23
Mar
2009
Capparis spinosa L. - caperi
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
2
0

Denumire stiintifica - Capparis spinosa L.

Sinonime – Capparis aegyptia, Capparis mariana, Capparis ovata.

Denumiri populare – tapania, cappero, kapari, kapers, caper, caperbush, torkav kappar, kapris, càpres, Echter Kapernstrauch, Kiari, melada, kapersy, Kaprovec,

Distributie si Habitat – Creste spontan pe subtraturi calcaroase din bazinul Marii Mediteraneene. Specie xerofita.

Descriere – subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet. Infloreste in mai-octombrie. Fruct capsula oval-oblunga, verde, iar la maturitate rosie. Seminte reniforme, negre sau galbui, 1-2 mm. 2n = 38.

Polenizarea este facuta de Xylocopa valga, Herse convolvuli, Halictus sp., Apis mellifera.

Tolerante – tolereaza seceta, soarele. Suporta temperaturile peste (40 ˚C) si cele pana la (-8 ˚C).

Cerinte – creste bine in zonele cu precipitati peste 350 mm/an. Creste bine pe soluri sarace, bine drenate.

Intretinere – se transplanteaza iarna sau primavara. In primul an de la plantare plantele se mulcesc cu piatra. Sunt necesare doua-trei udari, dupa ce s-a stabilit bine planta are nevoie de un sol cu un bun drenaj si foarte putina apa pe timpul verii. Se fertilizeaza cu azot in absenta ploilor de toamna. Tunderile de intretinere se fac in noiembrie-decembrie, dar nu se tund pana dupa doi ani.

Propagare – prin seminte sau butasi de tulpina. Butasii se preleva vara, 7 – 10 cm din tulpina lignificata; se pun la inradacinat pe substrat format din turba si nisip. Pentru a favoriza inradacinarea se pot folosi stimulatori de inradacinare.

Propagarea prin seminte, valoarea germinativa este de 5-10 %; se pot semana in decembrie-ianuarie, in vase cu turba si nisip; vasele se tin in sera iarna si toamna, si in aer liber vara. In rpimavara succesiva noile plantule se pot transplanta direct in teren.

Cultivaruri si varietati – ‘Aculeata’, ‘Nocellana’, ‘Tondino’, C. s. var. aegyptia, C. s. var. canescens, C. s. var. inermis, C. s. var. mariana, C. s. var. rupestris.

Boli si daunatori – Botrytis, Pythium sp., Albugo capparidis, Aschochypta capparidis, Camarosporium suseganense, Phoma capparidina, Phyllosticta capparidis, Septoria capparidis, Asphondylia capparis (ataca bobocii florali), Cydia capparidana, Meloidogyne sp..

Proprietati si Utilizari – Scoarta de pe radacini si bobocii floriferi au proprietati aperitive, digestive, diuretice.

Scoarta radacinilor se recolteaza cand planta este in repaus vegetativ, septembrie-octombrie sau in martie; se usuca la soare si se conserva in saci de hartie sau bumbac.

Bobocii floriferi se culeg cu mana, in aprilie-iulie, in zilele cu soare; se folosesc in stare proaspata.

Uz intern, pentru a stimula functiile digestive se face un decoct din 1,5 g de scoarta de pe radacini in 100 ml apa. Se bea o cana pe zi, dimineata.

Uz extern, pentru hemoroizi si ca protectiv al vaselor de sange, se face o tinctura vinoasa din 10 g scoarta de radacini in 100 ml ulei de masline, se pun la macerat 10 zile. Se aplica comprese pe zonele interesate.

Bobocii floriferi proaspeti se folosesc in cosmetica pentru inalbirea pielii ce se inroseste usor, si cu capilare dilatate. Se aplica comprese de infuzie sau pulpa florilor.

Bobocii floriferi se mai pot folosi si in bucatarie, daca se conserva in otet sau sare, pentru aromatizarea carnurilor, pestelui sau a pastelor fainoase.

Fructul conservat in sare, otet sau ulei este folosit pentru condimentarea pestelui sau in salate.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Agrimonia eupatoria L. - caoda racului, turita mare

Agrimonia eupatoria - erbacee perena cu rizom scurt si tulpina erecta, paroasa, de regula neramificata. frunzele bazale sunt aranjate in rozete. Este comuna in toata Europa, este rara in nordul Scotiei.

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Prunus laurocerasus L.

Arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt.

 
Phytolacca americana

Phytolacca americana - specie perena, creste pana la 2-3 m inaltime si 1,5 diametrul coroanei. Rizom subteran gros, fusiform. Frunze alterne, scurt petiolate, limb ovat-lanceolat cu baza si varful acute, marginea intreaga. Inflorescente raceme axilare, 40 cm lungime.

 
Aloe vera Mill.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei

 
Arbori si arbusti
Salix cinerea

Arbust deciduu, lemnos. Coroana iregulata, ramuri tinere glabre, 4-5 m inaltime. Frunze alterne, simple, rugoase, 12 x 2-4 cm lungime, partea superioara la inceput este tomentoasa dupa care devine glabra, culoare verde opac, partea inferioara este argintie, usor viloasa.

 
Cytisus hirsutus

Cytisus hirsutus – originara din Europa centrala si de E,  Asia Mica, creste prin boschete, locuri aride, de la campie pana la 1400 m altitudine.

 
Acer palmatum - artar japonez

Acer palmatum originara din China, Korea si Japonia. Cultivat pentru frunzele verzi sau rosii.

 
Alnus glutinosa - anin negru

Alnus glutinosa - denumirea genului deriva din celticul ‘al lan’ = aproape de rau, cu referire la habitatul plantelor care cresc in apropierea raurilor;numele speciei ‘glutinosa’ se refera la resina care acopera frunzele tinere si lujeri.

 
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
Magnoliopsida
Viola cornuta

Viola cornuta -  erbacee perena, originara din Spania si Franta, creste pe pasunile montane a pirineilor.

 
Impatiens parviflora

Impatiens parviflora - specie erbacee, anuala. Originara din nord-estul Asiei, in Europa creste in padurile de fag, marginile raurilor, de la 500 pana la 1200 m altitudine.

 
Alnus cordata

Alnus cordata este un arbore foios, originar din Italia si Corsica, creste spontan pe soluri slab drenate, la semi-umbra. Specia poate tolera expunerea maritima, conditiile de seceta si atmosfera prafoasa. Cultivat ca arbore ornamental in gradini si parcuri.

 
Aposeris foetida (L.) Less - crestata

Aposeris foetida - originara din SE Europa, creste prin paduri umbroase, mai ales fagete, de la 300 m pana la 1800 m altitudine.

 
Cyanus segetum

Cyanus segetum - specie originara din regiunea mediteraneana, creste in semanaturile de grau si secara, de la campie pana la 1500 m altitudine.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri