17
Mai
2009
Calendula officinalis L. - galbenele
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Calendula officinalis L.

Sinonime

Denumiri populare – galbenele, Kerti koromvirag, Ringelbume, Pot-Marigold, Marigold, Calendula, calendola,  zergul, Thulvkka Saamanthii.

Distributie si Habitat

Descriere – tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm. Inflorescenta calatidiu, 4-7 cm diametru, terminal sau axilar; florile ligulate dispuse marginal, galben-portocaliu; florile tubulare, centrale, galben-verzui. Infloreste in mai-septembrie. Achene, puternic curbate, tuberculat-roguase pe suprafata dorsala; papus absent.

Rata de crestere – moderat-repede.

Tolerante – nu tolereaza temperaturile de (-3) ˚C.

Cerinte – expozitii insorite, sol bine drenat, pH 6.5, argiloase si bogate in humus.

Management – ruperea florilor trecute prelungeste sezonul de inflorire. Specie exigenta fata de fosfor si potasiu. Necesita udari regulate in perioadele secetoase.

Propagare – prin seminte, imediat dupa maturare sau in aprilie-mai, cand temperatura solului depaseste 16-17 ˚C. Germineaza in 10-14 zile la 15-18 ˚C. Se planteaza la 18 cm distanta intre plante.

Boli si daunatori - Sphaerotheca fuliginea ataca aparatul foliar provocand ingalbenirea si uscarea frunzelor; Entyloma calendulae ataca ramurile si se manifesta prin pete galben-verzi apoi brune; Erysiphe cichoracearum si Alternaria calendulae ataca aparatul foliar; Cercospora calendulae, apar pete circulare de culoare gri; Atropos pulsatorium; Phytomyza atricornis; Bemisia tabaci; Aphis fabae; Myzus persicae; Ptinus fur; Lasioderma serricorne.

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati –

Proprietati si Utilizari – extractele pe baza de galbenele au actiune coleretica si emenagoga. Extractele liofilizate din florile ligulate inhiba dezvoltarea stafilococului auriu Oxford, Escherechia coli si Candida albicans.

Florile ligulare au proprietati tonice, febrifuge, sudorifice, carminative si anti-emetic.

Intern, se recomanda pentru stimularea secretiei biliare, ca pansament gastric.

Extern, in inflamatiile cavitatii bucale si ale mucoasei faringiene, in inflamatiile dermice si ale mucoaselor, in vanatai, contuzii, furunculoze, eczeme si parazitoze.

Infuzie, o lingura de inflorescenta la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi.

Extern, infuzie, 30 f/l pentru spalari vaginale sau comprese pentru suprafetele lezate. Tinctura din 20 g inflorescenta la 100 ml alcool, prin macerare timp de 8 zile. 10 g de tinctura in 100 ml apa, se aplica sub forma de comprese pe plagi.

Frunzele, infuzie din 30 g/l pentru comprese; se aplica cataplasme in inflamatii oculare, arsuri, plagi, degeraturi.

5 g flori in 1 l lapte pentru cancer la stomac, 3 ori pe zi.

Se foloseste ca remediu pentru probleme ale pieli combinata cu Aloe vera, Hamamelis si Taraxacum officinale.

Florile mai sunt folosite pentru colorarea untului si lichiorurilor.

Galbenelele se folosesc ca plante de borduri, rabate si platbande.

Mit, Legenda si Folclor – Romanii au dat numele de Calendula acestei plante, pe care o cultivau pentru frumusetea florilor si pentru tratrea muscaturilor de scorpion.

In cartea lui Jeanne Rose’s Herbal Guide to Inner Health, se gaseste o reteta interesanta de sandwiche, un mix de flori de galbenele, seminte de susan, maioneza, branza, si liverwurst.

Bibliografie

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2007

Claire Kowalchik, William H. Hylton – Rodale’s Illustrated Encyclopedia of Herbs – Rodale Books, 1998

David Hirsch – The Moosewood Restaurant Kitchen Garden – Ten Speed Press, 2005

James A. Duke, Mary Jo Bogenschutz-Godwin, Judi duCellier, Peggy-Ann K. Duke – Handbook of Medicinal Herbs – CRC Press, 2002

Lesley Braun, Marc Cohen – Herbs and Natural Supplements – Churchill Livingstone, 2006

Phyllis A. Balch – Prescription for Herbal Healing – Avery, 2002

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Paeonia lactiflora

Erbacee perena, 50-80 cm inaltime, radacina viguros-ramificata, cilindrica, 5-20 cm lungime si 1-2,5 cm in diametru. Tulpina fasciculata, erecta, ramificata in partile superioare. Frunze alterne, ternat-compuse, ultimul segment cu nervuri rosii, oblong-eliptic; foliolele sunt ongust-ovate sau eliptice, 8-12 x 2-4 cm. Petiol 6-10 cm lungime

 
Acanthus mollis L. 1753 - talpa ursului

Originar din zona Mediteraneana, des intalnita ca specie ornamentala. Tulpina florala poate ajunge pana la 1.8 m inaltime; bracteele purpurii-roz sunt in contrast cu florile albe. Prefera solurile profunde, umede si pozitii protejate.

 
Glycine max - soia

Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan.

Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800.

 
Quillaja saponaria

Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

 
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Flori
Bellis perennis L. - banutei

Erbacee perena, prostrata, pubescenta, 12-20 cm inaltime. Rizom scurt, radacini fibroase. Frunze dispuse in rozeta bazala, suprafata acoperita cu peri glandulari; limb spatulat, margine crenata; nervura mediana evidenta; petiol aripat. Inflorescente solitare, 1.5-3 cm diametru; involucru 3-8 mm inaltime, bractee ovate sau ovale

 
Viola x wittrockiana

Viola x wittrockiana - specie bienala, 15 cm inaltime. Frunze alterne, bazale, simple, ovate sau subcordate, dintate, petiolate, stipelate. Flori solitare, bazale, zigomorfe; 5 petale libere, 5 sepale libere; 5 stamine. Fruct capsula cu 3 valve. Infloreste din toamna pana primavara.

 
Bulbine frutescens

Specie suculenta perena, rizomatoasa. Frunze bazale, lineare, cilindrice, carnoase, 10-15 cm lungime. Tulpina florala este de 45 cm lungime. Inflorescenta formata din 40-50 cm flori, aranjate in racem de 15-30 cm lungime.

 
Anemoides trifolia

Anemoides trifolia - geofita rizomatoasa, originara din sudul Europei, creste in padurile colineare si montane, de carpen si fag.

 
Coreopsis tinctoria

Coreopsis tinctoria - erbacee originara din America de Nord, cultivata ca specie ornamentala pentru borduri mixte, in ghivece si pentru flori taiate.

 
Magnoliopsida
Lavandula stoechas

Lavandula stoechas - origine mediteraneana, difuza in Europa sud-occidentala, in Africa de nord si in Orientul Mijlociu pe coastele mediteraneene. Creste pe granit si alte substraturi acide, rar pe calcar.

 
Heracleum spondylium

Heracleum spondylium - planta perena, erbacee, originara din Europa si Asia, creste pe pasuni umede, bogate, la marginea padurilor, de la campie pana la 2500 m altitudine.

 
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Fuchsia

Frunze opuse, sau in verticil de cate 3-5 frunze, simple, lanceolate si cu margini serate, 1-25 cm lungime, sempervirescente sau decidue. Floare pendula; 4 sepale lungi, subtiri; 4 petale scurte; ovar inferior. Fruct 5-25 mm, verde-rosietiv, rosu sau purpuriu; comestibil. Seminte numeroase.

 
Teline canariensis

Teline canariensis - arbust originar (endemic) din Tenerife si Gran Canaria, creste la marginea padurilor de Pinus radiata si Laurus novo-canariensis in asociatie cu Neotinea maculata, Hypericum reflexum si Cystus sympithifolius, de la 500 pana la 1500 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri