07
Feb
2009
Citrus - citrice
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
2
0

Denumire stiintifica– Citrus sp.

Sinonime

Denumiri populare

Distributie si Habitat– originara din China, regiunile sudice (Hunan, Kwangsi, Kwangrung, Szechaw, Fukien, Kweichow).

Descriere–  arbusti sau arbori mici, pana la 6-15 m inaltime, sempervirescenti. Sistem radicular superficial. Scoarta neteda, subtire, gri-maronii pana la verde. Cele mai multe specii au un singur trunchi, lemn dur. Citrus paradisi (Grapefruit) are un trunchi gros de 0,5 – o,75 m in diametru. Lujeri tineri sunt muchiati, verzi. Lujeri batrani sunt circulari in sectiune. Frunzele sunt intregi, 4-8 cm lungime, simple, ovate, ovale sau eliptice, varful laminei acut pana la obtuz, cu glande care contin uleiuri eterice, eliminate prin zdrobire. Flori pentamere si hermafrodite,  2-4 cm diametru, axilare, fragrante, solitare sau in inflorescente cimoase. Caliciu format din 5 sepale, dialisepale sau gamosepale. Corola din 5 petale albe, roz, sau rosii la varietatile de lamai. Stamine 20-40. Ovar subglobos, superior, pluricarpelar si sincarp, numarul de carpele variaza intre 8 si 12. Fruct hesperida, indehiscenta, 4-25 cm diametru, globoasa – ovoida. Endocarpul este moale, impartit in 10-14 parti. Seminte albicioase pana la verzi,  forme diverse.

Rata de crestere– incet, creste aproximativ 10 cm pe an in primi 3-6 ani, 30 cm inaltime de la 6-12 ani. Fructificarea scade dupa 20-25 de ani, dar longevitatea arborelui poate fi si de 250 de ani. Inflorirea apare la 2-4 ani dupa plantare; doar un procent mic din flori produc fructe; multe din flori picand dupa deschidere si un numar mare de fructe cad la 10-12 saptamani dupa polenizare. Fructele au nevoie de 7-14 luni pentru a se matura.

Tolerante– temperaturile minime suportate sunt de -3 °C, iar temperaturile maxime sunt 31-32 °C. Toleranta fata de seceta depinde de temperaturi, sol si vant. Se adapta bine in expozitii insorite, dar tolereaza si o umbrire minima. Umbra sau lumina slaba are efecte asupra calitati fructelor. Productivitaea poate fi redusa peste 50 %, de umbra pentru mai mult de 6 luni. Nu tolereaza bine ingheturile, salinitatea solului si vanturile puternice.

Cerinte– prefera solurile bine drenate, nisipoase, argiloase sau lutoase. Citrus creste pe soluri acide pana la neutre cu pH 5-8.

Management– fertilizarea regulata a plantelor; tunderea ramurilor uscate; inlaturarea ramurilor si fructelor bolnave, sau atacate de daunatori; nu se exagereaza cu udarea, udarea excesiva provoaca aparitia bolilor. Ramurile interioare se elimina pentru a incuraja cresterea ramurilor exterioare. Se fac fertilizari pe baza de azot N si potasiu K. O fertilizare cu cantitati prea mari de azot poate favoriza aparitia daunatorilor. Raspunde bine la aplicarea de ingrasaminte organice combinate cu irigari regulate in primele 3 luni, rezultand cresteri viguroase in primul an de la plantare.

Propagare– prin seminte, altoire, butasire. Varietatile inmultite prin seminte sunt mai sensibile la boli, si au nevoie de mai mult timp pentru a produce fructe. In comert, cea mai intalnita metoda de inmultire este prin altoire.

Germinarea semintelor este hipogee la speciile apartinatoare subgenului Eucitrus, si epigee la Papeda. Germinarea are loc dupa 20 de zile. Viabilitatea semintelor este mica.

Boli si Daunatori

Alternaria citri - nu are simptome externe. In general sunt atacate mandarinele. Pulpa are un gust neplacut.

Elsinoe fawcetti cauzeaza pustule maronii pe suprafata fructului. Liberobacter sp. este o bacterie care creste in scoarta, frunze si nervurile arborilor infectati. Fructele afectate raman verzi, iar lujeri tineri sunt galbeni.

Eriophyes sheldoni, Panonychus citri, Toxoptera citricida, Diaphorina citri. Bactrocera dorsalis si Ceratitis capitata isi depun ouala in fructe, larvele cresc in interiorul fructelor si se hranesc.

Phyllocoptruta oleivora – cauzeaza daune frunzelor;

Phytophthora – impiedica radacinile sa isi ea apa si hrana de care au nevoie; frunzele se ingalbenesc, se ofilesc si cad; arborele intra treptat in declin, si adesea moare. Tot Phytophthora poate afecta si baza trunchiului.

Pseudomonas syringae - bacteria ataca frunzele, petiolul si fructele; leziunile apar pe aripile petiolului si se extind repede catre frunza si lujeri. Ariile bolneave sunt acoperite de o crusta rosie-maro.

Xanthomonas citri - cancerul citricelor, este cauzat de bacteria X. citri care ataca toate partile tinere ale plantei.

Parteneri de gradina– nu se planteaza nimic sub coroana unei specii de Citrus sp., cu atat mai putin Bidens bipinnata si Cynodon dactylon.
 

Proprietati si Utilizari– extractul din seminte si pulpa de grapefruit este folosit pentru producerea unui puternic antibacterian si agent fungicid. Frunzele de lamaie (Citrus limon) si portocala dulce (Citrus sinensis) sunt folosite pentru ceaiuri. In Egipt sucul de portocale este fermentat pentru a face vin.

Citrus sinensis, se pot folosi florile si coaja fructului; au proprietati aperitive, digestive, aromatice, sedative, antispasmotice.

De la Citrus limon se foloseste coaja fructului si sucul pentru proprietatile lor aromatizante, vitaminizante, digestive, depurative, antiseptice.

Frunzele, florile si coaja fructului de Citrus aurantium au proprietati aperitive, digestive, aromatice, sedative si antispasmotice.

Sucul de Citrus bergamia are proprietati aromatizante, antiseptice, purificante, stimulante.

Fructele de Citrus au mai proprietati nutritionale. Contin vitamina C intre 25-100 mg/100 ml. Sucul de fructe contine zaharuri si acid citric, acid malic in proprietati mici.

Curiozitati– Citrus medica originara din India si Citrus reticulata din China, Citrus balimii din Tailanda si Malaezia.

Primele urma literare a Citrus sp. sunt raportate in Book of odes, scrisa in dinastia Chou, din 1027-256 i.e.n.

Dioscoride a scris cartea 'Medical Materials', tradus in italiana de catre Matthioli in 1544. In aceasta carte Citrus este numit 'kedromela'. Romanii numeau 'kitria'. Filozoful Plutrac (46-120) a fost primul care a spus ca partea alba de sub coaja este comestibila. Galenus (130-200) a descris proprietatile medicinale a speciilor de Citrus.

Arabii dau o mare importanta uleiul extras in coaja de Citrus. Italieni au extins folosirea apei de parfum in secolul XIV-lea.

Bibliografie
 

Allen Susser - The Great Citrus Book - Ten Speed Press, 1997

Giovanni Dugo, Angelo Di Giacomo - Citrus - The Genus Citrus - CRC Press, 2002

H. harold Hume - Citrus Fruits and Their Culture - General Books, 2007

P. Spiegel-Roy, E. E. Goldschmidt - The Biology of Citrus - Cambridge University Press, 1996

Pierre Lazlo - Citrus A History - Chicago University Press, 2008

Walter Reuther -  Citrus Industry Crop Protection - University of California, 1978


Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Robinia pseudoacacia - salcam

Arbore, 25 m inaltime; coroana iregulata, ovala, deschisa. Lujeri maroni, subtiri, prezinta spini rosi-maroni de 1.5-2.5 cm lungime. Muguri mici, suprapusi. Frunze alterne, imparipenat-compuse; 7-19 foliole eliptice, obovate, opuse, margine intreaga, nervatiune penata, 4-5 cm lungime, verde sau verde glauc, toamna devin galbene.

 
Sophora davidii

Sophora deriva din limba araba si inseamna arbore cu flori de mazare. Epitetul specific davidii este in onoarea lui Abbe Armand David, un francez misionar si naturalist care a contribuit la cunoasterea florei si faunei din China.

Sophora davidii este originara din Hubei, China, unde creste pe locuri stancoase la altitudini de 1 000 - 3 500 m.

 
Tilia cordata - tei cu frunza mica, tei de deal

Tilia cordata - arbore,  originar din Europa, creste pe soluri bogate in nutrienti, in zone calde. 

Florile de tei sunt cel mai popular remediu pentru raceli si gripa, ceaiul este folosit pentru tratarea durerilor de cap, anxietati, si tensiuni nervoase.

 
Actinidia deliciosa - kiwi

Actinidia deliciosa sunt fructe comestibile, folosite pentru bauturi, deserturi; contin vitamina C, A si E si potasiu.

 
Dasiphora fruticosa

Dasiphora fruticosa - arbust deciduu, originar din Asia, creste pe soluri umede si roci umede.

 
Magnoliopsida
Scabiosa triandra

Scabiosa triandra - originara din Europa si Asia, creste de la campie pana la 1500 m altitudine, pe pasuni sarace, aride.

 
Anemoides ranunculoides

Anemoides ranunculoides - raspandita in Europa si Asia, creste prin paduri, livezi, poieni, in asociatie cu Chrysosplenium alternifolium, Coridalis cava, Helleborus foetidus, Mercurialis perennis, Primula elatior, , de la campie pana in regiunea montana.

 
Hebe x franciscana

Hebe x franciscana - arbust sempervirescent, pana la 1.5 m inaltime. 

Veronica x franciscana este un hibrid intre Hebe speciosa din Noua Zeelanda si Hebe elliptica.

 
Anemone hupehensis var. japonica

Anemone hupehensis var. japonica - specie originara din China si Japonia; a fost descrisa pentru prima data de catre Carl Thunberg in Flora Japonica.

 
Stellaria media

Stellaria media - specie cosmopolita, vegeteaza solurile nitrofile, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zinnia angustifolia Kunth.

Zinnia angustifolia - specie erbacee originara sud-vestul USA si Mexic.

 
Plantago media L.

Plantago media - planta erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Veronica aphylla L.

Veronica aphylla - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe pasuni alpine, de la 1500 pana la 2800 m altitudine.

 

Categorii

Link-uri