07
Feb
2009
Citrus - citrice
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica– Citrus sp.

Sinonime

Denumiri populare

Distributie si Habitat– originara din China, regiunile sudice (Hunan, Kwangsi, Kwangrung, Szechaw, Fukien, Kweichow).

Descriere–  arbusti sau arbori mici, pana la 6-15 m inaltime, sempervirescenti. Sistem radicular superficial. Scoarta neteda, subtire, gri-maronii pana la verde. Cele mai multe specii au un singur trunchi, lemn dur. Citrus paradisi (Grapefruit) are un trunchi gros de 0,5 – o,75 m in diametru. Lujeri tineri sunt muchiati, verzi. Lujeri batrani sunt circulari in sectiune. Frunzele sunt intregi, 4-8 cm lungime, simple, ovate, ovale sau eliptice, varful laminei acut pana la obtuz, cu glande care contin uleiuri eterice, eliminate prin zdrobire. Flori pentamere si hermafrodite,  2-4 cm diametru, axilare, fragrante, solitare sau in inflorescente cimoase. Caliciu format din 5 sepale, dialisepale sau gamosepale. Corola din 5 petale albe, roz, sau rosii la varietatile de lamai. Stamine 20-40. Ovar subglobos, superior, pluricarpelar si sincarp, numarul de carpele variaza intre 8 si 12. Fruct hesperida, indehiscenta, 4-25 cm diametru, globoasa – ovoida. Endocarpul este moale, impartit in 10-14 parti. Seminte albicioase pana la verzi,  forme diverse.

Rata de crestere– incet, creste aproximativ 10 cm pe an in primi 3-6 ani, 30 cm inaltime de la 6-12 ani. Fructificarea scade dupa 20-25 de ani, dar longevitatea arborelui poate fi si de 250 de ani. Inflorirea apare la 2-4 ani dupa plantare; doar un procent mic din flori produc fructe; multe din flori picand dupa deschidere si un numar mare de fructe cad la 10-12 saptamani dupa polenizare. Fructele au nevoie de 7-14 luni pentru a se matura.

Tolerante– temperaturile minime suportate sunt de -3 °C, iar temperaturile maxime sunt 31-32 °C. Toleranta fata de seceta depinde de temperaturi, sol si vant. Se adapta bine in expozitii insorite, dar tolereaza si o umbrire minima. Umbra sau lumina slaba are efecte asupra calitati fructelor. Productivitaea poate fi redusa peste 50 %, de umbra pentru mai mult de 6 luni. Nu tolereaza bine ingheturile, salinitatea solului si vanturile puternice.

Cerinte– prefera solurile bine drenate, nisipoase, argiloase sau lutoase. Citrus creste pe soluri acide pana la neutre cu pH 5-8.

Management– fertilizarea regulata a plantelor; tunderea ramurilor uscate; inlaturarea ramurilor si fructelor bolnave, sau atacate de daunatori; nu se exagereaza cu udarea, udarea excesiva provoaca aparitia bolilor. Ramurile interioare se elimina pentru a incuraja cresterea ramurilor exterioare. Se fac fertilizari pe baza de azot N si potasiu K. O fertilizare cu cantitati prea mari de azot poate favoriza aparitia daunatorilor. Raspunde bine la aplicarea de ingrasaminte organice combinate cu irigari regulate in primele 3 luni, rezultand cresteri viguroase in primul an de la plantare.

Propagare– prin seminte, altoire, butasire. Varietatile inmultite prin seminte sunt mai sensibile la boli, si au nevoie de mai mult timp pentru a produce fructe. In comert, cea mai intalnita metoda de inmultire este prin altoire.

Germinarea semintelor este hipogee la speciile apartinatoare subgenului Eucitrus, si epigee la Papeda. Germinarea are loc dupa 20 de zile. Viabilitatea semintelor este mica.

Boli si Daunatori

Alternaria citri - nu are simptome externe. In general sunt atacate mandarinele. Pulpa are un gust neplacut.

Elsinoe fawcetti cauzeaza pustule maronii pe suprafata fructului. Liberobacter sp. este o bacterie care creste in scoarta, frunze si nervurile arborilor infectati. Fructele afectate raman verzi, iar lujeri tineri sunt galbeni.

Eriophyes sheldoni, Panonychus citri, Toxoptera citricida, Diaphorina citri. Bactrocera dorsalis si Ceratitis capitata isi depun ouala in fructe, larvele cresc in interiorul fructelor si se hranesc.

Phyllocoptruta oleivora – cauzeaza daune frunzelor;

Phytophthora – impiedica radacinile sa isi ea apa si hrana de care au nevoie; frunzele se ingalbenesc, se ofilesc si cad; arborele intra treptat in declin, si adesea moare. Tot Phytophthora poate afecta si baza trunchiului.

Pseudomonas syringae - bacteria ataca frunzele, petiolul si fructele; leziunile apar pe aripile petiolului si se extind repede catre frunza si lujeri. Ariile bolneave sunt acoperite de o crusta rosie-maro.

Xanthomonas citri - cancerul citricelor, este cauzat de bacteria X. citri care ataca toate partile tinere ale plantei.

Parteneri de gradina– nu se planteaza nimic sub coroana unei specii de Citrus sp., cu atat mai putin Bidens bipinnata si Cynodon dactylon.
 

Proprietati si Utilizari– extractul din seminte si pulpa de grapefruit este folosit pentru producerea unui puternic antibacterian si agent fungicid. Frunzele de lamaie (Citrus limon) si portocala dulce (Citrus sinensis) sunt folosite pentru ceaiuri. In Egipt sucul de portocale este fermentat pentru a face vin.

Citrus sinensis, se pot folosi florile si coaja fructului; au proprietati aperitive, digestive, aromatice, sedative, antispasmotice.

De la Citrus limon se foloseste coaja fructului si sucul pentru proprietatile lor aromatizante, vitaminizante, digestive, depurative, antiseptice.

Frunzele, florile si coaja fructului de Citrus aurantium au proprietati aperitive, digestive, aromatice, sedative si antispasmotice.

Sucul de Citrus bergamia are proprietati aromatizante, antiseptice, purificante, stimulante.

Fructele de Citrus au mai proprietati nutritionale. Contin vitamina C intre 25-100 mg/100 ml. Sucul de fructe contine zaharuri si acid citric, acid malic in proprietati mici.

Curiozitati– Citrus medica originara din India si Citrus reticulata din China, Citrus balimii din Tailanda si Malaezia.

Primele urma literare a Citrus sp. sunt raportate in Book of odes, scrisa in dinastia Chou, din 1027-256 i.e.n.

Dioscoride a scris cartea 'Medical Materials', tradus in italiana de catre Matthioli in 1544. In aceasta carte Citrus este numit 'kedromela'. Romanii numeau 'kitria'. Filozoful Plutrac (46-120) a fost primul care a spus ca partea alba de sub coaja este comestibila. Galenus (130-200) a descris proprietatile medicinale a speciilor de Citrus.

Arabii dau o mare importanta uleiul extras in coaja de Citrus. Italieni au extins folosirea apei de parfum in secolul XIV-lea.

Bibliografie
 

Allen Susser - The Great Citrus Book - Ten Speed Press, 1997

Giovanni Dugo, Angelo Di Giacomo - Citrus - The Genus Citrus - CRC Press, 2002

H. harold Hume - Citrus Fruits and Their Culture - General Books, 2007

P. Spiegel-Roy, E. E. Goldschmidt - The Biology of Citrus - Cambridge University Press, 1996

Pierre Lazlo - Citrus A History - Chicago University Press, 2008

Walter Reuther -  Citrus Industry Crop Protection - University of California, 1978


Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Pinus coulteri D. Don

Arbore monoic, 15-25 m inaltime, trunchi 40-120 cm diametru; coroana larga, piramidala, iregulata. Scoarta gri-maronie, andanc brazdata, cu solxi lungi, iregulati. Ramuri ascendente; lujeri anuali subtiri, maroni-violet, glauci, rugosi, devin negri dupa cativa ani.

 
Santolina rosmarinifolia

Santolina rosmarinifolia - specie perena, sempervirescenta, originara din regiunile mediteraneene.  Specie ornamentala folosita in rocarii si ca plante pentru borduri.

 
Juglans regia - nuc comun

Juglans regia - arbore originar din Europa de Sud-Est, Asia de Est si China. Nucul poate fi folosit ca arbore ornamental apreciat pentru coroana sa globuloasa si deasa, buna producatoare de umbra. 

 
Viburnum rhytidophyllum

Viburnum rhytidophyllum - specie originara din China, sempervirescenta, ornamentala, cultivata in parcuri, pe marginea drumurilor sau pentru garduri vi.

 
Abies alba - brad

Abies alba -  specie originara din centrul Europei, are o raspandire mare in etajul fagului si al bradului, dar formand si arborete pure – bradete. Limita superioara ajunge la altitudinea de 1500 m in Carpatii sudici, dar in Nordul Moldovei unde media temperaturilor este mai joasa, coboara pana la 400 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Schefflera arboricola

Arbust sempervirescent, 3-4 m inaltime. Frunze alterne, lung-petiolate, palmat-compuse, cu 7-9 foliole, coriacee; foliole obovate, glabre, margine intreaga, nervatiune penata; petiol subtire, 12-15 cm lungime. Inflorescenta terminala, glabra, 20 cm lungime; flori in raceme aranjate in umbele, 0.7-1 cm diametru; pedicel 5-8 mm lungime. Fruct drupa, ovoida, portocalie, 5 x 4 mm.

 
Thalictrum aquilegifolium

Thalictrum aquilegifolium - specie originara din Europa si Asia, creste in tufarisuri umede, fagete, de-a lungul raurilor, pasuni montane si alpine, de la 100 la 2400 m altitudine.

 
Dianthus monspessulanus L.

Dianthus monspessulanus - specie originara din S-Europa, creste pa pasunile aride, la margini de boschete, de la campie pana la 2200 m altitudine.

 
Ebenus cretica L.

Ebenus cretica - specie endemica in Creta, creste pe coastele mediteranei , de la 0 la 800 m altitudine.

 
Plantago major L.

Plantago major - specie cosmopolita, creste la marginea drumurilor, prin gradini, pasuni umede, din regiunea de campie pana la 1500 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 

Categorii

Link-uri