|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Ceratonia siliqua L. Sinonime – Cerotina coriaceae Salisb, Cerotina inermis Stokes. Denumiri populare – carobier, caroube, carouge, algarroba, Johannisbrot, carrubo, pane di santo Giovanni, pain de Jean Baptiste, alfarrobeira, roshkoboe, Carob bean. Distributie si Habitat – raspandita in tot bazinul Marii Mediteraneene, in zone de coasta si litoral, pana la cote de 500 m. Descriere – arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara, verde-gri pe partea inferioara, rahisul este rosietic, lemnos la baza. Flori hermafrodite sau unisexuate, reunite in inflorescente erecte, raceme. Infloreste in mai-noiembrie. Fruct pastaie indehiscenta, 10-20 cm lungime, pendente, la inceput verzi apoi brun inchis, lucios la maturitate, aplatizate, carnoase. Longevitate – 500 de ani. Rata de crestere – repede. Tolerante – seceta si temperaturile pana la -7 °C. Tinerele plante sunt sensibile la inghet. Cerinte – soluri sarace. Management – dupa ce arborele este bine stabilizat nu mai are nevoie de tunderi. In anotimpurile ploioase trebuie aplicate fungicide, riscul aparitiei ciupercilor fiind mai ridicat. Propagare – prin seminte. Pentru a stimula germinarea se poate folosi apa fierbinte, sau stratificarea semintelor. Ceratonia siliqua se mai poate inmulti si prin butasi, drajoni si altoire. Boli si Daunatori – ciuperci. Proprietati si Utilizari – fructele sunt comestibile. Produce circa 200-1300 kg de fructe pe an. Fructele contin 30-40 % zaharuri, 35 % aminoacizi, 7 % proteine, grasimi, taninuri si saruri minerale. Lemnul este dur, greu, omogen, de culoare rosietica, devine rosu inchis cu varsta. Scoarta de pe ramuri, frunzele, fructele si semintele au proprietati astringente, antidiareice, emoliente, dietetice, antiseptice. Scoarta se preleva in februarie-martie, de pe ramuri de cativa cm in diametru. Frunzele se culeg in aprilie-mai, culegandu-le cu tot cu petiol. Fructele se culeg in august-septembrie, la maturitate deplina. Scoarta se taie in bucati de 5-10 cm si se usuca la soare; frunzele se usuca la umbra; fructele se usuca la soare si se rup bucatele mici pentru a extrage semintele. Frunzele si scoarta se conserva in saci de hartie, fructele si semintele se conserva in recipiente de sticla. Faina din seminte de Ceratonia siliqua este folosita ca component al produselor dietetice, cu putine calorii. Decoctul ne-filtrat obtinut din faina fructelor este astringent, antidiareic, util in copilarie in cazuri de infectiuni intestinale, gastroentrite, enterite si colici. Studii actuale a demonstrat ca Ceratonia siliqua absoarbe toxinele din infectiile intestinale, si actioneaza in intestin ca echilibrator al florei intestinale. Frunzele si scoarta sunt bogate in taninuri. Uz intern – pentru iritatii ale gurii si al intestinului. Decoct din 5 g de faina de fructe in 100 ml apa. O ceasca sau o cana de ceai, in functie de varsta, de doua-trei ori pe zi. Faina din seminte de Ceratonia siliqua, una sau doua maini, in apa de baie are efect emolient, hidratant al pieli uscate. Gelatinele semifluide preparate cu 3 % de faina de seminte lasata sa se umfle n putina apa poate fi folosita ca masca faciala hidratanta si emolienta. Ceratonia siliqua se poate folosi ca arbore pentru combaterea eroziuni solului si in padurile de protectie, ca arbore ornamental, solitar sau in aliniamente. Curiozitati – se presupune ca Sf. Ioan Botezatorul, in salbaticie, se hranea cu pastaile de Cerotina siliqua. In unele tarii, pastaile uscate se vand sub denumirea de painea Sf. Ioan. Bibliografie George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC Press, 1997 James A. Duke, Michael Castleman, Alice Feinstein – The Green Pharmacy – St. Martin’s Press, 1997 Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997
Imagini
Vezi si
 Farmacia Verde
Fraxinus excelsior - frasin
Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi. Tribulus terrestris - coltii babei
Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie. Agrimonia eupatoria L. - caoda racului, turita mare
Agrimonia eupatoria - erbacee perena cu rizom scurt si tulpina erecta, paroasa, de regula neramificata. frunzele bazale sunt aranjate in rozete. Este comuna in toata Europa, este rara in nordul Scotiei. Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare
Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara. Lycium barbarum - catina de garduri
Arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe Arbori si arbusti
Thevetia peruviana - leandru galben
Arbust sempervirescent, 6 m inaltime. Tulpina erecta, cilindrica, ramificata, neteda, verde, prezinta latex. Frunze simple, subsesile, alterne, dispuse spiralat, limb linear, margine intreaga, varf acut, glabre, 8-16 cm lungime. Theobroma cacao
Theobroma cacao - arbore semi-deciduu originar din padurile tropicale ale Braziliei, Mexic si SUA. Numele genului deriva de la grecul ‘ theos’ = zeu, si ‘broma’ = mancare, mancarea zeilor. Flourensia cernua
Flourensia cernua este un arbust deciduu originar din desertul Chihuahuan. In nordul Mexicului, frunzele si florile erau folosite pentru a face decocturi pentru tratarea indigestiei. Tilia cordata - tei cu frunza mica, tei de deal
Tilia cordata - arbore, originar din Europa, creste pe soluri bogate in nutrienti, in zone calde. Florile de tei sunt cel mai popular remediu pentru raceli si gripa, ceaiul este folosit pentru tratarea durerilor de cap, anxietati, si tensiuni nervoase. Clerodendrum bungei
Clerodendrum bungei - specie ornamentala, cultivata in parcuri si gradini dar si in ghivece pentru terase. Frunzele zdrobite lasa un miros neplacut. In climatele calde si umede devine invaziva. Magnoliopsida
Veronica chamaedrys
Erbacee perena. Tulpina erecta sau ascendenta, rosietica, simpla sau ramificata, pubescenta cu peri glandulari, 10-30 cm inaltime. Frunze opuse, 1.5-3 cm, sesile sau putin petiolate, lamina ovat-lanceolata, margina dintata cu lobi rotunzi (5-11 dinti). Paeonia officinalis
Paeonia este singurul gen al familiei Paeoniaceae, si cuprinde specii erbacee perene si arbustive, cu radacini tuberoase. Bujorii erbacei, Paeonia officinalis este de origine europeana, cu flori lipsite de parfum, si Paeonia lactiflora originara din Siberia, cu flori parfumate, foarte decorative. Bujorii lemnosi, sunt plante rustice originari din China si Japonia. Cananga odorata
Arbore sempervirescent, 10-40 m inaltime; in cultura 3 m. Ramuri pendule sau usor erecte. Scoarta neteda, gri-albicioasa pana la argintie. Frunze alterne, verzi inchis, 7-20 cm lungime, usor pubescente, oblong-eliptice, nervura centrala proeminenta, margini intregi si ondulate, varf acut, baza acuta. Paederota bonarota L.
Erbacee perena. Tulpina pendenta, simpla, 7-20 cm lungime. Frunze opuse, simple, 1.5-3 cm x 7-20 mm, sub-rotund-ovate, margine cu 3-9 perechi de dinti, varf acut. Inflorescenta racem terminal, 2-4 cm lungime, dens pubescente, bractee presente. Malus floribunda Siebold
Arbore deciduu de 4-10 m inaltime, originar din Japonia. Scoarta neteda, rosie-bruna pana la gri, pe ramurile mai batrane devine gri-bruna. Muguri floriferi sunt rosii. Frunze ovat-eliptice, alterne, marigini adanc serate, petiolate, verde inchis vara, galbene toamna, 4-8 cm lungime; nervatiune penata.
Comentari
|
 
Ultimele articole
Amorpha fruticosa
Amorpha fruticosa - arbust pana la 3 m inaltime, cultivat ca planta ornamentala, in garduri vii si perdele de protectie. Chaenorrhinum minus
Chaenorrhinum minus - specie anuala, originara din Europa Medit., creste pe pietrisuri, de-a lungul cailor ferate, locuri uscate, semanaturi si margini de drumuri. Clarkia amoena
Clarkia amoena - planta anuala, originara din V Americii de N, cultivata ca planta ornamentala de ghivece. Dicentra spectabilis (L.) Lem
Dicentra spectabilis - erbacee perena, originara din China si Japonia, cultivata ca specie ornamentala de gradini in zonele temperate.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
