sau comprese pentru suprafetele lezate. Tinctura din 20 g inflorescenta la 100 ml alcool, prin macerare timp de 8 zile. 10 g de tinctura in 100 ml apa, se aplica sub forma de comprese pe plagi.

Frunzele, infuzie din 30 g/l pentru comprese; se aplica cataplasme in inflamatii oculare, arsuri, plagi, degeraturi.

5 g flori in 1 l lapte pentru cancer la stomac, 3 ori pe zi.

Se foloseste ca remediu pentru probleme ale pieli combinata cu Aloe vera, Hamamelis si Taraxacum officinale.

Florile mai sunt folosite pentru colorarea untului si lichiorurilor.

Galbenelele se folosesc ca plante de borduri, rabate si platbande.

Mit, Legenda si Folclor – Romanii au dat numele de Calendula acestei plante, pe care o cultivau pentru frumusetea florilor si pentru tratrea muscaturilor de scorpion.

In cartea lui Jeanne Rose’s Herbal Guide to Inner Health, se gaseste o reteta interesanta de sandwiche, un mix de flori de galbenele, seminte de susan, maioneza, branza, si liverwurst.

Bibliografie

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2007

Claire Kowalchik, William H. Hylton – Rodale’s Illustrated Encyclopedia of Herbs – Rodale Books, 1998

David Hirsch – The Moosewood Restaurant Kitchen Garden – Ten Speed Press, 2005

James A. Duke, Mary Jo Bogenschutz-Godwin, Judi duCellier, Peggy-Ann K. Duke – Handbook of Medicinal Herbs – CRC Press, 2002

Lesley Braun, Marc Cohen – Herbs and Natural Supplements – Churchill Livingstone, 2006

Phyllis A. Balch – Prescription for Herbal Healing – Avery, 2002

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Allium cepa L. - ceapa

Erbacee bienala; bulb alb, auriu, rosu sau violaceu, 5-8 x 3-10 cm. Frunze persistente, 4-10, fistuloase, 30-100 x 3-20 mm. Inflorescenta umbela persistenta, erecta, compacta; spate caduce, ovate, ± egal, varf acut pana la acuminat.

 
Luffa cylindrica

Erbacee anuala, volubila, monoica. Tulpina pentagonala in sectiune, 6 m inaltime. Frunze alterne, 5-7 lobata, baza cordata, varf acut sau acuminat, margini iregulat dintate, 5-7 nervuri, limb 15 x 15 cm; petiol 10 cm lungime, paros. Flori monoice, in cime axilare, lung-pedunculate, galbene, 8 cm diametru.

 
Ziziphus jujuba Mill - jujuba

Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm.

 
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Acalypha indica L.

Originara din China, India, Taiwan, Africa tropicala si centrul Americi. Creste in locuri umbrite de-a lungul raurilor, pe soluri nisipoase, pana la 1000 m altitudine.

 
Flori
Pontederia cordata L.

Specie acvatica perena, 45-60 cm inaltime; rizom subtire. Frunze bazale, erecte, ovat-lanceolate, cu baza cordata; petiol lung. Flori violet-albastru, rar albe, cu un lob superior galben dispuse in inflorescenta tip spic. Periant campanulat, tub revolut dupa inflorire; 6 stamine, 3 mai mari inegale, 3 mai mici; antere eliptice, albastre. Infloreste in iunie-septembrie. Fruct contine o singura samanta, indehiscent.

 
Mercurialis annua

Anuala glabra sua usor pubescenta. Tulpina erecta, ramificata, 10-50 cm inaltime. Frunze stipelate, opuse, 1.5- 5 cm, ovate sau eliptic lanceolate, margine crenat-serata; petiol 0.2-1.5 cm. Dioica, ocazional monoica.

 
Vicia hirsuta

Vicia hirsuta - originara din Europa, creste pe langa locuri cultivate si necultivate, pe langa drumuri, prin fanete si paduri.

 
Potentilla indica

Potentilla indica - erbacee perena, originara din Asia, creste prin poieni, pasuni, gradini si margini de drumuri.

 
Legousia speculum-veneris - floarea Sfantei Vineri

 Legousia este nume dedicat botanistului francez Legouz de Garland, fondator al gradini botanice din Digione in 1773; speculum-veneris = oglinda Afroditei datorita formei rotunde a corolei.

Legousia speculum-veneris poate devenii invaziva a campurilor de cereale.

 
Magnoliopsida
Solanum aviculare

Solanum aviculare - arbust originar din Australia si regiunile Pacificului.

 
Phlox subulata

Specie sempervirescenta sau semi-sempervirescenta care acopera bine solul. Frunze lineare, alternee sau in rozete pe tulpina, 1,5-2 cm lungime si 2 mm latime, sesile, subulate. Inflorescenta cimoasa sau panicul terminala formata din 3-9 flori. Corola formata din 5 petale, emarginate la varf, obovate, 1 cm lungime, 5 mm latime, glabre; tubul 1,3 cm lungime. 5 stamine, la baza tubului corolei de diferite inaltimi.

 
Akebia quinata

Liana lemnoasa, monoica, semi-sempervirescenta, perena. Tulpina gri-maronie cu lenticele proeminente. Frunze alterne, palmat-compuse, 5 foliole petiolate si stipelate. Foliolele sun oblonge pana la ovat-eliptice, baza rotunda; petiol 4,5 – 10 cm lungime. Inflorescenta racem axilar, pendule; florile barbatesti sunt dispuse terminal

 
Lampranthus aurantiacus

Lampranthus aurantiacus - specie perena, suculenta, originara din Africa de Sud. Cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii.

 
Scabiosa triandra

Scabiosa triandra - originara din Europa si Asia, creste de la campie pana la 1500 m altitudine, pe pasuni sarace, aride.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri