23
Mar
2009
Capparis spinosa L. - caperi
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
2
0

Denumire stiintifica - Capparis spinosa L.

Sinonime – Capparis aegyptia, Capparis mariana, Capparis ovata.

Denumiri populare – tapania, cappero, kapari, kapers, caper, caperbush, torkav kappar, kapris, càpres, Echter Kapernstrauch, Kiari, melada, kapersy, Kaprovec,

Distributie si Habitat – Creste spontan pe subtraturi calcaroase din bazinul Marii Mediteraneene. Specie xerofita.

Descriere – subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet. Infloreste in mai-octombrie. Fruct capsula oval-oblunga, verde, iar la maturitate rosie. Seminte reniforme, negre sau galbui, 1-2 mm. 2n = 38.

Polenizarea este facuta de Xylocopa valga, Herse convolvuli, Halictus sp., Apis mellifera.

Tolerante – tolereaza seceta, soarele. Suporta temperaturile peste (40 ˚C) si cele pana la (-8 ˚C).

Cerinte – creste bine in zonele cu precipitati peste 350 mm/an. Creste bine pe soluri sarace, bine drenate.

Intretinere – se transplanteaza iarna sau primavara. In primul an de la plantare plantele se mulcesc cu piatra. Sunt necesare doua-trei udari, dupa ce s-a stabilit bine planta are nevoie de un sol cu un bun drenaj si foarte putina apa pe timpul verii. Se fertilizeaza cu azot in absenta ploilor de toamna. Tunderile de intretinere se fac in noiembrie-decembrie, dar nu se tund pana dupa doi ani.

Propagare – prin seminte sau butasi de tulpina. Butasii se preleva vara, 7 – 10 cm din tulpina lignificata; se pun la inradacinat pe substrat format din turba si nisip. Pentru a favoriza inradacinarea se pot folosi stimulatori de inradacinare.

Propagarea prin seminte, valoarea germinativa este de 5-10 %; se pot semana in decembrie-ianuarie, in vase cu turba si nisip; vasele se tin in sera iarna si toamna, si in aer liber vara. In rpimavara succesiva noile plantule se pot transplanta direct in teren.

Cultivaruri si varietati – ‘Aculeata’, ‘Nocellana’, ‘Tondino’, C. s. var. aegyptia, C. s. var. canescens, C. s. var. inermis, C. s. var. mariana, C. s. var. rupestris.

Boli si daunatori – Botrytis, Pythium sp., Albugo capparidis, Aschochypta capparidis, Camarosporium suseganense, Phoma capparidina, Phyllosticta capparidis, Septoria capparidis, Asphondylia capparis (ataca bobocii florali), Cydia capparidana, Meloidogyne sp..

Proprietati si Utilizari – Scoarta de pe radacini si bobocii floriferi au proprietati aperitive, digestive, diuretice.

Scoarta radacinilor se recolteaza cand planta este in repaus vegetativ, septembrie-octombrie sau in martie; se usuca la soare si se conserva in saci de hartie sau bumbac.

Bobocii floriferi se culeg cu mana, in aprilie-iulie, in zilele cu soare; se folosesc in stare proaspata.

Uz intern, pentru a stimula functiile digestive se face un decoct din 1,5 g de scoarta de pe radacini in 100 ml apa. Se bea o cana pe zi, dimineata.

Uz extern, pentru hemoroizi si ca protectiv al vaselor de sange, se face o tinctura vinoasa din 10 g scoarta de radacini in 100 ml ulei de masline, se pun la macerat 10 zile. Se aplica comprese pe zonele interesate.

Bobocii floriferi proaspeti se folosesc in cosmetica pentru inalbirea pielii ce se inroseste usor, si cu capilare dilatate. Se aplica comprese de infuzie sau pulpa florilor.

Bobocii floriferi se mai pot folosi si in bucatarie, daca se conserva in otet sau sare, pentru aromatizarea carnurilor, pestelui sau a pastelor fainoase.

Fructul conservat in sare, otet sau ulei este folosit pentru condimentarea pestelui sau in salate.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Symphytum officinale - tataneasa

Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara

 
Arbori si arbusti
Laburnum alpinum

Laburnum alpinum - originara din Franta, Elvetia si Italia, creste in locuri stancoase si paduroase din regiunea montana si subalpina.

 
Spartium junceum

Spartium junceum - specie des intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala, se adapta pe orice tip de teren.

In cel de-al II-lea Razboi Mondial, din tulpina acestei plante se producea o fibra pentru imbracaminte.

 
Rhododendron jasminiflorum J.D. Hooker.

Rhododendron jasminiflorum - arbust sempervirescent, originar din Malaezia, Filipine si Indonezia.

 
Tilia tomentosa - tei argintiu

Arbore cu coroana deasa, bogata, 30 m inaltime, cu ramuri erecte, rotunjita. Lujerii anuali, geniculati, bruni-galbui, cenusiu tomentosi, cu muguri ovoidali, cu doi solzi externi egali, deasemenea paslosi. La inceput scoarta este neteda si cenusie, la maturitate formeaza brazde longitudinale putin adanci.

 
Fothergilla

Fothergilla gardenii – arbust mic, pana la 1 m inaltime. Frunze 4-8 x 1.5-5 cm, margine dintata catre varf. Flori albe, cu roz, apar inainte de infrunzire in spice terminale; stamine numeroase. Infloreste in aprilie-mai; prefera sol umed, bine-drenat, in plin soare.

 
Magnoliopsida
Scutellaria alpina

Scutellaria alpina - specie perena, raspandita in Europa Centrala si de Sud, Caucaz, Asia Mica si Siberia, creste pe locuri stancoase si grohotisuri, de la 1500 pana la 2500 m altitudine.

 
Lamium galeobdolon - galbenita

Lamium galeobdolon - specie perena, originara din sudul Europei, creste prin paduri si tufarisuri umede si umbroase, in subzona fagului si a molidului, pana la 1500 m altitudine.

 
Calycanthus floridus L.

Arbust 1.8-4 m inaltime; tulpini multiple, erecte, pendule cele cu fructe. Mugure mic, rotund, nud, maro-pubescent. Scaorta neteda cu lenticele, aromatica prin ardere, gri-maroniu inchis. Frunze opuse, decidue, simple, ovate pana la eliptice, intreagi, aromatice daca sunt zdrobite, lucioase, dens tomentoase pe dos, primavara sunt verde deschis, toamna sunt galbene-versui sau galbene.

 
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Echinacea purpurea

Erbacee perena, rizom cilindric. Tulpina rosietica, 80-100 cm inaltime, hirsuta-usor pubescenta, ramificata. Frunze alterne, petiolare, lanceolat-ovate, margine serata, usor pubescente; spre varful tulpinii frunzele sunt sesile.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 

Categorii

Link-uri