23
Mar
2009
Capparis spinosa L. - caperi
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Capparis spinosa L.

Sinonime – Capparis aegyptia, Capparis mariana, Capparis ovata.

Denumiri populare – tapania, cappero, kapari, kapers, caper, caperbush, torkav kappar, kapris, càpres, Echter Kapernstrauch, Kiari, melada, kapersy, Kaprovec,

Distributie si Habitat – Creste spontan pe subtraturi calcaroase din bazinul Marii Mediteraneene. Specie xerofita.

Descriere – subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet. Infloreste in mai-octombrie. Fruct capsula oval-oblunga, verde, iar la maturitate rosie. Seminte reniforme, negre sau galbui, 1-2 mm. 2n = 38.

Polenizarea este facuta de Xylocopa valga, Herse convolvuli, Halictus sp., Apis mellifera.

Tolerante – tolereaza seceta, soarele. Suporta temperaturile peste (40 ˚C) si cele pana la (-8 ˚C).

Cerinte – creste bine in zonele cu precipitati peste 350 mm/an. Creste bine pe soluri sarace, bine drenate.

Intretinere – se transplanteaza iarna sau primavara. In primul an de la plantare plantele se mulcesc cu piatra. Sunt necesare doua-trei udari, dupa ce s-a stabilit bine planta are nevoie de un sol cu un bun drenaj si foarte putina apa pe timpul verii. Se fertilizeaza cu azot in absenta ploilor de toamna. Tunderile de intretinere se fac in noiembrie-decembrie, dar nu se tund pana dupa doi ani.

Propagare – prin seminte sau butasi de tulpina. Butasii se preleva vara, 7 – 10 cm din tulpina lignificata; se pun la inradacinat pe substrat format din turba si nisip. Pentru a favoriza inradacinarea se pot folosi stimulatori de inradacinare.

Propagarea prin seminte, valoarea germinativa este de 5-10 %; se pot semana in decembrie-ianuarie, in vase cu turba si nisip; vasele se tin in sera iarna si toamna, si in aer liber vara. In rpimavara succesiva noile plantule se pot transplanta direct in teren.

Cultivaruri si varietati – ‘Aculeata’, ‘Nocellana’, ‘Tondino’, C. s. var. aegyptia, C. s. var. canescens, C. s. var. inermis, C. s. var. mariana, C. s. var. rupestris.

Boli si daunatori – Botrytis, Pythium sp., Albugo capparidis, Aschochypta capparidis, Camarosporium suseganense, Phoma capparidina, Phyllosticta capparidis, Septoria capparidis, Asphondylia capparis (ataca bobocii florali), Cydia capparidana, Meloidogyne sp..

Proprietati si Utilizari – Scoarta de pe radacini si bobocii floriferi au proprietati aperitive, digestive, diuretice.

Scoarta radacinilor se recolteaza cand planta este in repaus vegetativ, septembrie-octombrie sau in martie; se usuca la soare si se conserva in saci de hartie sau bumbac.

Bobocii floriferi se culeg cu mana, in aprilie-iulie, in zilele cu soare; se folosesc in stare proaspata.

Uz intern, pentru a stimula functiile digestive se face un decoct din 1,5 g de scoarta de pe radacini in 100 ml apa. Se bea o cana pe zi, dimineata.

Uz extern, pentru hemoroizi si ca protectiv al vaselor de sange, se face o tinctura vinoasa din 10 g scoarta de radacini in 100 ml ulei de masline, se pun la macerat 10 zile. Se aplica comprese pe zonele interesate.

Bobocii floriferi proaspeti se folosesc in cosmetica pentru inalbirea pielii ce se inroseste usor, si cu capilare dilatate. Se aplica comprese de infuzie sau pulpa florilor.

Bobocii floriferi se mai pot folosi si in bucatarie, daca se conserva in otet sau sare, pentru aromatizarea carnurilor, pestelui sau a pastelor fainoase.

Fructul conservat in sare, otet sau ulei este folosit pentru condimentarea pestelui sau in salate.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Quillaja saponaria

Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

 
Senna corymbosa

Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre.

 
Rosmarinus officinalis L.

Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare

 
Geranium robertianum L. - inchegatoare, napraznic

Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe

 
Symphytum officinale - tataneasa

Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara

 
Arbori si arbusti
Prunus armeniaca - cais

Prunus armeniaca - arbust sau arbore mic, originar din nord-estul Chinei, cunoscut si cultivat in intreaga lume pentru fructele sale comestibile. 

Din semintele de Prunus armeniaca se extrage un ulei folosit in industria parfumurilor, cosmeticelor si farmaciei.

 
Pistacia lentiscus L.

Pistacia lentiscus - arbust sau arbore mic, dioic, sempervirescent, originar din regiunea Mediteranei, in asociatie cu Olea europaea si Phillyrea latifolia, Myrtus communis, creste in zonele de coasta ale atlanticului si mediteranei, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine.

 
Nyssa sylvatica Marsh.

Arbore dioic, 25 m inaltime. Scoarta maro inchis cu crapaturi adanci. Lujeri glabri sau slab parosi, subtiri, rosu-maroniu, netede; mugurele terminal 3-5 mm, imbricat, 6-8 solzi vizibili, slab pubescent si ciliat, bicolori cu margini rosii si restul suprafatei verde.

 
Pachira aquatica

Pachira aquatica creştere natural de-a lungul raurilor in America de Sud si Centrala. Este cultivat in intreaga lume ca specie ornamentala, in garduri vii sau solitar. Rezistent la seceta si inundatii.


Semintele de P. aquatica sunt delicioase crude, fierte sau prajite. Frunze tinere si florile sunt, de asemenea, comestibile. Semintele sunt bogate in proteine si ulei comestibil.
 
Colutea arborescens

Colutea arborescens este un arbust deciduu de 4 m inaltime, creste pe soluri secetoase din Europa, estul Africii, Turcia, Iran, Asia Centrala, Afghanistan, Pakistan si Himalaya.

 
Magnoliopsida
Horminum pyrenaicum

Horminum pyrenaicum - planta erbacee, perena, rizomatoasa, originara din Europa, creste pe pasuni alpine si subalpine, pe substrat calcaros, de la 1500 pana la 2500 m altitudine.

 
Acalypha indica L.

Originara din China, India, Taiwan, Africa tropicala si centrul Americi. Creste in locuri umbrite de-a lungul raurilor, pe soluri nisipoase, pana la 1000 m altitudine.

 
Senecio vulgaris

Senecio vulgaris - specie originara din nordul Africii, zonele temperate din Asia si Europa mediteraneana, dar e naturalizata pe tot globul, creste pe terenuri cultivate, margini de drumuri, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
Ranunculus scelaratus

Ranunculus scelaratus - specie raspandita in Europa si Asia, creste pe langa rari si mlastini, de la campie pana la 1000 m altitudine.

 
Fraxinus ornus - mojdrean

Fraxinus ornus - originar din Europa de Sud, Asia Mica, creste in paduri, tufarisuri, coaste insorite, in regiunea de campie si de dealuri mai ales pe soluri calcaroase, uneori pietroase.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 
Start la gradinarit

... sau cel putin sper sa fie un start adevarat, sa nu mai vina alte ninsori si valuri de frig. 

 
Plante de semi-umbra

Cateva idei pentru o gradina umbrita. Daca v-ati plimbat prin padure stiti sigur ca sunt si plante carora le place umbra sau semi-umbra, si puteti folosii plantele originare sau varietatile horticole ale acestora pentru a crea o gradina de vis.

 
Va ganditi la primavara?

Inainte de a incepe perioada foarte incarcata de semanat si transplantat trebuie sa ne bucuram si de natura salbatica, de aceea abia astept sa se faca vremea umpic mai acceptabila pentru a iesi la Padurea Verde. Imi place sa ma plimb cu copii pe poteci si sa admir flora spontana si sa ascult cantecul pasarilor.

 
Sa incercam o gradina mov

Voi v-ati gandit cum o sa amenajati gradina anul viitor, sau preferati doar speciile perene ca sa nu aveti bataie de cap in fiecare an?

 

Categorii

Link-uri