13
Feb
2009
Ceratonia siliqua L.
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
7
0

Denumire stiintificaCeratonia siliqua L.

Sinonime – Cerotina coriaceae Salisb, Cerotina inermis Stokes.

Denumiri populare – carobier, caroube, carouge, algarroba, Johannisbrot, carrubo, pane di santo Giovanni, pain de Jean Baptiste, alfarrobeira, roshkoboe, Carob bean.

Distributie si Habitat – raspandita in tot bazinul Marii Mediteraneene, in zone de coasta si litoral, pana la cote de 500 m.

Descriere – arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara, verde-gri pe partea inferioara, rahisul este rosietic, lemnos la baza. Flori hermafrodite sau unisexuate, reunite in inflorescente erecte, raceme. Infloreste in mai-noiembrie. Fruct pastaie indehiscenta, 10-20 cm lungime, pendente, la inceput verzi apoi brun inchis, lucios la maturitate, aplatizate, carnoase. Longevitate – 500 de ani.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – seceta si temperaturile pana la -7 °C. Tinerele plante sunt sensibile la inghet.

Cerinte – soluri sarace.

Management – dupa ce arborele este bine stabilizat nu mai are nevoie de tunderi. In anotimpurile ploioase trebuie aplicate fungicide, riscul aparitiei ciupercilor fiind mai ridicat.

Propagare – prin seminte. Pentru a stimula germinarea se poate folosi apa fierbinte, sau stratificarea semintelor. Ceratonia siliqua se mai poate inmulti si prin butasi, drajoni si altoire.

Boli si Daunatori – ciuperci.

Proprietati si Utilizari – fructele sunt comestibile. Produce circa 200-1300 kg de fructe pe an. Fructele contin 30-40 % zaharuri, 35 % aminoacizi, 7 % proteine, grasimi, taninuri si saruri minerale. Lemnul este dur, greu, omogen, de culoare rosietica, devine rosu inchis cu varsta.

Scoarta de pe ramuri, frunzele, fructele si semintele au proprietati astringente, antidiareice, emoliente, dietetice, antiseptice.

Scoarta se preleva in februarie-martie, de pe ramuri de cativa cm in diametru. Frunzele se culeg in aprilie-mai, culegandu-le cu tot cu petiol. Fructele se culeg in august-septembrie, la maturitate deplina.

Scoarta se taie in bucati de 5-10 cm si se usuca la soare; frunzele se usuca la umbra; fructele se usuca la soare si se rup bucatele mici pentru a extrage semintele. Frunzele si scoarta se conserva in saci de hartie, fructele si semintele se conserva in recipiente de sticla.

Faina din seminte de Ceratonia siliqua este folosita ca component al produselor dietetice, cu putine calorii. Decoctul ne-filtrat obtinut din faina fructelor este astringent, antidiareic, util in copilarie in cazuri de infectiuni intestinale, gastroentrite, enterite si colici.

Studii actuale a demonstrat ca Ceratonia siliqua absoarbe toxinele din infectiile intestinale, si actioneaza in intestin ca echilibrator al florei intestinale. Frunzele si scoarta sunt bogate in taninuri.

Uz intern – pentru iritatii ale gurii si al intestinului. Decoct din 5 g de faina de fructe in 100 ml apa. O ceasca sau o cana de ceai, in functie de varsta, de doua-trei ori pe zi.

Faina din seminte de Ceratonia siliqua, una sau doua maini, in apa de baie are efect emolient, hidratant al pieli uscate. Gelatinele semifluide preparate cu 3 % de faina de seminte lasata sa se umfle n putina apa poate fi folosita ca masca faciala hidratanta si emolienta.

Ceratonia siliqua se poate folosi ca arbore pentru combaterea eroziuni solului si in padurile de protectie, ca arbore ornamental, solitar sau in aliniamente.

Curiozitati – se presupune ca Sf. Ioan Botezatorul, in salbaticie, se hranea cu pastaile de Cerotina siliqua. In unele tarii, pastaile uscate se vand sub denumirea de painea Sf. Ioan.

Bibliografie

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC Press, 1997

James A. Duke, Michael Castleman, Alice Feinstein – The Green Pharmacy – St. Martin’s Press, 1997

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Brassica nigra Koek. - mustar negru

Brassica nigra este erbacee anuala originara din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte. Semintele se folosesc pentru prepararea mustarului.

 
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Bellis perennis L. - banutei

Erbacee perena, prostrata, pubescenta, 12-20 cm inaltime. Rizom scurt, radacini fibroase. Frunze dispuse in rozeta bazala, suprafata acoperita cu peri glandulari; limb spatulat, margine crenata; nervura mediana evidenta; petiol aripat. Inflorescente solitare, 1.5-3 cm diametru; involucru 3-8 mm inaltime, bractee ovate sau ovale

 
Quillaja saponaria

Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

 
Proprietatile ceaiului verde

Contine un antioxidant de 100 de ori mai puternic si eficace decat vitamina C si de 25 de ori mai eficace decat vitamina E in protejarea celulelor. Inhiba cresterea noilor celule tumorale si distruge o parte din cele existente, fara a distruge cele sanatoase.

 
Arbori si arbusti
Thunbergia alata - Suzana cu ochi negri

Thunbergia alata - specie originara din Africa tropicala, dar des intalnita ca planta ornamentala.

 
Salix caprea L.

Salix caprea – originara din Europa pana in nord-vestul Asiei. Specie rustica, creste pana la altitudini de 1600 m.

 
Caryopteris x clandonensis

Caryopteris x clandonensis - Caryopteris x clandonensis este un hibrid format din C. incana si C. mongolica, cultivat ca specie ornamentala in grupuri si borduri.

 
Berberis vulgaris - dracila

Arbust monoic, spinos, 2-4 m inaltime. Ramuri lungi, arcuate, cu spini reunite cate 3; in tinerete galbui, apoi bruni, la batranete galben-gri. Lemn galben. Frunze simple, caduce, scurt petiolate; limb oblung, verde inchis, lucioase pe partea superioara, mai deschise pe partea inferioara, margine fin dintate; sunt inserate in fascicule la ascela spinilor.

 
Morus nigra - dud

Fructele de Morus nigra contin 9% zahar, acizi organici, pectina, taninuri, vitamina A si C si alte substante. Dudele fot fi mancate crude sau uscate, in budinci, gemuri, sau sosuri. 

 
Magnoliopsida
Lonicera xylosteum

Lonicera xylosteum - arbust originar din Europa, Caucazi si Siberia; creste la marginea padurilor de foioase, de la campie pana la 1600 m altitudine. Prefera locuri calde si calcaroase, asociat cu Cornus sanguinela, Ligustrum vulgare, Prunus padus si Rubus idaeus.

 
Berberis vulgaris - dracila

Arbust monoic, spinos, 2-4 m inaltime. Ramuri lungi, arcuate, cu spini reunite cate 3; in tinerete galbui, apoi bruni, la batranete galben-gri. Lemn galben. Frunze simple, caduce, scurt petiolate; limb oblung, verde inchis, lucioase pe partea superioara, mai deschise pe partea inferioara, margine fin dintate; sunt inserate in fascicule la ascela spinilor.

 
Magnolia baillonii

Arbore, 40 m inaltime, trunci 1 m diametru. Lujeri, petiolul si limbul frunzei sunt brun-violoase. Petiol 1.5-3 cm lungime. Frunze eliptice, ovat-eliptice, 6-22 x 4-7 cm, nervuri proeminente pe ambele suprafete, baza cuneata, varf acuminat.

 
Anemoides trifolia

Anemoides trifolia - geofita rizomatoasa, originara din sudul Europei, creste in padurile colineare si montane, de carpen si fag.

 
Pittosporum tobira

Arbust, 4 m inaltime, coroana deasa. Scoarta bruna, aspra. Frunze persistente, coriacee, simple; limb spatulat, margine intreaga, varf rotund, baza obovata, nervura centrala evidenta, partea superioara verde inchis si lucioasa, partea inferioara mai deschisa, glabra; dispuse in verticile false. Inflorescenta umbela

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Ploua, ploua, ploua...

... este o saptamana de cand ploua si temperaturile au scazut. Gradina si tantarii nu se plang de atata ploaie, plantele continua sa creasca, rosiile sunt tot mai mari, vinetele si ardeii incep sa infloreasca. Muscatele si petuniile se intrec in flori, inca timide dar cu boboci multi, vor fi un spectacol de culoare. 

 
Flori de duminica

E duminica, e cald si bate putin vant, si in gradina continua sa infloreasca cate o floare. Azi a inflorit primul meu bujor, Paeonia lactiflora, a facut doar o floare, dar sper ca pe viitor sa fie plin de flori ca si bujorii bunicii. Tot pentru prima data anul asta am semanat Lathyrus odoratus ‘Mamoth’ si ieri a inflorit, ce miros... superb, abea astept sa infloreasca toate plantele, la anul cu siguranta voi semana mai mult.

 
E primavara

E primavara si se simte, arbori isi succed infloririle, zilele sunt mai lungi, iar umbrele se ingusteaza, si zumzetul albinelor se aude in gradina.

 
Crithmum maritimum L.

Crithmum maritimum - specie perena originara din Regiunea mediteraneana, Marea Neagra si coastele Atlanticului, creste pe stanci si nisipuri pe litoralul marii.

 
Clivia miniata Bosse.

Clivia miniata - specie originara din Sud Africa, cultivata in ghivece ca planta ornamentala de interior, sau in solul gradinii in regiunile cu ierni blande.

 

Categorii

Link-uri