23
Feb
2009
Celtis australis L. - sambovina
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
4
0

Denumire stiintificaCeltis australis L.

Sinonime

Denumiri populare – european hackberry, bagolaro, sambovina.

Distributie si Habitat – este prezent in toata Europa meridionala, Africa de Nord si Asia occidentala; element constituitiv de latifolie termofile. In Europa centrala este cultivata, in scop ornamental.

Descriere – arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica; pe partea superioara scabre, iar pe partea inferioara sunt pubescente; petiol 5-18 mm. Flori hermafrodite sau unisexuate, solitare, 2-3 mm; peduncul lung 2-4 cm, la axila frunzelor. Infloreste pe ramurile de un an, contemporan cu infrunzirea, in aprilie-mai. Fruct drupa, pedunculata, la inceput gri-verzuie sau galbena, la maturitate devine maro-negricioasa, glabra, 9-12 cm; comestibil.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – seceta, si smogul. Nu tolereaza ceata si vanturile puternice.

Cerinte – specie heliofila, creste pe terenuri aride, calcaroase, nisipoase.

Management – are nevoie de tunderi ocazionale.

Propagare – prin seminte, drajoni si butasire. Noile plante se transplanteaza la loc definitiv cand au 1-2 ani.

Boli si Daunatori – poate fi atacat de afide.

Parteneri naturali si de gradinaAcer pictum, Castanopsis tribuloides, Diploknema butyracea, Juglans regia, Robinia pseudacacia, Morus serrata.

Cultivaruri si Varietati

Proprietati si Utilizari – frunzele de Celtis australis, sunt utile pentru inflamatiile gurii si a cailor orale, gingivite si faringite, gargare repetate pe zi.

Frunzele se culeg in mai-iunie, dupa inflorire, cand s-au dezvoltat complet, fara petiol. Se usuca in strat subtire, la umbra; se conserva in recipiente de sticla.

Uz extern - pentru aparatul intestinal, decoct din 2 g de frunze uscate in 100 ml apa. Doua-trei cesti pe zi.

- pentru inflamatii ale gurii, decoct din 5 g de frunze uscate in 100 ml apa. Cu aceste decoct se clateste gura si se fac gargare de mai multe ori pe zi.

Bibliografie

Narayan P. Manandhar, Sanjay Manandhar – Plants and People of Nepal – Timber Press, 2002

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Virendra Kumar Sharma – Propagation of Plants – Indus Publishing Company, 2006 

Vv. Aa. – Arboles en Espana – Mundi Prensa, 2001

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Paeonia lactiflora

Erbacee perena, 50-80 cm inaltime, radacina viguros-ramificata, cilindrica, 5-20 cm lungime si 1-2,5 cm in diametru. Tulpina fasciculata, erecta, ramificata in partile superioare. Frunze alterne, ternat-compuse, ultimul segment cu nervuri rosii, oblong-eliptic; foliolele sunt ongust-ovate sau eliptice, 8-12 x 2-4 cm. Petiol 6-10 cm lungime

 
Primula vulgaris

Primula vulgaris - planta perena, distribuita in zonele temperate ale Europei, Asiei si Americii, creste prin tufarisuri luminoase, pe langa paraie, livezi si fanete, margini si luminisuri de paduri, pe soluri fertile.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Quillaja saponaria

Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

 
Marrubium vulgare - voronic

Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime.

 
Arbori si arbusti
Tibouchina urvilleana

Tibouchina urvilleana - arbust, pana la 4 m inaltime. Genului Tibouchina apartin aproximativ 350 de specii de arbusti si subarbusti din America tropicala, cele mai multe dintre ele regasindu-se pe tot globul cultivate ca specii ornamentale.

 
Betula alba

Betula alba - specie ornamentala, decorativa prin forma coroanei si culoarea scoartei, in parcuri si gradini. Scoarta este bogata in taninuri, este folosita in industria cosmetica.

 
Viburnum x bodnantense

Viburnum x bodnantense – arbust deciduu, hybrid obtinut din incrucisarea V. farreri cu V. grandiflorum. 

 
Acalypha hispida

Acalypha hispida - specie dioica, folosita ca specie ornamentala datorita spicelor rosii, decorative. In Asia este folosita ca specie medicinala. In Malaya decoctul de frunze si flori este folosit intern ca laxativ si diuretic.

 
Laburnum alpinum

Laburnum alpinum - originara din Franta, Elvetia si Italia, creste in locuri stancoase si paduroase din regiunea montana si subalpina.

 
Magnoliopsida
Callistemon citrinus

Callistemon citrinus este un arbust originar din estul Australiei, dar este des intalnit ca specie ornamentala in regiunile tropicale si temperate ale globului. 

 
Dicentra spectabilis (L.) Lem

Dicentra spectabilis - erbacee perena, originara din China si Japonia, cultivata ca specie ornamentala de gradini in zonele temperate.

 
Tanacetum vulgare

Tanacetum vulgare - specie perena, originara din Europa si Asia, creste pe locuri necultivate, langa drumuri si garduri, pe malurile raurilor, pe terenuri acide, pana la 1600 m altitudine.

 
Mespilus germanica L.

Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului.

germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala.

 
Scabiosa triandra

Scabiosa triandra - originara din Europa si Asia, creste de la campie pana la 1500 m altitudine, pe pasuni sarace, aride.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri