23
Mar
2009
Capparis spinosa L. - caperi
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Capparis spinosa L.

Sinonime – Capparis aegyptia, Capparis mariana, Capparis ovata.

Denumiri populare – tapania, cappero, kapari, kapers, caper, caperbush, torkav kappar, kapris, càpres, Echter Kapernstrauch, Kiari, melada, kapersy, Kaprovec,

Distributie si Habitat – Creste spontan pe subtraturi calcaroase din bazinul Marii Mediteraneene. Specie xerofita.

Descriere – subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet. Infloreste in mai-octombrie. Fruct capsula oval-oblunga, verde, iar la maturitate rosie. Seminte reniforme, negre sau galbui, 1-2 mm. 2n = 38.

Polenizarea este facuta de Xylocopa valga, Herse convolvuli, Halictus sp., Apis mellifera.

Tolerante – tolereaza seceta, soarele. Suporta temperaturile peste (40 ˚C) si cele pana la (-8 ˚C).

Cerinte – creste bine in zonele cu precipitati peste 350 mm/an. Creste bine pe soluri sarace, bine drenate.

Intretinere – se transplanteaza iarna sau primavara. In primul an de la plantare plantele se mulcesc cu piatra. Sunt necesare doua-trei udari, dupa ce s-a stabilit bine planta are nevoie de un sol cu un bun drenaj si foarte putina apa pe timpul verii. Se fertilizeaza cu azot in absenta ploilor de toamna. Tunderile de intretinere se fac in noiembrie-decembrie, dar nu se tund pana dupa doi ani.

Propagare – prin seminte sau butasi de tulpina. Butasii se preleva vara, 7 – 10 cm din tulpina lignificata; se pun la inradacinat pe substrat format din turba si nisip. Pentru a favoriza inradacinarea se pot folosi stimulatori de inradacinare.

Propagarea prin seminte, valoarea germinativa este de 5-10 %; se pot semana in decembrie-ianuarie, in vase cu turba si nisip; vasele se tin in sera iarna si toamna, si in aer liber vara. In rpimavara succesiva noile plantule se pot transplanta direct in teren.

Cultivaruri si varietati – ‘Aculeata’, ‘Nocellana’, ‘Tondino’, C. s. var. aegyptia, C. s. var. canescens, C. s. var. inermis, C. s. var. mariana, C. s. var. rupestris.

Boli si daunatori – Botrytis, Pythium sp., Albugo capparidis, Aschochypta capparidis, Camarosporium suseganense, Phoma capparidina, Phyllosticta capparidis, Septoria capparidis, Asphondylia capparis (ataca bobocii florali), Cydia capparidana, Meloidogyne sp..

Proprietati si Utilizari – Scoarta de pe radacini si bobocii floriferi au proprietati aperitive, digestive, diuretice.

Scoarta radacinilor se recolteaza cand planta este in repaus vegetativ, septembrie-octombrie sau in martie; se usuca la soare si se conserva in saci de hartie sau bumbac.

Bobocii floriferi se culeg cu mana, in aprilie-iulie, in zilele cu soare; se folosesc in stare proaspata.

Uz intern, pentru a stimula functiile digestive se face un decoct din 1,5 g de scoarta de pe radacini in 100 ml apa. Se bea o cana pe zi, dimineata.

Uz extern, pentru hemoroizi si ca protectiv al vaselor de sange, se face o tinctura vinoasa din 10 g scoarta de radacini in 100 ml ulei de masline, se pun la macerat 10 zile. Se aplica comprese pe zonele interesate.

Bobocii floriferi proaspeti se folosesc in cosmetica pentru inalbirea pielii ce se inroseste usor, si cu capilare dilatate. Se aplica comprese de infuzie sau pulpa florilor.

Bobocii floriferi se mai pot folosi si in bucatarie, daca se conserva in otet sau sare, pentru aromatizarea carnurilor, pestelui sau a pastelor fainoase.

Fructul conservat in sare, otet sau ulei este folosit pentru condimentarea pestelui sau in salate.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Madhuca longifolia Macb.

Arbore deciduu, 20 m inaltime, coroana rotunda. Frunze alterne, eliptice, 7.5-13 cm, margine intreaga, varf acut; 10-12 perechi de nervuri; petiol 1-2 cm lungime. Flori axilare, crem, fragrante; caliciul acoperit cu peri densi; corola galben pal, 1 cm lungime, 6-12 petale

 
Primula vulgaris

Primula vulgaris - planta perena, distribuita in zonele temperate ale Europei, Asiei si Americii, creste prin tufarisuri luminoase, pe langa paraie, livezi si fanete, margini si luminisuri de paduri, pe soluri fertile.

 
Petasites hybridus - podval mare

Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu.

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Calophyllum inophyllum

Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime.

 
Arbori si arbusti
Thevetia peruviana - leandru galben

Arbust sempervirescent, 6 m inaltime. Tulpina erecta, cilindrica, ramificata, neteda, verde, prezinta latex. Frunze simple, subsesile, alterne, dispuse spiralat, limb linear, margine intreaga, varf acut, glabre, 8-16 cm lungime.

 
Ceiba pentandra

Ceiba pentandra - arbore originar din America tropicala, des intalnit ca specie cultivata in Filipine, creste in regiunile secetoase, paduri si pasuni, de la nivelul marii pana la 1000 m altitudine.

 
Buxus sempervirens

Buxus sempervirens - arbust sempervirescent, originar din nordul Africii, Asia si Europa, pana la 800 m altitudine. Creste in padurile rare de foioase, pe substraturi calcaroase in expoziti insorite, in asociatie cu Cotoneaster integerrimus, Pyrus pyraster, Prunus spinosa si Amelanchier rotundifolia.

 
Ceanothus thyrsiflorus

Arbust sau arbore mic, sempervirescent, 1-4 m inaltime. Tulpina prostrata sau ascendenta. Lujeri verzi, glabri, subtiri, flexibili, geniculati. Frunze 2-6 cm lungime, oblong-eliptice, varf obtuz sau acut, margine fin dintata; 3 nervuri proeminente, glabre pe fata superioara; petiol 12-15 mm lungime.

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Magnoliopsida
Hepatica nobilis Schreb

Erbacee perena; radacina fibroasa. Frunze sempervirescente, coriacee, cele tinere sunt verzi deschis si paroase; verde-oliv inchis pe fata superioara, si purpurii pe fata inferioara, la maturitate si in timpul infloririi; cordate, 3-lobate; lob ovat, margine intreaga, varf obtuz.

 
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh

Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

 
Quercus pubescens

Arbore foios, indigen (Romania), 15 m inaltime. Tulpina este de cele mai multe ori stramba, neregulata. Coroana rara, luminoasa, larga si neregulata. Scoarta este groasa, adanc brazdata, formand un ritidom crapat, in placi dreptunghiulare, de culoare brun-inchisa.

 
Agrostemma githago

Agrostemma githago - originara din Europa si Caucazi, este frecventa prin semanaturi, cereale, din regiunea de campie pana la 1400 m altitudine.

 
Galium verum

Galium verum - specie raspandita in Europa si Asia, creste in fanete, tufarisuri, margini de drumuri, paduri de la campie pana la 1700 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri