23
Mar
2009
Capparis spinosa L. - caperi
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Capparis spinosa L.

Sinonime – Capparis aegyptia, Capparis mariana, Capparis ovata.

Denumiri populare – tapania, cappero, kapari, kapers, caper, caperbush, torkav kappar, kapris, càpres, Echter Kapernstrauch, Kiari, melada, kapersy, Kaprovec,

Distributie si Habitat – Creste spontan pe subtraturi calcaroase din bazinul Marii Mediteraneene. Specie xerofita.

Descriere – subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet. Infloreste in mai-octombrie. Fruct capsula oval-oblunga, verde, iar la maturitate rosie. Seminte reniforme, negre sau galbui, 1-2 mm. 2n = 38.

Polenizarea este facuta de Xylocopa valga, Herse convolvuli, Halictus sp., Apis mellifera.

Tolerante – tolereaza seceta, soarele. Suporta temperaturile peste (40 ˚C) si cele pana la (-8 ˚C).

Cerinte – creste bine in zonele cu precipitati peste 350 mm/an. Creste bine pe soluri sarace, bine drenate.

Intretinere – se transplanteaza iarna sau primavara. In primul an de la plantare plantele se mulcesc cu piatra. Sunt necesare doua-trei udari, dupa ce s-a stabilit bine planta are nevoie de un sol cu un bun drenaj si foarte putina apa pe timpul verii. Se fertilizeaza cu azot in absenta ploilor de toamna. Tunderile de intretinere se fac in noiembrie-decembrie, dar nu se tund pana dupa doi ani.

Propagare – prin seminte sau butasi de tulpina. Butasii se preleva vara, 7 – 10 cm din tulpina lignificata; se pun la inradacinat pe substrat format din turba si nisip. Pentru a favoriza inradacinarea se pot folosi stimulatori de inradacinare.

Propagarea prin seminte, valoarea germinativa este de 5-10 %; se pot semana in decembrie-ianuarie, in vase cu turba si nisip; vasele se tin in sera iarna si toamna, si in aer liber vara. In rpimavara succesiva noile plantule se pot transplanta direct in teren.

Cultivaruri si varietati – ‘Aculeata’, ‘Nocellana’, ‘Tondino’, C. s. var. aegyptia, C. s. var. canescens, C. s. var. inermis, C. s. var. mariana, C. s. var. rupestris.

Boli si daunatori – Botrytis, Pythium sp., Albugo capparidis, Aschochypta capparidis, Camarosporium suseganense, Phoma capparidina, Phyllosticta capparidis, Septoria capparidis, Asphondylia capparis (ataca bobocii florali), Cydia capparidana, Meloidogyne sp..

Proprietati si Utilizari – Scoarta de pe radacini si bobocii floriferi au proprietati aperitive, digestive, diuretice.

Scoarta radacinilor se recolteaza cand planta este in repaus vegetativ, septembrie-octombrie sau in martie; se usuca la soare si se conserva in saci de hartie sau bumbac.

Bobocii floriferi se culeg cu mana, in aprilie-iulie, in zilele cu soare; se folosesc in stare proaspata.

Uz intern, pentru a stimula functiile digestive se face un decoct din 1,5 g de scoarta de pe radacini in 100 ml apa. Se bea o cana pe zi, dimineata.

Uz extern, pentru hemoroizi si ca protectiv al vaselor de sange, se face o tinctura vinoasa din 10 g scoarta de radacini in 100 ml ulei de masline, se pun la macerat 10 zile. Se aplica comprese pe zonele interesate.

Bobocii floriferi proaspeti se folosesc in cosmetica pentru inalbirea pielii ce se inroseste usor, si cu capilare dilatate. Se aplica comprese de infuzie sau pulpa florilor.

Bobocii floriferi se mai pot folosi si in bucatarie, daca se conserva in otet sau sare, pentru aromatizarea carnurilor, pestelui sau a pastelor fainoase.

Fructul conservat in sare, otet sau ulei este folosit pentru condimentarea pestelui sau in salate.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Hedeoma pulegioides

Tulpina foarte subtire, erecta, ramificata, fin pubescenta, 15-45 cm inaltime. Frunze ovate pana la obovat-oblonge, petiolate, slab serate, varf obtuz, baza ingusta, glabre, slab pubescente, subtiri; frunzele superioare sunt mai mici. Flori in buchete, axilare; pedicel pubescent, mai mici sau egale cu caliciul; caliciu pubescent, 3 lobi scurti si 2 lobi mai lungi. Corola alba sau albastru-violet. Infloreste in iulie-septembrie.

 
Bellis perennis L. - banutei

Erbacee perena, prostrata, pubescenta, 12-20 cm inaltime. Rizom scurt, radacini fibroase. Frunze dispuse in rozeta bazala, suprafata acoperita cu peri glandulari; limb spatulat, margine crenata; nervura mediana evidenta; petiol aripat. Inflorescente solitare, 1.5-3 cm diametru; involucru 3-8 mm inaltime, bractee ovate sau ovale

 
Hamamelis mollis

Specie originara din China (Anhui, Hubei, Hunan, Jiangxi, Sichuan), la altitudini de 800-1400 m, unde creste alturi de Quercus serrata, Corylopsis sinensis, Castanea seguinii, Rhododendron simsii, Hosta ventricosa si Lindera sp..

 
Acanthus mollis L. 1753 - talpa ursului

Originar din zona Mediteraneana, des intalnita ca specie ornamentala. Tulpina florala poate ajunge pana la 1.8 m inaltime; bracteele purpurii-roz sunt in contrast cu florile albe. Prefera solurile profunde, umede si pozitii protejate.

 
Symphytum officinale - tataneasa

Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara

 
Arbori si arbusti
Taxus baccata

Taxus baccata - specie raspandita in Europa, Asia de V, Africa de N, creste sporadic in etajul montan, prin paduri de fag, adesea pe stanci, izolat sau in palcuri.

 
Syzygium aromaticum - cuisoare

Fructe mici, oblongi cu putina pulpa. muguri florali uscati sunt cuisoarele (condiment) din comert. toate partile arborelui sunt puternic aromate.

 
Erica canaliculata

Erica canaliculata - arbust originar din sudul Africii, folosit ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

 
Prunus cerasifera - corcodus

Prunus cerasifera - este cultivat pentru fructele sale comestibile din care se fac dulceturi, iar cultivarele si varietatile se intalnesc pe tot globul cultivate ca specii ornamentale in parcuri si gradini, sau in aliniamente stradale.

 
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Magnoliopsida
Boltonia asteroides (L.) L Her.

Boltonia asteroides - originara din America de Nord, pe soluri umede sau marginea canalelor.

 
Solanum aviculare

Solanum aviculare - arbust originar din Australia si regiunile Pacificului.

 
Chamaenerion angustifolium

Chamaenerion angustifolium - erbacee perena, originara din nordul Europei, America de Nord, Asia si Japonia. Prefera soluri uscate, la campie, pe margini de drumuri. Specie geofita.

 
Lamium orvala L.

Erbacee rizomatoasa, glabra sau hirsuta. Tulpina erecta, cilindrica sau muchiata, simpla sau ramificata, 30-60 cm x 6 mm. Frunze petiolate, limb cordiform, margine iregulat serata sau crenata, varf acuminat, baza asimetrica, nervatiune penata; petiol 9-11 cm lungime.

 
Vicia hirsuta

Vicia hirsuta - originara din Europa, creste pe langa locuri cultivate si necultivate, pe langa drumuri, prin fanete si paduri.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri