|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica - Cirsium palustre Sinonime – Carduus palustris L., Cnicus palustris (L.) Wild Denumiri populare – cirsio di palude, cardo palustre, cirse des marais, tourbieres, prairies marecageuses, marsh thistle. Distributie si Habitat – originar din Europa si vestul Asiei, creste pe soluri umede si turboase, de la campie pana la 1800 m altitudine. Descriere – erbacee biennala, 1.2-1.5 m inaltime. In primul an formeaza o rozeta de frunze spinoase, adanc lobate si paroase pe dos. Tulpina solitara, erecta, viloasa pana la tomentoasa; spini aripati. Frunze alterne, sesile, decurente, eliptic-oblong-lanceolate, 15-30 x 3-10 cm, pinat-fidate, spinos dintate, spini de 2-6 mm lungime. Frunzele caulinare sunt sesile, adanc pinatifide cu lobi spinosi. Peduncul 0-1 cm lungime. Involucru ovoid-campanulat, 1-1.5 x 0.8-1.3 cm, bractee imbricate si cu verf spinos. Inflorescenta racem compus cu 2-8 capitule; flori tubulare, hermafrodite si pentamere. Corola violet deschis pana la alba, 1.1-1.3 cm, tubul corolei 0.5-0.7 cm, 5 lobi de 0.3-0.4 cm; stil 0.2 cm. Infloreste in iunie-septembrie. Polenizare autogama si entomofila. Fruct achena, obconica, suprafata striata, 0.3 cm lungime; papus 0.9-1.1 cm. 2n = 34. Tolerante – tolereaza moderat seceta. Cerinte – creste bine pe soluri acide si umede, in plin soare. Management - in zonele unde aceasta specie este invaziva, se poate combate manual prin ruprea florilor inainte de coacerea semintelor sau ruperea de la nivelul solului a tulpinii. Chimic, poate fi combatuta cu erbicide, cand planta are 12-25 cm inaltime, in perioada de inflorire, sau pe rozeta de frunze in toamna. Propagare – prin seminte, semanate primavara devreme sau toamna. Germineaza dupa 2-8 saptamani la 20 ˚C. Parteneri naturali si de gradina – Angelica sylvestris, Epilobium hirsutum, Iris pseudocorus, Lycopus europaeus, Phalaris arundinacea, Urtica dioica, Valeriana officinalis. Proprietati si Utilizari – tulpina se poate folosii, cruda sau fiarta, ca si asparagusul. Bibliografie A.Melderis – A Handbook of British Flowering Plants – Melderis Press, 2007 Bruce A.Bohm, Tod F. Stuessy – Flavonoids of the Sunflower family - Springer, 2001 John S. Rodwell – British Plants Communities – Cambridge University Press, 1998 Laurie Fallows – Wild Flowers and Where to find Them in Northern England – Frances Lincoln Publishers, 2004 Roger Tory Peterson, margaret McKenny – Wildflowers Northeastern/North–central North America – Houghton Mifflin Harcourt, 1998 Vat Bojnanska, Agaita Fargasovai – Atlas of Seeds and Fruits of Central and East-European Flora – Springer, 2007
Vezi si
Rhaponticum scariosum - specie endemica din Alpi, creste pe pasuni alpine de la 750 pana la 2500 m altitudine. Primula elatior - specie perena, rizomatoasa, originara din Europa, pana in vestul Asiei, creste in zonele montane, in padurile de fioiase, pana la 1500 m altitudine. Erbacee perena, rizom cilindric. Tulpina rosietica, 80-100 cm inaltime, hirsuta-usor pubescenta, ramificata. Frunze alterne, petiolare, lanceolat-ovate, margine serata, usor pubescente; spre varful tulpinii frunzele sunt sesile. Vicia sativa - erbacee anuala, agatatoare, originara din zona Mediteraneana, creste spontan pe campurile de cereale, in expozitii insorite. Heliosperma pusillum - erbacee perena, originara din Europa meridionala, creste pe rape calcaroase, de la 1000 la 2500 m altitudine. Specie perena, 60 cm inaltime. Tulpina ramificata. Frunze alterne, fin sectate. Inflorescente solitare; receptacul convex-conic, nud. Florile ligulate sunt albe, galbene, sau roz. Florile tubulare galbene; antere ovate, baza rotunda sau cordata. Achenele marginale sunt cu 3 unghiuri, 2-3 aripi, papus. Achenele centrale au 4 unghiuri sau turtite, 0-2 aripi. Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Lemn rosietic, duramen inchis, foarte dur, compact, greu. Scoarta maro-deschis. Ramuri inerme, erecte si divaricate. Ramurile tinere verde oliv, pe partea insorita brun-rosu, usor pubescenti, la maturitate glabri. Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet. Arbore sempervirescent, 15-30 m inaltime (in cultura 3-10 m). Frunze simple, fara stipele, alterne, petiol 1-12 cm lungime; limb oblong, varf acuminat sau rotund, fata superioara verde inchis lucios, si verde pal glauc pe fata inferioara; frunzele tinere sunt rosietice. Inflorescenta terminala, panicul, 60 cm lungime, pubescenta. Erbacee anuala, volubila, monoica. Tulpina pentagonala in sectiune, 6 m inaltime. Frunze alterne, 5-7 lobata, baza cordata, varf acut sau acuminat, margini iregulat dintate, 5-7 nervuri, limb 15 x 15 cm; petiol 10 cm lungime, paros. Flori monoice, in cime axilare, lung-pedunculate, galbene, 8 cm diametru. |
Ultimele articole
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens. Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||