07
Feb
2009
Citrus - citrice
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
2
0

Denumire stiintifica– Citrus sp.

Sinonime

Denumiri populare

Distributie si Habitat– originara din China, regiunile sudice (Hunan, Kwangsi, Kwangrung, Szechaw, Fukien, Kweichow).

Descriere–  arbusti sau arbori mici, pana la 6-15 m inaltime, sempervirescenti. Sistem radicular superficial. Scoarta neteda, subtire, gri-maronii pana la verde. Cele mai multe specii au un singur trunchi, lemn dur. Citrus paradisi (Grapefruit) are un trunchi gros de 0,5 – o,75 m in diametru. Lujeri tineri sunt muchiati, verzi. Lujeri batrani sunt circulari in sectiune. Frunzele sunt intregi, 4-8 cm lungime, simple, ovate, ovale sau eliptice, varful laminei acut pana la obtuz, cu glande care contin uleiuri eterice, eliminate prin zdrobire. Flori pentamere si hermafrodite,  2-4 cm diametru, axilare, fragrante, solitare sau in inflorescente cimoase. Caliciu format din 5 sepale, dialisepale sau gamosepale. Corola din 5 petale albe, roz, sau rosii la varietatile de lamai. Stamine 20-40. Ovar subglobos, superior, pluricarpelar si sincarp, numarul de carpele variaza intre 8 si 12. Fruct hesperida, indehiscenta, 4-25 cm diametru, globoasa – ovoida. Endocarpul este moale, impartit in 10-14 parti. Seminte albicioase pana la verzi,  forme diverse.

Rata de crestere– incet, creste aproximativ 10 cm pe an in primi 3-6 ani, 30 cm inaltime de la 6-12 ani. Fructificarea scade dupa 20-25 de ani, dar longevitatea arborelui poate fi si de 250 de ani. Inflorirea apare la 2-4 ani dupa plantare; doar un procent mic din flori produc fructe; multe din flori picand dupa deschidere si un numar mare de fructe cad la 10-12 saptamani dupa polenizare. Fructele au nevoie de 7-14 luni pentru a se matura.

Tolerante– temperaturile minime suportate sunt de -3 °C, iar temperaturile maxime sunt 31-32 °C. Toleranta fata de seceta depinde de temperaturi, sol si vant. Se adapta bine in expozitii insorite, dar tolereaza si o umbrire minima. Umbra sau lumina slaba are efecte asupra calitati fructelor. Productivitaea poate fi redusa peste 50 %, de umbra pentru mai mult de 6 luni. Nu tolereaza bine ingheturile, salinitatea solului si vanturile puternice.

Cerinte– prefera solurile bine drenate, nisipoase, argiloase sau lutoase. Citrus creste pe soluri acide pana la neutre cu pH 5-8.

Management– fertilizarea regulata a plantelor; tunderea ramurilor uscate; inlaturarea ramurilor si fructelor bolnave, sau atacate de daunatori; nu se exagereaza cu udarea, udarea excesiva provoaca aparitia bolilor. Ramurile interioare se elimina pentru a incuraja cresterea ramurilor exterioare. Se fac fertilizari pe baza de azot N si potasiu K. O fertilizare cu cantitati prea mari de azot poate favoriza aparitia daunatorilor. Raspunde bine la aplicarea de ingrasaminte organice combinate cu irigari regulate in primele 3 luni, rezultand cresteri viguroase in primul an de la plantare.

Propagare– prin seminte, altoire, butasire. Varietatile inmultite prin seminte sunt mai sensibile la boli, si au nevoie de mai mult timp pentru a produce fructe. In comert, cea mai intalnita metoda de inmultire este prin altoire.

Germinarea semintelor este hipogee la speciile apartinatoare subgenului Eucitrus, si epigee la Papeda. Germinarea are loc dupa 20 de zile. Viabilitatea semintelor este mica.

Boli si Daunatori

Alternaria citri - nu are simptome externe. In general sunt atacate mandarinele. Pulpa are un gust neplacut.

Elsinoe fawcetti cauzeaza pustule maronii pe suprafata fructului. Liberobacter sp. este o bacterie care creste in scoarta, frunze si nervurile arborilor infectati. Fructele afectate raman verzi, iar lujeri tineri sunt galbeni.

Eriophyes sheldoni, Panonychus citri, Toxoptera citricida, Diaphorina citri. Bactrocera dorsalis si Ceratitis capitata isi depun ouala in fructe, larvele cresc in interiorul fructelor si se hranesc.

Phyllocoptruta oleivora – cauzeaza daune frunzelor;

Phytophthora – impiedica radacinile sa isi ea apa si hrana de care au nevoie; frunzele se ingalbenesc, se ofilesc si cad; arborele intra treptat in declin, si adesea moare. Tot Phytophthora poate afecta si baza trunchiului.

Pseudomonas syringae - bacteria ataca frunzele, petiolul si fructele; leziunile apar pe aripile petiolului si se extind repede catre frunza si lujeri. Ariile bolneave sunt acoperite de o crusta rosie-maro.

Xanthomonas citri - cancerul citricelor, este cauzat de bacteria X. citri care ataca toate partile tinere ale plantei.

Parteneri de gradina– nu se planteaza nimic sub coroana unei specii de Citrus sp., cu atat mai putin Bidens bipinnata si Cynodon dactylon.
 

Proprietati si Utilizari– extractul din seminte si pulpa de grapefruit este folosit pentru producerea unui puternic antibacterian si agent fungicid. Frunzele de lamaie (Citrus limon) si portocala dulce (Citrus sinensis) sunt folosite pentru ceaiuri. In Egipt sucul de portocale este fermentat pentru a face vin.

Citrus sinensis, se pot folosi florile si coaja fructului; au proprietati aperitive, digestive, aromatice, sedative, antispasmotice.

De la Citrus limon se foloseste coaja fructului si sucul pentru proprietatile lor aromatizante, vitaminizante, digestive, depurative, antiseptice.

Frunzele, florile si coaja fructului de Citrus aurantium au proprietati aperitive, digestive, aromatice, sedative si antispasmotice.

Sucul de Citrus bergamia are proprietati aromatizante, antiseptice, purificante, stimulante.

Fructele de Citrus au mai proprietati nutritionale. Contin vitamina C intre 25-100 mg/100 ml. Sucul de fructe contine zaharuri si acid citric, acid malic in proprietati mici.

Curiozitati– Citrus medica originara din India si Citrus reticulata din China, Citrus balimii din Tailanda si Malaezia.

Primele urma literare a Citrus sp. sunt raportate in Book of odes, scrisa in dinastia Chou, din 1027-256 i.e.n.

Dioscoride a scris cartea 'Medical Materials', tradus in italiana de catre Matthioli in 1544. In aceasta carte Citrus este numit 'kedromela'. Romanii numeau 'kitria'. Filozoful Plutrac (46-120) a fost primul care a spus ca partea alba de sub coaja este comestibila. Galenus (130-200) a descris proprietatile medicinale a speciilor de Citrus.

Arabii dau o mare importanta uleiul extras in coaja de Citrus. Italieni au extins folosirea apei de parfum in secolul XIV-lea.

Bibliografie
 

Allen Susser - The Great Citrus Book - Ten Speed Press, 1997

Giovanni Dugo, Angelo Di Giacomo - Citrus - The Genus Citrus - CRC Press, 2002

H. harold Hume - Citrus Fruits and Their Culture - General Books, 2007

P. Spiegel-Roy, E. E. Goldschmidt - The Biology of Citrus - Cambridge University Press, 1996

Pierre Lazlo - Citrus A History - Chicago University Press, 2008

Walter Reuther -  Citrus Industry Crop Protection - University of California, 1978


Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Medinilla cumingii

Medinilla cumingii - arbust, originar din insulele Philippines de la 700-1000 m altitudine. Medinilla este un gen cu 150 de specii de plante florifere apartinand familiei Melastomataceae, originare din regiunile tropicale ale Africii, Madagascar, Asia pana in insulele oceanului Pacific.

 
Cyphomandra betacea

Cyphomandra betacea - arbore mic, originar din Peru si Cile, in padurile tropicale, de la 700-2000 m altitudine. Este cultivat in Brazilia, Argentina, Columbia, Venezuela si Noua Zeelanda pentru fructele sale comestibile, sau ca arbore ornamental. Fructele pot fi consumate coapte sau crude, in salate si deserturi. Este indicat ca semintele si coaja sa fie indepartate. Fructele contin proteine, vitamina C si E, vitamina A. 

 
Nyssa sylvatica Marsh.

Arbore dioic, 25 m inaltime. Scoarta maro inchis cu crapaturi adanci. Lujeri glabri sau slab parosi, subtiri, rosu-maroniu, netede; mugurele terminal 3-5 mm, imbricat, 6-8 solzi vizibili, slab pubescent si ciliat, bicolori cu margini rosii si restul suprafatei verde.

 
Thunbergia grandiflora Roxb.

Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime

 
Symphoricarpos - hurmuz

Arbusti decidui, prostati sau erecti, 90-120 cm; originari din U.S.. Mugure solzos, 1,5 mm lungime. Frunze simple, opuse, scurt petiolate, 7 cm lungime. Inflorescenta racem. Flori campanulate, in raceme mici. Tubul caliciului usor globos; corola campanulata, 4-5 lobi. Fruct drupa, 1-1,5 cm diametru; S. albus si S. occidentalis fructe albe, S. orbiculatus fructe roz-coral. Un fruct contine doua seminte oblonge.

 
Magnoliopsida
Gentiana verna L.

Gentiana verna - specie originara din centrul pana in sudul Europei, Rusia, Anglia si Irlanda, creste pe pasuni alpine si subalpine, umede, de  la 400 la 2600 m altitudine.

 
Verbascum lychnitis

Verbascum lychnitis - specie originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, margini de drumuri, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Schinus molle

Schinus molle - arbore sempervirescent, 3-15 m inaltime. Originar din Argentina, Bolivia si Peru unde creste de la 0 la 2400 m altitudine. Cultivat pentru combaterea eroziunii solului, dar si ca specie ornamentala sau pentru bonsai.

 
Epilobium dodonaei

Epilobium dodonaei - spcie originara din Europa si Caucazi, creste pe grohotisuri, roci calcaroase, pana la 1700 m altitudine.

 
Rhododendron hirsutum

Rhododendron hirsutum - specie endemica, creste in Carpatii centrali, Tatra si Alpi, pe substraturi calcaroase, de la 800 pana la 2400 m altitudine.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Leontodon incanus (L.) Schrank

Leontodon incanus - specie erbacee perena originara din Europa, creste in locuri insorite, pe fisurile rocilor calcaroase, grohotisuri si pasuni aride, de la 400 pana la 2100 m altitudine.

 
Lathraea squamaria L.

Lathraea squamaria - specie erbacee, perena, parazita raspandita din Europa pana in Japonia, creste in paduri umede si umbrite, paraziteaza specii precum Fagus, Quercus, Alnus, Ulmus, Corylus, Carpinus, de la 0 pana la 1300 m altitudine.

 
Impatiens walleriana

Impatiens walleriana - originara din estul Africii, a fost descoperita pe o insula din Zanzibar si denumita Impatiens sultanii in onoarea sultanului insulei.

 
Ploua, ploua, ploua...

... este o saptamana de cand ploua si temperaturile au scazut. Gradina si tantarii nu se plang de atata ploaie, plantele continua sa creasca, rosiile sunt tot mai mari, vinetele si ardeii incep sa infloreasca. Muscatele si petuniile se intrec in flori, inca timide dar cu boboci multi, vor fi un spectacol de culoare. 

 
Flori de duminica

E duminica, e cald si bate putin vant, si in gradina continua sa infloreasca cate o floare. Azi a inflorit primul meu bujor, Paeonia lactiflora, a facut doar o floare, dar sper ca pe viitor sa fie plin de flori ca si bujorii bunicii. Tot pentru prima data anul asta am semanat Lathyrus odoratus ‘Mamoth’ si ieri a inflorit, ce miros... superb, abea astept sa infloreasca toate plantele, la anul cu siguranta voi semana mai mult.

 

Categorii

Link-uri