13
Feb
2009
Ceratonia siliqua L.
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
7
0

Denumire stiintificaCeratonia siliqua L.

Sinonime – Cerotina coriaceae Salisb, Cerotina inermis Stokes.

Denumiri populare – carobier, caroube, carouge, algarroba, Johannisbrot, carrubo, pane di santo Giovanni, pain de Jean Baptiste, alfarrobeira, roshkoboe, Carob bean.

Distributie si Habitat – raspandita in tot bazinul Marii Mediteraneene, in zone de coasta si litoral, pana la cote de 500 m.

Descriere – arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara, verde-gri pe partea inferioara, rahisul este rosietic, lemnos la baza. Flori hermafrodite sau unisexuate, reunite in inflorescente erecte, raceme. Infloreste in mai-noiembrie. Fruct pastaie indehiscenta, 10-20 cm lungime, pendente, la inceput verzi apoi brun inchis, lucios la maturitate, aplatizate, carnoase. Longevitate – 500 de ani.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – seceta si temperaturile pana la -7 °C. Tinerele plante sunt sensibile la inghet.

Cerinte – soluri sarace.

Management – dupa ce arborele este bine stabilizat nu mai are nevoie de tunderi. In anotimpurile ploioase trebuie aplicate fungicide, riscul aparitiei ciupercilor fiind mai ridicat.

Propagare – prin seminte. Pentru a stimula germinarea se poate folosi apa fierbinte, sau stratificarea semintelor. Ceratonia siliqua se mai poate inmulti si prin butasi, drajoni si altoire.

Boli si Daunatori – ciuperci.

Proprietati si Utilizari – fructele sunt comestibile. Produce circa 200-1300 kg de fructe pe an. Fructele contin 30-40 % zaharuri, 35 % aminoacizi, 7 % proteine, grasimi, taninuri si saruri minerale. Lemnul este dur, greu, omogen, de culoare rosietica, devine rosu inchis cu varsta.

Scoarta de pe ramuri, frunzele, fructele si semintele au proprietati astringente, antidiareice, emoliente, dietetice, antiseptice.

Scoarta se preleva in februarie-martie, de pe ramuri de cativa cm in diametru. Frunzele se culeg in aprilie-mai, culegandu-le cu tot cu petiol. Fructele se culeg in august-septembrie, la maturitate deplina.

Scoarta se taie in bucati de 5-10 cm si se usuca la soare; frunzele se usuca la umbra; fructele se usuca la soare si se rup bucatele mici pentru a extrage semintele. Frunzele si scoarta se conserva in saci de hartie, fructele si semintele se conserva in recipiente de sticla.

Faina din seminte de Ceratonia siliqua este folosita ca component al produselor dietetice, cu putine calorii. Decoctul ne-filtrat obtinut din faina fructelor este astringent, antidiareic, util in copilarie in cazuri de infectiuni intestinale, gastroentrite, enterite si colici.

Studii actuale a demonstrat ca Ceratonia siliqua absoarbe toxinele din infectiile intestinale, si actioneaza in intestin ca echilibrator al florei intestinale. Frunzele si scoarta sunt bogate in taninuri.

Uz intern – pentru iritatii ale gurii si al intestinului. Decoct din 5 g de faina de fructe in 100 ml apa. O ceasca sau o cana de ceai, in functie de varsta, de doua-trei ori pe zi.

Faina din seminte de Ceratonia siliqua, una sau doua maini, in apa de baie are efect emolient, hidratant al pieli uscate. Gelatinele semifluide preparate cu 3 % de faina de seminte lasata sa se umfle n putina apa poate fi folosita ca masca faciala hidratanta si emolienta.

Ceratonia siliqua se poate folosi ca arbore pentru combaterea eroziuni solului si in padurile de protectie, ca arbore ornamental, solitar sau in aliniamente.

Curiozitati – se presupune ca Sf. Ioan Botezatorul, in salbaticie, se hranea cu pastaile de Cerotina siliqua. In unele tarii, pastaile uscate se vand sub denumirea de painea Sf. Ioan.

Bibliografie

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC Press, 1997

James A. Duke, Michael Castleman, Alice Feinstein – The Green Pharmacy – St. Martin’s Press, 1997

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Calophyllum inophyllum

Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime.

 
Prunus laurocerasus L.

Arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt.

 
Geranium robertianum L. - inchegatoare, napraznic

Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe

 
Fraxinus excelsior - frasin

Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi.

 
Paliurus spina-christi Miller

Paliurus spina-christi specie originara din sud-estul Europei, in zone de deal, pe terenuri revene si argiloase. 

 
Arbori si arbusti
Rhamnus frangula

Rhamnus frangula - arbust sau arbore mic, originar din Europa, nordul Africii, si Asia Centrala, creste in paduri umede, la marginea mlastinilor si helesteelor.

 
Callicarpa L.

Callicarpa L. cuprinde 170 de specii de arbori si arbusti din zonele temperate si tropicale. Cele mai frecvent intalnite in parcuri si gradini sunt Callicarpa americana, Callicarpa bodinieri, Callicarpa dichotoma, Callicarpa japonica si Callicarpa macrophylla.

 
Fremontodendron californicum

Fremontodendron californicum – originar din Baja California, California si Arizona. Genul a fost denumit dupa J.C. Frémont.

 
Melaleuca lanceolata

Melaleuca lanceolata - specie originara de pe coasta vestica pana pe coasta estica a Australiei, se poate folosi ca specie ornamentala, in padurile de protectie, sau ca arbore de aliniament.

 
Lotus maculatus Breitf.

Erbacee, cu baza tulpinii lemnoasa, sub-arbust pendul. Tulpina pana la 1.5 m inaltime, glabra, gri-verzui matasos, internoduri 35-45 mm, stipele mici. Frunze imparipenat, cu 5 foliole; foliola 10-25 x 1 mm, subulate sau lineare, convex superior si concav inferior, margini intregi, varf obtuz–rotund, suprafata moderat pubescenta.

 
Magnoliopsida
Aristolochia pallida Willd.

Aristolochia pallida - geofita tuberoasa, originara din Europa mediteraneana, Asia Mica, creste prin tufisuri, locuri pietroase, de la campie pana la 800 m altitudine.

 
Corylus avellana - alun

Corylus avellana - arbust, specie comuna in Europa si vestul Asiei, de la campie pana la 1200 m altitudine, creste in asociatie cu Acer pseudoplatanus, Crataegus laevigata, Crataegus monogyna, Fraxinus excelsior, Lonicera xylosteum, Salix caprea, Sambucus nigra si Sorbus aria.

 
Hamamelis mollis

Specie originara din China (Anhui, Hubei, Hunan, Jiangxi, Sichuan), la altitudini de 800-1400 m, unde creste alturi de Quercus serrata, Corylopsis sinensis, Castanea seguinii, Rhododendron simsii, Hosta ventricosa si Lindera sp..

 
Dianthus monspessulanus L.

Dianthus monspessulanus - specie originara din S-Europa, creste pa pasunile aride, la margini de boschete, de la campie pana la 2200 m altitudine.

 
Petunia hybrida

Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Veronica aphylla L.

Veronica aphylla - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe pasuni alpine, de la 1500 pana la 2800 m altitudine.

 
Viburnum propinquum

 Viburnum propinquum - arbust sempervirescent, originar din centrul Chinei, Taiwan, si Filipine, creste de la 400 la 1300 m altitudine.

 
Jacobaea maritima (L.) Pelser & Meijden

Jacobaea maritima - originara din regiunea mediteraneana, creste in zonele de coasta, pe substrat rocios, de la 0 pana la 300 m altitudine.

 

Categorii

Link-uri