|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Celtis australis L. Sinonime – Denumiri populare – european hackberry, bagolaro, sambovina. Distributie si Habitat – este prezent in toata Europa meridionala, Africa de Nord si Asia occidentala; element constituitiv de latifolie termofile. In Europa centrala este cultivata, in scop ornamental. Descriere – arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica; pe partea superioara scabre, iar pe partea inferioara sunt pubescente; petiol 5-18 mm. Flori hermafrodite sau unisexuate, solitare, 2-3 mm; peduncul lung 2-4 cm, la axila frunzelor. Infloreste pe ramurile de un an, contemporan cu infrunzirea, in aprilie-mai. Fruct drupa, pedunculata, la inceput gri-verzuie sau galbena, la maturitate devine maro-negricioasa, glabra, 9-12 cm; comestibil. Rata de crestere – repede. Tolerante – seceta, si smogul. Nu tolereaza ceata si vanturile puternice. Cerinte – specie heliofila, creste pe terenuri aride, calcaroase, nisipoase. Management – are nevoie de tunderi ocazionale. Propagare – prin seminte, drajoni si butasire. Noile plante se transplanteaza la loc definitiv cand au 1-2 ani. Boli si Daunatori – poate fi atacat de afide. Parteneri naturali si de gradina – Acer pictum, Castanopsis tribuloides, Diploknema butyracea, Juglans regia, Robinia pseudacacia, Morus serrata. Cultivaruri si Varietati – Proprietati si Utilizari – frunzele de Celtis australis, sunt utile pentru inflamatiile gurii si a cailor orale, gingivite si faringite, gargare repetate pe zi. Frunzele se culeg in mai-iunie, dupa inflorire, cand s-au dezvoltat complet, fara petiol. Se usuca in strat subtire, la umbra; se conserva in recipiente de sticla. Uz extern - pentru aparatul intestinal, decoct din 2 g de frunze uscate in 100 ml apa. Doua-trei cesti pe zi. - pentru inflamatii ale gurii, decoct din 5 g de frunze uscate in 100 ml apa. Cu aceste decoct se clateste gura si se fac gargare de mai multe ori pe zi. Bibliografie Narayan P. Manandhar, Sanjay Manandhar – Plants and People of Nepal – Timber Press, 2002 Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997 Virendra Kumar Sharma – Propagation of Plants – Indus Publishing Company, 2006 Vv. Aa. – Arboles en Espana – Mundi Prensa, 2001
Imagini
Vezi si
Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor. Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie. Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara. Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’. Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing. Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor: in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China. Arbust monoic, deciduu, lignificat la baza, 50 cm inaltime. Ramuri verzi, muchiate. Scoarta maro-verde. Frunze alterne, scurt petiolate; lamina oval-eliptica, baza rotunda, varf acut, margine serata; glabre. Flori hermafrodite, la axila frunzelor, pendule, solitare sau cate doua; caliciu cu 4-5 sepale; corola tubulara, 8-10 stamine. Callicarpa L. cuprinde 170 de specii de arbori si arbusti din zonele temperate si tropicale. Cele mai frecvent intalnite in parcuri si gradini sunt Callicarpa americana, Callicarpa bodinieri, Callicarpa dichotoma, Callicarpa japonica si Callicarpa macrophylla. Clerodendrum bungei - specie ornamentala, cultivata in parcuri si gradini dar si in ghivece pentru terase. Frunzele zdrobite lasa un miros neplacut. In climatele calde si umede devine invaziva. Fructe mici, oblongi cu putina pulpa. muguri florali uscati sunt cuisoarele (condiment) din comert. toate partile arborelui sunt puternic aromate. Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Scoarta gri; ramurile tinere sunt galben-verzui. Frunze alterne; paripenat-compuse, 4-6 perechi de foliole oval-eliptice, 10-35 mm lungime; verzi inchis vara si galbene toamna; 5-10 cm lungime; stiple spinescente. Flori solitare; corola galbena, 20-25 mm lungime; cresc la axila frunzelor; infloresc din mai - iunie. Planta erbacee, radacini rizomatoase, 2-4 mm diametru. Tulpina erecta, tubuloase sau fistiloase, spongioase si striate longitudinal. Frunze bazale, lung petiolate (5-20 cm); limb cordat, margine crenata, ondulata, carnoas, varf obtuz, culoare verde stralucitor. Frunze caulinare sunt asemanatoare cu cele bazale doar ca sunt mai mici, sessile sau subsesile. Primula vulgaris - erbacee perena sau bienala, 20 x 20 cm. Rizom mic, carnos. Frunze dispuse in rozeta bazala, spatulate, rugoase, glabre pe partea superioara, paroase pe partea inferioara, margine intreaga sau dintata, varf obtuz. Flori solitare, hermafrodite; peduncul pubescent, 10-15 cm lungime; caliciu gamosepal-tubulos, 5 sepale Arbore de 10 - 25 m inaltime. Tulpina este dreapta, coroana bine ramificata, scoarta neteda cenusie. Lemnul este casant, cu numeroase noduri si fibre ondulate. Lujerii sunt glabri sau foarte fin pubescenti, verzi-cenusii Kalanchoe eriophylla – a fost descrisa pentru prima data de catre R. Hilsenbeck si W. Bojer, in 1857. Originara din Madagascar, unde creste la altitudini mari, pe stancarii. Kalanchoe eriophylla - specie epifita, erbacee perena, 30 cm inaltime. Tulpina decumbenta sau pendula. Frunze opuse, sesile, in rozete la baza; limb suculent, sub-ovoid, 10-35 x 6-17 mm, pubescent, baza truncata sau amplexicaule, varf obtuz, margine intreaga sau crenata. Acca sellowiana este un arbust sempervirescent care creste incet, originar din America de Sus, acum cultivat la tropice si in climate calde ca ornamental, si pentru fructele sale. Primavara tarziu produce cantitati mari de flori cu stamine rosii proeminente si petale roz-albe comestibile. Dupa inflorire, se pot aplica tunderi sub orice forma. |
Ultimele articole
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||