13
Feb
2009
Ceratonia siliqua L.
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
7
0

Denumire stiintificaCeratonia siliqua L.

Sinonime – Cerotina coriaceae Salisb, Cerotina inermis Stokes.

Denumiri populare – carobier, caroube, carouge, algarroba, Johannisbrot, carrubo, pane di santo Giovanni, pain de Jean Baptiste, alfarrobeira, roshkoboe, Carob bean.

Distributie si Habitat – raspandita in tot bazinul Marii Mediteraneene, in zone de coasta si litoral, pana la cote de 500 m.

Descriere – arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara, verde-gri pe partea inferioara, rahisul este rosietic, lemnos la baza. Flori hermafrodite sau unisexuate, reunite in inflorescente erecte, raceme. Infloreste in mai-noiembrie. Fruct pastaie indehiscenta, 10-20 cm lungime, pendente, la inceput verzi apoi brun inchis, lucios la maturitate, aplatizate, carnoase. Longevitate – 500 de ani.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – seceta si temperaturile pana la -7 °C. Tinerele plante sunt sensibile la inghet.

Cerinte – soluri sarace.

Management – dupa ce arborele este bine stabilizat nu mai are nevoie de tunderi. In anotimpurile ploioase trebuie aplicate fungicide, riscul aparitiei ciupercilor fiind mai ridicat.

Propagare – prin seminte. Pentru a stimula germinarea se poate folosi apa fierbinte, sau stratificarea semintelor. Ceratonia siliqua se mai poate inmulti si prin butasi, drajoni si altoire.

Boli si Daunatori – ciuperci.

Proprietati si Utilizari – fructele sunt comestibile. Produce circa 200-1300 kg de fructe pe an. Fructele contin 30-40 % zaharuri, 35 % aminoacizi, 7 % proteine, grasimi, taninuri si saruri minerale. Lemnul este dur, greu, omogen, de culoare rosietica, devine rosu inchis cu varsta.

Scoarta de pe ramuri, frunzele, fructele si semintele au proprietati astringente, antidiareice, emoliente, dietetice, antiseptice.

Scoarta se preleva in februarie-martie, de pe ramuri de cativa cm in diametru. Frunzele se culeg in aprilie-mai, culegandu-le cu tot cu petiol. Fructele se culeg in august-septembrie, la maturitate deplina.

Scoarta se taie in bucati de 5-10 cm si se usuca la soare; frunzele se usuca la umbra; fructele se usuca la soare si se rup bucatele mici pentru a extrage semintele. Frunzele si scoarta se conserva in saci de hartie, fructele si semintele se conserva in recipiente de sticla.

Faina din seminte de Ceratonia siliqua este folosita ca component al produselor dietetice, cu putine calorii. Decoctul ne-filtrat obtinut din faina fructelor este astringent, antidiareic, util in copilarie in cazuri de infectiuni intestinale, gastroentrite, enterite si colici.

Studii actuale a demonstrat ca Ceratonia siliqua absoarbe toxinele din infectiile intestinale, si actioneaza in intestin ca echilibrator al florei intestinale. Frunzele si scoarta sunt bogate in taninuri.

Uz intern – pentru iritatii ale gurii si al intestinului. Decoct din 5 g de faina de fructe in 100 ml apa. O ceasca sau o cana de ceai, in functie de varsta, de doua-trei ori pe zi.

Faina din seminte de Ceratonia siliqua, una sau doua maini, in apa de baie are efect emolient, hidratant al pieli uscate. Gelatinele semifluide preparate cu 3 % de faina de seminte lasata sa se umfle n putina apa poate fi folosita ca masca faciala hidratanta si emolienta.

Ceratonia siliqua se poate folosi ca arbore pentru combaterea eroziuni solului si in padurile de protectie, ca arbore ornamental, solitar sau in aliniamente.

Curiozitati – se presupune ca Sf. Ioan Botezatorul, in salbaticie, se hranea cu pastaile de Cerotina siliqua. In unele tarii, pastaile uscate se vand sub denumirea de painea Sf. Ioan.

Bibliografie

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC Press, 1997

James A. Duke, Michael Castleman, Alice Feinstein – The Green Pharmacy – St. Martin’s Press, 1997

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Calendula officinalis L. - galbenele

Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm.

 
Paeonia lactiflora

Erbacee perena, 50-80 cm inaltime, radacina viguros-ramificata, cilindrica, 5-20 cm lungime si 1-2,5 cm in diametru. Tulpina fasciculata, erecta, ramificata in partile superioare. Frunze alterne, ternat-compuse, ultimul segment cu nervuri rosii, oblong-eliptic; foliolele sunt ongust-ovate sau eliptice, 8-12 x 2-4 cm. Petiol 6-10 cm lungime

 
Petasites hybridus - podval mare

Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu.

 
Kallstroemia maxima (L.) Hook. & Arn.

Specie care creste in paduri, in sezoanele secetoase, in arii deschise, la marigini de drumuri, si campii. Creste pana la 850 m altitudine. Originara din Porto Rico, unde creste si Kallstroemia pubescens.

 
Calophyllum inophyllum

Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime.

 
Arbori si arbusti
Acer negundo - artar american

Acer negundo - arbore deciduu, dioic, originar din America de Nord, cultivat pe tot globul in scopuri ornamentale.

 
Correa rubra

Correa rubra - arbust decumbent, originar din Australia.

 
Quamoclit vulgaris

Quamoclit vulgaris - originara din E India si America de Sud, se foloseste ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

 
Lonicera xylosteum

Lonicera xylosteum - arbust originar din Europa, Caucazi si Siberia; creste la marginea padurilor de foioase, de la campie pana la 1600 m altitudine. Prefera locuri calde si calcaroase, asociat cu Cornus sanguinela, Ligustrum vulgare, Prunus padus si Rubus idaeus.

 
Rosa gallica L.

Arbust, 100-150 cm inaltime; sistem radical robust, lignificat, produce stoloni subterani. Tulpinile sunt verzi, cu puncte rosii. Frunze imparipenate; 3-7 foliole, ovale sau eliptice, sesile sau scurt petiolate, margine serata, suprafata superioara glabra si lucioasa, partea inferioara e mai deschisa si are numerosi peri glandulari

 
Magnoliopsida
Lathyrus pratensis

Lathyrus pratensis - frecventa prin fanete, tufarisuri, rarituri de padure, prin locuri umede, de la campie pana la 2000 m altitudine, creste in asociatie cu Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Poa pratensis, Avena pubescens, Rumex acetosa, Trifolium repens, Heracleum sphondylium, Bellis perennis.

 
Salix alba

Salix alba - arbore unisexuat dioic, originar din Europa, Africa de Nord si zonele temperate ale Asiei, creste in zonele de campie, dealuri, mai rar in etajul montan.

 
Primula auricola

Primula auricola - originara din S Europei, creste pe stanci calcaroase, uneori pajisti alpine, de la 300 m pana la 2600 m altitudine.

 
Rhododendron ferrugineum

Rhododendron ferrugineum - originar din Europa meridionala, Alpi si Balcani, creste locuri stancoase si ierboase din regiunea alpina, formeaza tufarisuri intinse, de la 1600 pana la 3000 m altitudine.

 
Iberis sempervirens

Specie perena, 30 cm inaltime, 60-90 cm diametru, formeaza o tufa deasa care acopera bine solul. Frunze lineare-lanceolate, margine intreaga, verde inchis stralucitor, 2,5-4 cm lungime x 3-6 mm latime. Flori albe, 4 petale; inflorescenta tip corimb, 9 cm diametru; perioada de inflorire ianuarie-iunie. Fruct silicula, 7 mm lungime.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Ploua, ploua, ploua...

... este o saptamana de cand ploua si temperaturile au scazut. Gradina si tantarii nu se plang de atata ploaie, plantele continua sa creasca, rosiile sunt tot mai mari, vinetele si ardeii incep sa infloreasca. Muscatele si petuniile se intrec in flori, inca timide dar cu boboci multi, vor fi un spectacol de culoare. 

 
Flori de duminica

E duminica, e cald si bate putin vant, si in gradina continua sa infloreasca cate o floare. Azi a inflorit primul meu bujor, Paeonia lactiflora, a facut doar o floare, dar sper ca pe viitor sa fie plin de flori ca si bujorii bunicii. Tot pentru prima data anul asta am semanat Lathyrus odoratus ‘Mamoth’ si ieri a inflorit, ce miros... superb, abea astept sa infloreasca toate plantele, la anul cu siguranta voi semana mai mult.

 
E primavara

E primavara si se simte, arbori isi succed infloririle, zilele sunt mai lungi, iar umbrele se ingusteaza, si zumzetul albinelor se aude in gradina.

 
Crithmum maritimum L.

Crithmum maritimum - specie perena originara din Regiunea mediteraneana, Marea Neagra si coastele Atlanticului, creste pe stanci si nisipuri pe litoralul marii.

 
Clivia miniata Bosse.

Clivia miniata - specie originara din Sud Africa, cultivata in ghivece ca planta ornamentala de interior, sau in solul gradinii in regiunile cu ierni blande.

 

Categorii

Link-uri