|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Centaurea uniflora Turra subsp. nervosa Bonnier & Layens Sinonime – Centaurea nervosa, Jacea plumosa, Centaurea plumosa. Denumiri populare – Distributie si Habitat – originara din nordul Apeninilor, Alpi, sud-estul Carpatilor si Balcani. Specie hemicriptofita, creste pe pasuni secetoase si pietroase, calcaroase, de la 1100 pana la 2600 m altitudine. Creste in asociatie cu Anthoxanthum odoratum, Aquilegia vulgaris subsp. vulgaris, Lotus corniculatus, Phyteuma orbiculare, Senecio doronicum subsp. doronicum, Trollius europaeus subsp. Europaeus. Veratrum album. Descriere – specie hermafrodita, autogama. Tulpina 10-20 cm inaltime, erecta, cu un singur capitul. Frunze verzi, puberulente, dintat sinuate; cele inferioare sunt onlong-ovate, baza truncata, semi-aplexicaule; frunzele dinspre varful tulpinii sunt ovate. Involucru 18-25 mm diametru, ovoid-cilindric; apendicele bracteellor interioare ovate, imbricate; apendicele bracteelor mijlocii sunt maro-negre, lanceolat-setacee, fimbriate, recurve la varf, 20-30 pe fiecare parte. Flori violet sau albe. Infloreste in iulie-august. Fruct achena, 3-4 mm; papus o.5-1 mm. 2n = 22. Polenizare epizoohora. Proprietati si Utilizari – Curiozitati – Bibliografie
Imagini
Vezi si
Erbacee perena, 1-1,5 m inaltme; rizom carnos. Frunze alterne, decidue, limb sesil 28-40 x 4-7 cm, ingust eliptic, apex lung-acuminat, baza acuta; glabre pe partea superioara, paroase pa partea inferioara. Inflorescente 4-10 x 3-6 cm. Bractei persistente, ovat-triangulare, verzi, 4-7 x 2-4 cm, margini membranoase. Erbacee perena. Tulpina ramificata, 25-150 cm, pubescenta. Frunze amplexicaule, eliptice, oblonge sau fidate, margine intreaga sau pinat-fidata, glauce. Flori dispuse in panicule, florile ligulate sunt purpurii, cu 5 dinti, flori tubulare absente. Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm. Vicia narbonensis - specie anuala, originara din regiunea mediteraneeana, creste pe coaste argiloase, semanaturi. Rhaponticum scariosum - specie endemica din Alpi, creste pe pasuni alpine de la 750 pana la 2500 m altitudine. Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana. Lavandula stoechas - origine mediteraneana, difuza in Europa sud-occidentala, in Africa de nord si in Orientul Mijlociu pe coastele mediteraneene. Creste pe granit si alte substraturi acide, rar pe calcar. Genul Silene contine circa 700 de specii originare din bazinul Marii Mediteraneene, Silene fiind cel mai mare gen din Caryophyllaceae in Turcia. Silene bitlisensi – specie erbacee perena, tulpina florala are 20-45 cm inaltime, 1,5 mm diametru, glabra, glauca, ramificata de la baza. Spartium junceum - specie des intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala, se adapta pe orice tip de teren. In cel de-al II-lea Razboi Mondial, din tulpina acestei plante se producea o fibra pentru imbracaminte. Centaurea leonidia creste pe roci din estul Peloponnisos, Grecia, la cota 550-600 m. In Grecia, Centaurea cuprinde un total de circa 140 de specii si subspecii endemice. |
Ultimele articole
Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine. Iris germanica - geofita rizomatoasa, originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine. Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei. In 1899, Felix Hoffmann a produs un derivat, acidul acetil salicilic, care a inceput sa fie comercializat sub numele de aspirina.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||