07
Feb
2009
Citrus - citrice
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
2
0

Denumire stiintifica– Citrus sp.

Sinonime

Denumiri populare

Distributie si Habitat– originara din China, regiunile sudice (Hunan, Kwangsi, Kwangrung, Szechaw, Fukien, Kweichow).

Descriere–  arbusti sau arbori mici, pana la 6-15 m inaltime, sempervirescenti. Sistem radicular superficial. Scoarta neteda, subtire, gri-maronii pana la verde. Cele mai multe specii au un singur trunchi, lemn dur. Citrus paradisi (Grapefruit) are un trunchi gros de 0,5 – o,75 m in diametru. Lujeri tineri sunt muchiati, verzi. Lujeri batrani sunt circulari in sectiune. Frunzele sunt intregi, 4-8 cm lungime, simple, ovate, ovale sau eliptice, varful laminei acut pana la obtuz, cu glande care contin uleiuri eterice, eliminate prin zdrobire. Flori pentamere si hermafrodite,  2-4 cm diametru, axilare, fragrante, solitare sau in inflorescente cimoase. Caliciu format din 5 sepale, dialisepale sau gamosepale. Corola din 5 petale albe, roz, sau rosii la varietatile de lamai. Stamine 20-40. Ovar subglobos, superior, pluricarpelar si sincarp, numarul de carpele variaza intre 8 si 12. Fruct hesperida, indehiscenta, 4-25 cm diametru, globoasa – ovoida. Endocarpul este moale, impartit in 10-14 parti. Seminte albicioase pana la verzi,  forme diverse.

Rata de crestere– incet, creste aproximativ 10 cm pe an in primi 3-6 ani, 30 cm inaltime de la 6-12 ani. Fructificarea scade dupa 20-25 de ani, dar longevitatea arborelui poate fi si de 250 de ani. Inflorirea apare la 2-4 ani dupa plantare; doar un procent mic din flori produc fructe; multe din flori picand dupa deschidere si un numar mare de fructe cad la 10-12 saptamani dupa polenizare. Fructele au nevoie de 7-14 luni pentru a se matura.

Tolerante– temperaturile minime suportate sunt de -3 °C, iar temperaturile maxime sunt 31-32 °C. Toleranta fata de seceta depinde de temperaturi, sol si vant. Se adapta bine in expozitii insorite, dar tolereaza si o umbrire minima. Umbra sau lumina slaba are efecte asupra calitati fructelor. Productivitaea poate fi redusa peste 50 %, de umbra pentru mai mult de 6 luni. Nu tolereaza bine ingheturile, salinitatea solului si vanturile puternice.

Cerinte– prefera solurile bine drenate, nisipoase, argiloase sau lutoase. Citrus creste pe soluri acide pana la neutre cu pH 5-8.

Management– fertilizarea regulata a plantelor; tunderea ramurilor uscate; inlaturarea ramurilor si fructelor bolnave, sau atacate de daunatori; nu se exagereaza cu udarea, udarea excesiva provoaca aparitia bolilor. Ramurile interioare se elimina pentru a incuraja cresterea ramurilor exterioare. Se fac fertilizari pe baza de azot N si potasiu K. O fertilizare cu cantitati prea mari de azot poate favoriza aparitia daunatorilor. Raspunde bine la aplicarea de ingrasaminte organice combinate cu irigari regulate in primele 3 luni, rezultand cresteri viguroase in primul an de la plantare.

Propagare– prin seminte, altoire, butasire. Varietatile inmultite prin seminte sunt mai sensibile la boli, si au nevoie de mai mult timp pentru a produce fructe. In comert, cea mai intalnita metoda de inmultire este prin altoire.

Germinarea semintelor este hipogee la speciile apartinatoare subgenului Eucitrus, si epigee la Papeda. Germinarea are loc dupa 20 de zile. Viabilitatea semintelor este mica.

Boli si Daunatori

Alternaria citri - nu are simptome externe. In general sunt atacate mandarinele. Pulpa are un gust neplacut.

Elsinoe fawcetti cauzeaza pustule maronii pe suprafata fructului. Liberobacter sp. este o bacterie care creste in scoarta, frunze si nervurile arborilor infectati. Fructele afectate raman verzi, iar lujeri tineri sunt galbeni.

Eriophyes sheldoni, Panonychus citri, Toxoptera citricida, Diaphorina citri. Bactrocera dorsalis si Ceratitis capitata isi depun ouala in fructe, larvele cresc in interiorul fructelor si se hranesc.

Phyllocoptruta oleivora – cauzeaza daune frunzelor;

Phytophthora – impiedica radacinile sa isi ea apa si hrana de care au nevoie; frunzele se ingalbenesc, se ofilesc si cad; arborele intra treptat in declin, si adesea moare. Tot Phytophthora poate afecta si baza trunchiului.

Pseudomonas syringae - bacteria ataca frunzele, petiolul si fructele; leziunile apar pe aripile petiolului si se extind repede catre frunza si lujeri. Ariile bolneave sunt acoperite de o crusta rosie-maro.

Xanthomonas citri - cancerul citricelor, este cauzat de bacteria X. citri care ataca toate partile tinere ale plantei.

Parteneri de gradina– nu se planteaza nimic sub coroana unei specii de Citrus sp., cu atat mai putin Bidens bipinnata si Cynodon dactylon.
 

Proprietati si Utilizari– extractul din seminte si pulpa de grapefruit este folosit pentru producerea unui puternic antibacterian si agent fungicid. Frunzele de lamaie (Citrus limon) si portocala dulce (Citrus sinensis) sunt folosite pentru ceaiuri. In Egipt sucul de portocale este fermentat pentru a face vin.

Citrus sinensis, se pot folosi florile si coaja fructului; au proprietati aperitive, digestive, aromatice, sedative, antispasmotice.

De la Citrus limon se foloseste coaja fructului si sucul pentru proprietatile lor aromatizante, vitaminizante, digestive, depurative, antiseptice.

Frunzele, florile si coaja fructului de Citrus aurantium au proprietati aperitive, digestive, aromatice, sedative si antispasmotice.

Sucul de Citrus bergamia are proprietati aromatizante, antiseptice, purificante, stimulante.

Fructele de Citrus au mai proprietati nutritionale. Contin vitamina C intre 25-100 mg/100 ml. Sucul de fructe contine zaharuri si acid citric, acid malic in proprietati mici.

Curiozitati– Citrus medica originara din India si Citrus reticulata din China, Citrus balimii din Tailanda si Malaezia.

Primele urma literare a Citrus sp. sunt raportate in Book of odes, scrisa in dinastia Chou, din 1027-256 i.e.n.

Dioscoride a scris cartea 'Medical Materials', tradus in italiana de catre Matthioli in 1544. In aceasta carte Citrus este numit 'kedromela'. Romanii numeau 'kitria'. Filozoful Plutrac (46-120) a fost primul care a spus ca partea alba de sub coaja este comestibila. Galenus (130-200) a descris proprietatile medicinale a speciilor de Citrus.

Arabii dau o mare importanta uleiul extras in coaja de Citrus. Italieni au extins folosirea apei de parfum in secolul XIV-lea.

Bibliografie
 

Allen Susser - The Great Citrus Book - Ten Speed Press, 1997

Giovanni Dugo, Angelo Di Giacomo - Citrus - The Genus Citrus - CRC Press, 2002

H. harold Hume - Citrus Fruits and Their Culture - General Books, 2007

P. Spiegel-Roy, E. E. Goldschmidt - The Biology of Citrus - Cambridge University Press, 1996

Pierre Lazlo - Citrus A History - Chicago University Press, 2008

Walter Reuther -  Citrus Industry Crop Protection - University of California, 1978


Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Mutisia subspinosa Cav.

Subarbust volubil, 2-3 m lungime. Tulpina slab ramificata, glabra, ondulata, galben-verde, 3-aripata, aripi verzi, dintat-spinoasa, muguri axilari sunt alb-tomentosi. Frunze alterne, sesile; limb hastat, 8-10 x 0.6-1.3 cm, verde deschis, margini dintate, 10-14 perechi de dinti mucronati, varf lung-atenuat si terminat cu un carcel

 
Chorisia speciosa

Arbore deciduu, 9-18 m inaltime, coroana iregulata, sferica, piramidala. Scoarta este subtire, verde; prezinta ghimpi gri pe trunchi si ramuri. Frunze alterne, palmat-compuse, 5-7 foliole; foliole eliptice, margine serata, nervatiune penata, verzi, toamna raman tot verzi. Flori solitare, axilare, hermafrodite, pentamere, actinomorfe, roz sau albe.

 
Ulex europaeus

Ulex europaeus - originar din centrul si vestul Europei, creste in paduri de Pinus pinaster, Arbutus unedo, Erica arborea, Calluna vulgaris, Cytisus scoparius, pana la 1000 m altitudine.

 
Trachelospermum jasminoides

Trachelospermum jasminoides - specie volubila, sempervirescenta, originara din sudul Chinei si Vietnam.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Magnoliopsida
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
Viburnum x bodnantense

Viburnum x bodnantense – arbust deciduu, hybrid obtinut din incrucisarea V. farreri cu V. grandiflorum. 

 
Viburnum opulus L. - calin, bulgare de zapada

Originar din Europa, creste spontan in Olanda; pe soluri bogate, in paduri, si la marginea padurilor. Descriere – arbust, 1,3-3,5 m inaltime; ritidom neted, se exfoliaza in fasii, cenusie deschis, la exterior, maro-galbena la interior; tulpina ramificata. Frunze opuse, 3-lobate, margine iregulat serata, baza rotunda sau truncata, varf acuminat, glabre pe fata superioara, pubescenta pe fata inferioara, verde inchis vara, galben-portocaliu toamna.

 
Petasites hybridus - podval mare

Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu.

 
Geum urbanum

Geum urbanum - specie perena, semifrutescenta, originara din Eurasia, America de N, Australia, creste in locuri umede, la marginea padurilor, prin tufarisuri, marginea paraielor si lacurilor, pe langa garduri si drumuri, ziduri, din etajul inferior pana la cel montan.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Aster lanceolatus Willd.

Aster lanceolatus - erbacee perena originara din America de Nord, creste pe pasuni umede, terenuri inundabile si la marginea raurilor.

 
Pistacia lentiscus L.

Pistacia lentiscus - arbust sau arbore mic, dioic, sempervirescent, originar din regiunea Mediteranei, in asociatie cu Olea europaea si Phillyrea latifolia, Myrtus communis, creste in zonele de coasta ale atlanticului si mediteranei, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine.

 
Plectranthus madagascariensis Benth.

Plectranthus madagascariensis - specie erbacee originara din S Africa. Genul cuprinde 350 de specii raspandite in regiunile tropicale si calde ale Africii, Asiei orientale si Australiei.

 
August si septembrie in gradina

Luna august a fost ploioasa si nici septembrie nu se lasa mai prejos, as zice ca anul asta toamna a venit mai repede decat in alti ani, in gradina se simte aerul rece si se vad tot mai multe frunze galbene cazute sub arbori.

 
Lablab purpureus (L.) Sweet

Lablab purpureus - specie volubila originara din India, ornamentala prin florile rosii, roz sau purpurii, reunite in spice erecte, se foloseste pe pergole si griliaje.

 

Categorii

Link-uri