13
Feb
2009
Ceratonia siliqua L.
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
7
0

Denumire stiintificaCeratonia siliqua L.

Sinonime – Cerotina coriaceae Salisb, Cerotina inermis Stokes.

Denumiri populare – carobier, caroube, carouge, algarroba, Johannisbrot, carrubo, pane di santo Giovanni, pain de Jean Baptiste, alfarrobeira, roshkoboe, Carob bean.

Distributie si Habitat – raspandita in tot bazinul Marii Mediteraneene, in zone de coasta si litoral, pana la cote de 500 m.

Descriere – arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara, verde-gri pe partea inferioara, rahisul este rosietic, lemnos la baza. Flori hermafrodite sau unisexuate, reunite in inflorescente erecte, raceme. Infloreste in mai-noiembrie. Fruct pastaie indehiscenta, 10-20 cm lungime, pendente, la inceput verzi apoi brun inchis, lucios la maturitate, aplatizate, carnoase. Longevitate – 500 de ani.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – seceta si temperaturile pana la -7 °C. Tinerele plante sunt sensibile la inghet.

Cerinte – soluri sarace.

Management – dupa ce arborele este bine stabilizat nu mai are nevoie de tunderi. In anotimpurile ploioase trebuie aplicate fungicide, riscul aparitiei ciupercilor fiind mai ridicat.

Propagare – prin seminte. Pentru a stimula germinarea se poate folosi apa fierbinte, sau stratificarea semintelor. Ceratonia siliqua se mai poate inmulti si prin butasi, drajoni si altoire.

Boli si Daunatori – ciuperci.

Proprietati si Utilizari – fructele sunt comestibile. Produce circa 200-1300 kg de fructe pe an. Fructele contin 30-40 % zaharuri, 35 % aminoacizi, 7 % proteine, grasimi, taninuri si saruri minerale. Lemnul este dur, greu, omogen, de culoare rosietica, devine rosu inchis cu varsta.

Scoarta de pe ramuri, frunzele, fructele si semintele au proprietati astringente, antidiareice, emoliente, dietetice, antiseptice.

Scoarta se preleva in februarie-martie, de pe ramuri de cativa cm in diametru. Frunzele se culeg in aprilie-mai, culegandu-le cu tot cu petiol. Fructele se culeg in august-septembrie, la maturitate deplina.

Scoarta se taie in bucati de 5-10 cm si se usuca la soare; frunzele se usuca la umbra; fructele se usuca la soare si se rup bucatele mici pentru a extrage semintele. Frunzele si scoarta se conserva in saci de hartie, fructele si semintele se conserva in recipiente de sticla.

Faina din seminte de Ceratonia siliqua este folosita ca component al produselor dietetice, cu putine calorii. Decoctul ne-filtrat obtinut din faina fructelor este astringent, antidiareic, util in copilarie in cazuri de infectiuni intestinale, gastroentrite, enterite si colici.

Studii actuale a demonstrat ca Ceratonia siliqua absoarbe toxinele din infectiile intestinale, si actioneaza in intestin ca echilibrator al florei intestinale. Frunzele si scoarta sunt bogate in taninuri.

Uz intern – pentru iritatii ale gurii si al intestinului. Decoct din 5 g de faina de fructe in 100 ml apa. O ceasca sau o cana de ceai, in functie de varsta, de doua-trei ori pe zi.

Faina din seminte de Ceratonia siliqua, una sau doua maini, in apa de baie are efect emolient, hidratant al pieli uscate. Gelatinele semifluide preparate cu 3 % de faina de seminte lasata sa se umfle n putina apa poate fi folosita ca masca faciala hidratanta si emolienta.

Ceratonia siliqua se poate folosi ca arbore pentru combaterea eroziuni solului si in padurile de protectie, ca arbore ornamental, solitar sau in aliniamente.

Curiozitati – se presupune ca Sf. Ioan Botezatorul, in salbaticie, se hranea cu pastaile de Cerotina siliqua. In unele tarii, pastaile uscate se vand sub denumirea de painea Sf. Ioan.

Bibliografie

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC Press, 1997

James A. Duke, Michael Castleman, Alice Feinstein – The Green Pharmacy – St. Martin’s Press, 1997

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Phytolacca americana

Phytolacca americana - specie perena, creste pana la 2-3 m inaltime si 1,5 diametrul coroanei. Rizom subteran gros, fusiform. Frunze alterne, scurt petiolate, limb ovat-lanceolat cu baza si varful acute, marginea intreaga. Inflorescente raceme axilare, 40 cm lungime.

 
Calophyllum inophyllum

Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime.

 
Anchusa italica Retz. - limba boului, miruta mare

Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana.

 
Sambucus nigra L. - soc

Sambucus nigra - arbust sau arbore mic, originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus.

 
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Arbori si arbusti
Spartium junceum

Spartium junceum - specie des intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala, se adapta pe orice tip de teren.

In cel de-al II-lea Razboi Mondial, din tulpina acestei plante se producea o fibra pentru imbracaminte.

 
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Cotoneaster horizontalis

Arbust deciduu sau semi-sempervirescent, prostrat, 50-150 cm inaltime si 1,2-1,8 m latime, des ramificat, cu ramuri dispuse orizontal. Mugurii sunt roz care se deschid primavara. Frunzele suborbiculare sau eliptice, lucioase, verzi inchis. Florile sunt roz, mici, aproape sesile, 1-2; antere albe; infloreste in mai-iunie; atrag albinele.

 
Populus nigra

Populus nigra - arbore dioic, originar din Europa si Asia, creste de la 300 pana la 1700 m altitudine.

 
Harpephyllum caffrum

Harpephyllum caffrum - arbore sempervirescent, endemic in sudul Africii, Eastern Cape pana la KwaZulu-Natal si sudul Mozambiqului, creste in padurile de coasta.

 
Magnoliopsida
Hamamelis mollis

Specie originara din China (Anhui, Hubei, Hunan, Jiangxi, Sichuan), la altitudini de 800-1400 m, unde creste alturi de Quercus serrata, Corylopsis sinensis, Castanea seguinii, Rhododendron simsii, Hosta ventricosa si Lindera sp..

 
Cassia angustifolia

Cassia angustifolia - arbust ornamental, apartine familiei Fabaceae, originar din nordul Africii.

 
Athamanta cretensis

Athamanta cretensis - originara din S Europa, creste pe peretii rociosi, pasuni, pe substraturi calcaroase, de la 1000 pana la 2500 m altitudine.

 
O noua specie de Lathyrus L. in Turcia

Noua specie, Lathyrus egirdiricus H.Gens & A.Sahin. (Fabaceae), a fost gasita in 2004-2006 in apropierea padurilor de Pinus din Isparta, Turcia.

Lathyrus egirdiricus - specie volubila anuala, 45-75 cm. Frunze linear-lanceolate cu nervatiuni paralele, stipele semi-sagitate.

 
Erica erigena

Erica erigena – specie originara din Irlanda, Spania si Portugalia, creste in boschete umede, pe terenuri silicee, serpentine, de la 200 pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Euphrasia frigida, Saussurea alpina.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri